vineri

29 martie, 2024

30 ianuarie, 2019

Înţelegerea unor evoluţii în economie, formarea unei opinii avizate şi luarea unor decizii corecte depind, în mod esenţial, de prezentarea datelor. Precum în programare, se aplică, în acest context, principiul bine cunoscut în limba engleză: „Garbage in, garbage out” (tradus în varianta soft, „datele introduse eronat dau soluţii eronate”).

Două exemple foarte importante pentru a înţelege cum stăm cu echilibrele macroeconomice ( de care depinde stabilitatea financiară, cursul de schimb etc.) se impun de la sine:


1. Pentru a invalida teza că deprecierea cursului e cauzată de o deteriorare progresivă a balanţei comerciale, la o oră de maximă audienţă pe TV s-a făcut afirmaţia că deficitul comercial „nu are nicio diferenţă în luna noiembrie – decembrie, faţă de ianuarie şi februarie – martie – aprilie până in octombrie.”

Hai să verificăm această aserţiune.

Dacă împărţim anul 2018 în trei părţi ( cu observaţia că datele pe decembrie încă nu au fost calculate) , rezultă o medie a deficitului schimburilor externe de bunuri de 913,5 milioane euro pe primele 4 luni ale anului, 1.291,5 milioane euro în următoarele patru luni şi, deocamdată, 1.447,0 milioane euro pe trei din ultimele patru luni.


Asta deşi în septembrie s-a revenit conjunctural sub pragul de 1 miliard de euro deficit.

De altfel, singurul element care ar putea fi în acord cu ideea promovată, deşi apare destul de clar caracterul întâmplător al unui nivel de deficit similar în septembrie şi aprilie. Altminteri, dacă nici un spor de deficit de circa 60% pe segmentul de bunuri schimbate de România cu exteriorul (nivelul de 1.447 milioane euro faţă de 913,5 milioane euro) între prima treime a anului şi ultima treime a anului (sub rezerva că rezultatele pe decembrie vor confirma nivelurile din cele două luni anterioare, ceea ce apare ca foarte probabil) nu contează ca presiune pe cursul monedei naţionale în raport cu euro, atunci e greu de spus ce ar mai conta.

De reţinut şi faptul că gradul de acoperire al importurilor cu exporturile realizate a scăzut, pentru perioada cu date oficiale certe comunicate (11 luni din 2018 faţă de 11 luni din 2016 ) de la 89,5% la doar 86% ( atenţie, la nivelul din 2011-2012 !), pe fondul unui deficit comercial majorat de la 8.769,9 milioane euro la 13.412,5 milioane euro ( date INS, FOB-CIF), respectiv cu 53% în plus.

2. Dacă cineva se rezumă la lumina favorabilă pusă prin afirmaţia PIB-ul a crescut cu 25% în 2018 faţă de 2016 iar veniturile bugetare cu 32%, totul apare ca formidabil pentru România ultimilor doi ani. Corectă, însă, ar fi fost prezentarea rezultatelor de creştere economică nu în termeni NOMINALI ci în termeni REALI.

Unde statistica oficială oferă, deocamdată, o creştere de 7% pentru 2017 şi 4,2% pe cele 9 luni din 2018 la care s-a finalizat calculul provizoriu. În traducere, după ce se înmulţesc cele două creşteri consecutive, rezultă un avans economic REAL de 11,5% pe doi ani, altminteri foarte respectabil şi de admirat, dar departe de nivelul de 25% prezentat superficial şi care ar putea fi uşor luat de unii telespectatori drept creştere economică pe 2 ani.

În treacăt fie spus, pentru rigurozitatea calculelor referitoare la PIB, informăm că pe data de 12 octombrie 2018 a apărut valoarea definitivă a PIB pe anul 2016, de 765.135,4 milioane lei. Faţă de care, cele 949.600 milioane lei estimate pentru 2018 reprezintă o creştere de 24% (cel mai probabil, cele 25% au apărut din raportarea la varianta semidefinitivă de circa 761,4 miliarde lei, utilizată până atunci).

Evident, şi încasările bugetare majorate cu 32% (toată lauda pentru reuşita Guvernului de a creşte încasările ca pondere în PIB pe 2018 după doi ani de recorduri negative) trebuie ajustate cu inflaţia, care a mâncat peste jumătate din creşterea nominală a PIB-ului în varianta pentru întreaga economie a deflatorului utilizat.

Dar, dacă tot a venit vorba despre creşterea încasărilor bugetare, poate era util să vedem şi care a fost creşterea cheltuielilor bugetare, cea care a stimulat, prin majorări substanţiale de salarii şi pensii, creşterea economică. Iată datele:

După cum se poate vedea, este foarte bine că ritmul de creştere al încasărilor a fost peste cel al creşterii economice ( în condiţii comparabile, termeni nominali), dar există şi două probleme.

Prima, cheltuielile (+33,2%) au crescut încă şi mai repede decât veniturile (31,9%) care au crescut mai repede decât PIB ( 24% sau 25%). Ceea ce nu este sustenabil, nici pe termen mediu nici pe termen lung,

A doua, derivată din prima şi din efectul de bază al minusurilor cu care ne-am obişnuit să lucrăm „by default” pe bugetul României, indiferent că suntem în criză sau în dezvoltare robustă, deficitul bugetar a crescut cu mult mai mult decât încasările (49,4% faţă de 31,9%, adică un ritm cu vreo 55% mai mare), ceea ce nu arată deloc bine pentru echilibrele macroeconomice.

Una peste alta, are mai puţină importanţă cine ce zice şi are sau nu dreptate ci care sunt datele complete. Vă lăsăm să trageţi concluziile, pentru care contează doar cifrele prezentate corect şi verificate din toate sursele oficiale. De-abia apoi se poate forma o opinie sau aprecia drept posibile sau nu anumite strategii economice, care par abstracte dar afectează cât se poate de concret viaţa tuturor.

Articole recomandate:

Etichete: , ,

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: