Calculul ignorat de autorități: De ce nu ajung contribuțiile bazate pe salariu pentru banii de pensii. Situația pe regiuni

de Marin Pana | 15.9.2016 .

fluturas-salariu-pensieDiferența dintre salariul mediu taxat pentru plata asigurărilor sociale, publicat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), și câștigul salarial mediu anunțat lunar de INS a ajuns la aproape 30%. Procentaj care seamănă izbitor cu cel de deficit la bugetul asigurărilor sociale, din care se face plata pensiilor. deficit care este acoperit obligatoriu, în baza prevederilor legale, de la bugetul de stat.

Astfel, pe luna iunie 2016 ( pentru care s-au prelucrat datele disponibile), salariul mediu brut rezultat prin împărțirea fondului de salarii taxat de 13,59 miliarde lei la cei 6,123 milioane de angajați existenți în evidențele CNPP (interesantă și diferența față de numărul de angajați de circa 4,7 milioane anunțați de INS, dar acela este valabil pentru firmele care au peste 4 salariați) a fost de 2.219 lei. De reținut, 2.219 lei BRUT.

În schimb, câștigul salarial mediu brut ( care include și alte diferite tipuri de drepturi de natură salarială) anunțat de Institutul Național de Statistică și luat în calcul inclusiv pentru solicitarea de indexare la 45% din acesta a punctului de pensie (se vede acum că e de discutat acest reper) s-a ridicat la 2.874 lei tot BRUT. Adică exact 29,5% în plus față de salariul mediu taxat de stat.

Desigur, cum spunea un fost prim-ministru, ”problema e complexă”, intervine un coeficient de trecere între salariu și câștigul salarial ( acesta parcă era de 94,5% ultima dată când a fost anunțat), unii salariați poate nu au lucrat toată luna, s-ar putea ca unii declare mai mult sau mai puțin întocmai la Fisc sumele anunțate la Statistică etc.

Dacă ar fi să utilizăm câștigul salarial mediu brut declarat de INS drept bază de taxare pentru pensii, suma strânsă ar fi fost de 17,6 miliarde lei lunar și nu de 13,6 miliarde lei, respectiv cu patru miliarde de lei mai puțin. Lună de lună de lună, ca să parafrazăm reclama la un medicament pentru boli de inimă, luat de mulți pensionari.

Diferența este cam mare și presează pe bugetul de stat. Buget care trebuie să piardă pentru echilibrarea asigurărilor sociale, implicit plata pensiilor, cam patru miliarde de euro pe an. Și, prin ricoșeu, uite cum rămânem fără bani de investiții în infrastructură și cum stabilim recorduri negative la numărul de kilometri de autostradă construiți pe an. Că de rețele edilitare sau de apă caldă permanent măcar în București oricum nu avem.

Dar, dacă tot beneficiem de datele CNPP, nu putem să nu obsevăm câteva lucruri care rezultă din statistica de profil, din care am spicuit pe scurt în tabelul următor :

tabel1

Observații :

1.Regiunea Capitalei (București + Ilfov) reprezintă cam un sfert din numărul total de angajați taxați și contribuie cu circa 38% din banii strânși din taxele pe salarii pentru plata pensiilor.

2.Următoarele opt județe puternice economic, cu forță de muncă taxată la nivelul de peste 180.000 de persoane aduc împreună cam aceeași contribuție ca și regiunea Capitalei. Fiecare dintre aceste adevărate ”centre fiscale” este echivalent, în ce privește plata pensiilor, cu patru-cinci județe sărace.

3. Mai puțin de un sfert din bani mai vin de la toate celelalte 32 de județe, dintre care ultimele opt nu strâng contribuții nici măcar de la 50.000 de persoane, tot ele situându-se și cu printre cele cu salariile medii (fiscalizate) cele mai mici la nivel național.

4.Dacă ar fi să ne luăm după puterea de cumpărare a salariilor din care se percepe contribuția la pensii, acest indicator nu ar fi la 158,3% din nivelul de referință octombrie 1990 ( ultima lună de dinaintea liberalizării pensiilor) ci doar la 122,2%. Ceea ce ar explica multe pentru percepția creșterii economice din partea celor care își achită întocmai taxele către stat.

Măcar în treacăt, trebuie remarcate salariile relativ mici puternic concentrate în Moldova, unde nivelul brut nu trece pragul de 2.000 de lei în nici un județ și coboară până sub 1.600 de lei în Vaslui și Suceava, ceea ce implică valori nete undeva între mai puțin de 1.200 și ceva mai mult de 1.400 de lei pe lună.

De altfel, chiar în preajma Capitalei, regăsim valori de nordul țării (gen Botoșani sau Sălaj) în Giurgiu, Ialomița, Călărași sau Dâmbovița.

tabel2Toate aceste considerații ar trebui să se situeze în atenția factorilor de decizie pentru îmbunătățirea colectării și corelarea corectă a beneficiilor obținute de pe urma muncii depuse cu drepturile de pensie rezultate conform legii.

Cu observația că ne vom trezi în următorii ani nu doar cu discrepanțe majore regionale între salarii ci și cu pensii mult diferite, rezultate decalat în timp din discrepanțele de azi.

În plus, la pensie nu vom mai vorbi despre două valori diferite cu aproape 30%, între valoarea fiscalizată și cea care se vrea a reflecta puterea de cumpărare. Pensia va fi una singură, în varianta cea mai mică și departe de câștigul salarial avut anterior.

Publicat la data de 15.9.2016 .

Un raspuns

  1. EU - 74 - RON
    18.9.2016, 5:34 am

    Calculul ignorat de ANAF şi jurnalişti:

    Primele 7 luni 2016/2015, date INS:

    – cîştigul salarial mediu brut a crescut cu aprox. 13% (ptiu-ptiu);
    – numărul locurilor de muncă a crescut cu aproximativ 3%.

    Date MF: încasările la impozitul pe salarii şi venit au crescut cu 2,8%…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română