Calculul ignorat de autorități: De ce nu ajung contribuțiile bazate pe salariu pentru banii de pensii. Situația pe regiuni

de Marin Pana | 15.9.2016 .

fluturas-salariu-pensieDiferența dintre salariul mediu taxat pentru plata asigurărilor sociale, publicat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), și câștigul salarial mediu anunțat lunar de INS a ajuns la aproape 30%. Procentaj care seamănă izbitor cu cel de deficit la bugetul asigurărilor sociale, din care se face plata pensiilor. deficit care este acoperit obligatoriu, în baza prevederilor legale, de la bugetul de stat.

Astfel, pe luna iunie 2016 ( pentru care s-au prelucrat datele disponibile), salariul mediu brut rezultat prin împărțirea fondului de salarii taxat de 13,59 miliarde lei la cei 6,123 milioane de angajați existenți în evidențele CNPP (interesantă și diferența față de numărul de angajați de circa 4,7 milioane anunțați de INS, dar acela este valabil pentru firmele care au peste 4 salariați) a fost de 2.219 lei. De reținut, 2.219 lei BRUT.

În schimb, câștigul salarial mediu brut ( care include și alte diferite tipuri de drepturi de natură salarială) anunțat de Institutul Național de Statistică și luat în calcul inclusiv pentru solicitarea de indexare la 45% din acesta a punctului de pensie (se vede acum că e de discutat acest reper) s-a ridicat la 2.874 lei tot BRUT. Adică exact 29,5% în plus față de salariul mediu taxat de stat.

Desigur, cum spunea un fost prim-ministru, ”problema e complexă”, intervine un coeficient de trecere între salariu și câștigul salarial ( acesta parcă era de 94,5% ultima dată când a fost anunțat), unii salariați poate nu au lucrat toată luna, s-ar putea ca unii declare mai mult sau mai puțin întocmai la Fisc sumele anunțate la Statistică etc.

Dacă ar fi să utilizăm câștigul salarial mediu brut declarat de INS drept bază de taxare pentru pensii, suma strânsă ar fi fost de 17,6 miliarde lei lunar și nu de 13,6 miliarde lei, respectiv cu patru miliarde de lei mai puțin. Lună de lună de lună, ca să parafrazăm reclama la un medicament pentru boli de inimă, luat de mulți pensionari.

Diferența este cam mare și presează pe bugetul de stat. Buget care trebuie să piardă pentru echilibrarea asigurărilor sociale, implicit plata pensiilor, cam patru miliarde de euro pe an. Și, prin ricoșeu, uite cum rămânem fără bani de investiții în infrastructură și cum stabilim recorduri negative la numărul de kilometri de autostradă construiți pe an. Că de rețele edilitare sau de apă caldă permanent măcar în București oricum nu avem.

Dar, dacă tot beneficiem de datele CNPP, nu putem să nu obsevăm câteva lucruri care rezultă din statistica de profil, din care am spicuit pe scurt în tabelul următor :

tabel1

Observații :

1.Regiunea Capitalei (București + Ilfov) reprezintă cam un sfert din numărul total de angajați taxați și contribuie cu circa 38% din banii strânși din taxele pe salarii pentru plata pensiilor.

2.Următoarele opt județe puternice economic, cu forță de muncă taxată la nivelul de peste 180.000 de persoane aduc împreună cam aceeași contribuție ca și regiunea Capitalei. Fiecare dintre aceste adevărate ”centre fiscale” este echivalent, în ce privește plata pensiilor, cu patru-cinci județe sărace.

3. Mai puțin de un sfert din bani mai vin de la toate celelalte 32 de județe, dintre care ultimele opt nu strâng contribuții nici măcar de la 50.000 de persoane, tot ele situându-se și cu printre cele cu salariile medii (fiscalizate) cele mai mici la nivel național.

4.Dacă ar fi să ne luăm după puterea de cumpărare a salariilor din care se percepe contribuția la pensii, acest indicator nu ar fi la 158,3% din nivelul de referință octombrie 1990 ( ultima lună de dinaintea liberalizării pensiilor) ci doar la 122,2%. Ceea ce ar explica multe pentru percepția creșterii economice din partea celor care își achită întocmai taxele către stat.

Măcar în treacăt, trebuie remarcate salariile relativ mici puternic concentrate în Moldova, unde nivelul brut nu trece pragul de 2.000 de lei în nici un județ și coboară până sub 1.600 de lei în Vaslui și Suceava, ceea ce implică valori nete undeva între mai puțin de 1.200 și ceva mai mult de 1.400 de lei pe lună.

De altfel, chiar în preajma Capitalei, regăsim valori de nordul țării (gen Botoșani sau Sălaj) în Giurgiu, Ialomița, Călărași sau Dâmbovița.

tabel2Toate aceste considerații ar trebui să se situeze în atenția factorilor de decizie pentru îmbunătățirea colectării și corelarea corectă a beneficiilor obținute de pe urma muncii depuse cu drepturile de pensie rezultate conform legii.

Cu observația că ne vom trezi în următorii ani nu doar cu discrepanțe majore regionale între salarii ci și cu pensii mult diferite, rezultate decalat în timp din discrepanțele de azi.

În plus, la pensie nu vom mai vorbi despre două valori diferite cu aproape 30%, între valoarea fiscalizată și cea care se vrea a reflecta puterea de cumpărare. Pensia va fi una singură, în varianta cea mai mică și departe de câștigul salarial avut anterior.

Publicat la data de 15.9.2016 .

Un raspuns

  1. EU - 74 - RON
    18.9.2016, 5:34 am

    Calculul ignorat de ANAF şi jurnalişti:

    Primele 7 luni 2016/2015, date INS:

    – cîştigul salarial mediu brut a crescut cu aprox. 13% (ptiu-ptiu);
    – numărul locurilor de muncă a crescut cu aproximativ 3%.

    Date MF: încasările la impozitul pe salarii şi venit au crescut cu 2,8%…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română