Calculul ignorat de autorități: De ce nu ajung contribuțiile bazate pe salariu pentru banii de pensii. Situația pe regiuni

de Marin Pana | 15.9.2016 .

fluturas-salariu-pensieDiferența dintre salariul mediu taxat pentru plata asigurărilor sociale, publicat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), și câștigul salarial mediu anunțat lunar de INS a ajuns la aproape 30%. Procentaj care seamănă izbitor cu cel de deficit la bugetul asigurărilor sociale, din care se face plata pensiilor. deficit care este acoperit obligatoriu, în baza prevederilor legale, de la bugetul de stat.

Astfel, pe luna iunie 2016 ( pentru care s-au prelucrat datele disponibile), salariul mediu brut rezultat prin împărțirea fondului de salarii taxat de 13,59 miliarde lei la cei 6,123 milioane de angajați existenți în evidențele CNPP (interesantă și diferența față de numărul de angajați de circa 4,7 milioane anunțați de INS, dar acela este valabil pentru firmele care au peste 4 salariați) a fost de 2.219 lei. De reținut, 2.219 lei BRUT.

În schimb, câștigul salarial mediu brut ( care include și alte diferite tipuri de drepturi de natură salarială) anunțat de Institutul Național de Statistică și luat în calcul inclusiv pentru solicitarea de indexare la 45% din acesta a punctului de pensie (se vede acum că e de discutat acest reper) s-a ridicat la 2.874 lei tot BRUT. Adică exact 29,5% în plus față de salariul mediu taxat de stat.

Desigur, cum spunea un fost prim-ministru, ”problema e complexă”, intervine un coeficient de trecere între salariu și câștigul salarial ( acesta parcă era de 94,5% ultima dată când a fost anunțat), unii salariați poate nu au lucrat toată luna, s-ar putea ca unii declare mai mult sau mai puțin întocmai la Fisc sumele anunțate la Statistică etc.

Dacă ar fi să utilizăm câștigul salarial mediu brut declarat de INS drept bază de taxare pentru pensii, suma strânsă ar fi fost de 17,6 miliarde lei lunar și nu de 13,6 miliarde lei, respectiv cu patru miliarde de lei mai puțin. Lună de lună de lună, ca să parafrazăm reclama la un medicament pentru boli de inimă, luat de mulți pensionari.

Diferența este cam mare și presează pe bugetul de stat. Buget care trebuie să piardă pentru echilibrarea asigurărilor sociale, implicit plata pensiilor, cam patru miliarde de euro pe an. Și, prin ricoșeu, uite cum rămânem fără bani de investiții în infrastructură și cum stabilim recorduri negative la numărul de kilometri de autostradă construiți pe an. Că de rețele edilitare sau de apă caldă permanent măcar în București oricum nu avem.

Dar, dacă tot beneficiem de datele CNPP, nu putem să nu obsevăm câteva lucruri care rezultă din statistica de profil, din care am spicuit pe scurt în tabelul următor :

tabel1

Observații :

1.Regiunea Capitalei (București + Ilfov) reprezintă cam un sfert din numărul total de angajați taxați și contribuie cu circa 38% din banii strânși din taxele pe salarii pentru plata pensiilor.

2.Următoarele opt județe puternice economic, cu forță de muncă taxată la nivelul de peste 180.000 de persoane aduc împreună cam aceeași contribuție ca și regiunea Capitalei. Fiecare dintre aceste adevărate ”centre fiscale” este echivalent, în ce privește plata pensiilor, cu patru-cinci județe sărace.

3. Mai puțin de un sfert din bani mai vin de la toate celelalte 32 de județe, dintre care ultimele opt nu strâng contribuții nici măcar de la 50.000 de persoane, tot ele situându-se și cu printre cele cu salariile medii (fiscalizate) cele mai mici la nivel național.

4.Dacă ar fi să ne luăm după puterea de cumpărare a salariilor din care se percepe contribuția la pensii, acest indicator nu ar fi la 158,3% din nivelul de referință octombrie 1990 ( ultima lună de dinaintea liberalizării pensiilor) ci doar la 122,2%. Ceea ce ar explica multe pentru percepția creșterii economice din partea celor care își achită întocmai taxele către stat.

Măcar în treacăt, trebuie remarcate salariile relativ mici puternic concentrate în Moldova, unde nivelul brut nu trece pragul de 2.000 de lei în nici un județ și coboară până sub 1.600 de lei în Vaslui și Suceava, ceea ce implică valori nete undeva între mai puțin de 1.200 și ceva mai mult de 1.400 de lei pe lună.

De altfel, chiar în preajma Capitalei, regăsim valori de nordul țării (gen Botoșani sau Sălaj) în Giurgiu, Ialomița, Călărași sau Dâmbovița.

tabel2Toate aceste considerații ar trebui să se situeze în atenția factorilor de decizie pentru îmbunătățirea colectării și corelarea corectă a beneficiilor obținute de pe urma muncii depuse cu drepturile de pensie rezultate conform legii.

Cu observația că ne vom trezi în următorii ani nu doar cu discrepanțe majore regionale între salarii ci și cu pensii mult diferite, rezultate decalat în timp din discrepanțele de azi.

În plus, la pensie nu vom mai vorbi despre două valori diferite cu aproape 30%, între valoarea fiscalizată și cea care se vrea a reflecta puterea de cumpărare. Pensia va fi una singură, în varianta cea mai mică și departe de câștigul salarial avut anterior.

Publicat la data de 15.9.2016 .

Un raspuns

  1. EU - 74 - RON
    18.9.2016, 5:34 am

    Calculul ignorat de ANAF şi jurnalişti:

    Primele 7 luni 2016/2015, date INS:

    – cîştigul salarial mediu brut a crescut cu aprox. 13% (ptiu-ptiu);
    – numărul locurilor de muncă a crescut cu aproximativ 3%.

    Date MF: încasările la impozitul pe salarii şi venit au crescut cu 2,8%…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română