Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Chestiunea

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul… Mai mult

09.09.2018

Europa

Parlamentul European și Partidul Popular European se pregătesc de ”testul Orban”

Pentru cel mai mare grup politic al UE a sosit momentul adevărului – Parlamentul European votează miercuri dacă să solicite Consiliului UE declanșarea procedurilor din… Mai mult

09.09.2018

Calitatea locurilor de muncă: salariul minim și distribuția pe intervale salariale

de Mariana Bechir , 6.8.2018

 

Aproximativ 46% din contractele de muncă existente în România anul trecut, la 1 octombrie, erau încheiate pentru salarii în zona minimului pe economie -, adică sub 350 de euro/lună.

O situație unică în UE, unde în 2014 (cele mai recente date ale Eurostat) arată că România și Slovenia aveau cele mai mari ponderi ale salariaților plătiți în această zonă:

Cu mențiunea că, în 2014, salariul minim în Slovenia era de 784 de euro, în timp ce în România se cifra la doar 205 euro, ceea ce a făcut să avem cei mai mulți angajați în risc de sărăcie.

Din 2008 și ianuarie 2018, România a înregistrat cea mai mare medie anuală de creștere a salariului minim (11,4 %), ceea ce a făcut ca la 1 ianuarie 2018 să ajungă la 407 euro. În Slovenia a urcat mai modest, dar se menține la mai mult decât dublul celui românesc – 842,79 euro.

(Citiți și: ”Analiză / Cum bate România statele nordice la salarizare: Paradoxul – țara cu ”cele mai puține salarii mici” are salariile cele mai mici”)

Majorările salariului minim (prin decizii politice) nu au fost urmate însă de creșteri similare pentru calificați, ceea ce a dus la aplatizarea salarizării pe piața forței de muncă, cu aglomerare în zona de minim.

Sursa: PIAROM

 

În cinci județe, ponderea angajațiilor plătiți anul trecut cu mai puțin de 350 de euro pe economie era de peste 60%:

 

Sursă date: Studiul PIAROM

O economie specializată pe sectoare de activitate cu productivitate și valoare adăugată scăzută

Conform Studiului privind dinamica pieței muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016 – 2017, realizat pentru Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM), situația salarizării forței de muncă din România reflectă probleme structurale de competitivitate și productivitate.

Principalele două industrii angajatoare – industria prelucrătoare și sectorul comercial – au niveluri scăzute de productivitate.

De exemplu, productivitatea în domeniul comercial este de 6.200 euro, ceea ce plasează România pe antepenultimul loc în UE, după Bulgaria (3.000 euro) și Lituania (5.800 euro).

Ca activitatea economică, cele mai multe Contracte Individuale de Muncă (CIM-uri) sunt înregistrate în Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Este una dintre activitățile cel mai prost plătite din România, potrivit Studiului PIAROM.

Datele privind bonusurile, primele etc. nu se regăsesc în studiu, întrucât acesta conține exclusiv informații din REVISAL.

Profesorul universitar Mihai Cioc (foto), unul dintre autorii lucrării, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că acestea au o pondere din ce în ce mai importantă, întrucât departajarea între un salariat productiv și unul mai puțin productiv, amândoi având aceeași poziție, nu se mai face prin salariul de bază, ci prin intermediul acestor venituri suplimentare, în funcție de indicatorul de performanță.

Diferență uriașă între ponderea necalificaților și ponderea celor cu salarii minime

De remarcat faptul că există mult mai multe salarii în jurul remunerației minime, comparativ cu numărul necalificaților din România.

Astfel, potrivit studiului, 15,20% din angajații români sunt necalificați, ceea ce înseamnă că mai sunt mulți în afara lor (30,80% din totalul salariaților) care au contracte pe sume mai mici de 350 de euro/lună.

“Este clar că totul ține nu neapărat de nivelul de calificare, cât de industrie. În industria textilă, servicii, sunt ponderi foarte mari de lucrători cu salariul minim”, a mai explicat profesorul Mihai Cioc.

Sectoarele cu cele mai multe salarii minime:

  • activități de investigație și protecție (92,16% din Contractele Individuale de Muncă sunt încheiate pentru sume ce gravitează în jurul salariului minim)
  • fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (82,66% din CIM)
  • restaurante și alte activități de servicii de alimentație (80,49% din CIM)

Principalul efect al aglomerării salariilor în zona de minim

“Cel mai important impact al creșterilor succesive ale salariului minim garantat pe economie s-a înregistrat în managementul firmelor, pentru că acestea s-au văzut în situația de a pune la punct noi sisteme de retribuție, pe bază de indicatori de performanță. Nu puteau majora toate salariile proporțional cu creșterile salariilor minime, întrucât costurile cu forța de muncă ar fi devenit prea mari. Atunci, au fost nevoite să vină cu noi sisteme de management al performanței. “, explică Mihai Cioc.

Și, în anumite industrii, pe fondul acestor creșteri s-a ajuns la o scădere a locurilor de muncă, contrar trendului național. Munca a ajuns să coste destul de mult și, pe anumite domenii de activitate, lucrul acesta îți afectează foarte mult competitivitatea”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro, Mihai Cioc.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Infrastructura feroviară este aproape de colaps. CFR cumpără 100 de Săgeți Albastre second-hand

Vladimir Ionescu

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps, accidentele pe cale ferată sunt tot mai dese, iar peste 1.000 de km sunt sub restricții de… Mai mult

Stiri

Scăderea apetitului pentru consum reduce și apetitul de afaceri – studiu KeysFin

Adrian N Ionescu

Apetitul pentru afaceri în România este în scădere, iar economia românească funcţionează precum o maşină cu frâna de mână trasă, potrivit unui studiu al KeysFin.… Mai mult

Stiri

Metrorex discută cu băncile un împrumut (40 milioane euro) pentru plata despăgubirilor către Astaldi

Vladimir Ionescu

La Metrorex se fac eforturi și se discută cu CE și două bănci comerciale un împrumut din care să fie plătită despăgubirea de 188 de… Mai mult

Stiri

Mihaela Popa este noul director general CEC Bank, Radu Ghețea devine președinte CA

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor a înclinat balanța în adunarea generală a acționarilor CEC Bank, care a decis numirea Mihaelei Popa în funcția de director general – președinte… Mai mult

Stiri

Scrisoarea anti-Dragnea – textul integral. Liderul PSD convoacă CEx-ul

Vladimir Ionescu

UPDATE: ”Avem de-a face cu un complot”, este opinia lui Codrin Ștefănescu. Secretarul general adjunct al PSD a adăugat că ”Dragnea e la fel de lovit… Mai mult

Europa

Polonia oferă 2 miliarde dolari pentru prezență militară americană permanentă; SUA analizează posibilitatea. Problemele Varșoviei în UE

Iulian Soare

Statele Unite analizează posibilitatea menţinerii unei prezenţe militare permanente în Polonia, a declarat marţi seară preşedintele SUA, Donald Trump, după întrevederea cu omologul său polonez,… Mai mult

Europa

Propunerile Comisiei Europene pentru modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

Adrian N Ionescu

În plin război comercial, Comisia Europeană a prezentat primul set de idei menite să modernizeze Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Ideile documentului UE vor să confere… Mai mult