Bugetul pe 2017: Bizareriile de pe partea de venituri

de Marin Pana | 9.2.2017 .

Marea întreprindere a execuţiei bugetului de stat pe 2017 a fost lansată la apă cu prezumţia din start a unei scăderi de jumătate de procent a veniturilor curente, după cum se poate constata din cifrele prezentate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Cam toată creşterea de circa 15% faţă de anul anterior ar urma să vină din bani primiţi de la UE.

Am selectat mai jos câteva dintre cele mai importante surse de venituri, pentru vă putea forma o idee asupra a ceea ce se întâmplă cu banii publici, mai exact cam de unde vin ei.

Se observă cum majorarea salariilor ar urma să aducă un spor de 4 miliarde de lei la buget. Creşterea este una spectaculoasă, de o cincime în valoare absolută, chiar mai mare decât cea de o şesime a salariului minim pe economie de la 1.250 lei la 1.450 lei. salariu minim pe care îl vom regăsi oficial cam la jumătate din contractele de muncă încheiate la nivel naţional.

Explicaţia supraperformării în regula de trei simplă ar putea fi căutată în eliminarea plafonului de impozitare de cinci salarii medii ( unde s-ar aplica preponderent la circa 36.000 de salariaţi din top management şi sectorul de informatică). Dar efectul creşterii evaziunii fiscale (deja, din luna decembrie au fost disponibilizaţi pe hârtie cam mulţi angajaţi care se găseau la minimul pe economie) nu a fost, cu siguranţă, cuantificat.

Circa un miliard de lei din venituri se vor pierde prin reducerea drastică a impozitării pensiilor.

Practic, majorarea veniturilor din proprietate vine din creşterea masivă pe cale administrativă a veniturilor din dividende (+42,5%) aduce tot cam un miliard de lei, dar riscă să lase agenţii economici cu capital de stat fără bani pentru investiţii şi retehnologizare.

Destul de bizară pentru un partid pretins social-democrat apare ”graţierea parţială” acordată la veniturile din dividende, prevăzute a scădea cu peste 30% într-un an de creştere economică robustă după un alt an de creştere economică robustă. Păi dacă nici când obţinem asemenea creşteri nu putem strânge mai mulţi bani din dividende atunci de unde să finanţăm societatea ?

Cât despre participarea sectorului bancar la constituirea veniturilor bugetului de stat, e greu de decis dacă e de plâns sau de râs. Pe principiul donaţiilor caritabile făcute la nivel personal din impozit, săracele instituţii financiare ar urma să contribuie la buget cu doar 2% din cât ar urma să asigure agenţii economici ai căror bani le trec prin conturi.

Dar cea mai tare poantă este sursa de creştere per total a veniturilor bugetului de stat. Care nu ar urma să se majoreze firesc, nici măcar pe baza unor încasări mai mari ca urmare a avansului de 5,2% (!) al economiei, ci strict pentru că UE ne va da de vreo cinci ori mai mulţi bani în acest an decât anul trecut.

Am adunat sumele de la UE pe 2015, 2016 şi 2017 pe cele două poziţii prevăzute distinct în buget, pentru a ţine cont de schimbarea intervenită odată cu trecerea la cadrul financiar 2014 – 2020 şi pentru ca să nu credeţi că majorarea cu 22.822,1% (!) din tabel ar fi vreo eroare grosolană de redactare.

În acest mod ”simplu”, s-au putut găsi resurse în creştere pe partea de venituri, pentru a putea derula cheltuielile asupra cărora vom reveni.

Pe această cale, nu putem decât să sperăm că vom reuşi să realizăm veniturile înscrise în legea bugetului de stat şi să mulţumim Uniunii Europene pentru eventuala susţinerea din exterior a creşterii veniturilor unui stat rămas la mâna ei.

Publicat la data de 9.2.2017 .

2 comentarii

  1. golan
    11.2.2017, 2:14 pm

    Nu am inteles foarte bine de ce supra-estimarea fondurilor europene reprezinta o problema – in afara de faptul ca ar fi o problema evidenta de redactare. Sa zicem ca banii europeni intrati s-ar dubla, guvernul nu poate folosi in niciun fel banii acestia, ei apartin beneficiarilor, iar taxele generate din activitatea economica suplimentara se va regasi in bugetul pentru 2018, nu 2017. Sau ma insel? Deci cum poate fi folosita o crestere a incasarilor din fonduri UE sa justifice o crestere a cheltuielilor?

    Traiesc cu impresia ca astia ne amaneteaza tara.

  2. EU - 74 - RON
    12.2.2017, 8:02 am

    Vorbind doar de impozitul pe salarii: stau şi mă-ntreb (asta, bine-nţeles, dacă mi-e permis) de ce la o creştere a masei salariale de peste 15% (din care peste 12% creşterea cîştigului salarial şi peste 3% numărul locurilor de muncă – date INS), încasările din impozitul pe salarii (văd un extras al anexei 1 din proiectul legii bugetului pe 2017 – felicitări d-le Marin!) pe 2016 au avut un ritm de creştere de doar 20,77/19,46 = 6,7% ?. Un raţionament asemănător şi asupra contribuţiilor de asigurări sociale. Şi TVA, în condiţiile în care comerţul cu nealimentare a crescut la nivelul reducerii cotei TVA.(exemplu ian.2016: cu TVA 24% aferent dec.15 s-au încasat cu 16% mai mult decît în ian.15). Şi încasărilor privind accizele la carburanţi care nu au urmat ritmul de creştere al consumului. Şi toate astea (precum şi multe altele), în condiţiile în care au funcţionat Lista ruşinii şi scutirilor de penalităţi (juma’ de an) în cazul plăţii principalului.Şamd. Mă bucur că am redevenit exigenţi!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții....Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română