Bugetul pe 2017: Bizareriile de pe partea de venituri

de Marin Pana | 9.2.2017 .

Marea întreprindere a execuţiei bugetului de stat pe 2017 a fost lansată la apă cu prezumţia din start a unei scăderi de jumătate de procent a veniturilor curente, după cum se poate constata din cifrele prezentate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Cam toată creşterea de circa 15% faţă de anul anterior ar urma să vină din bani primiţi de la UE.

Am selectat mai jos câteva dintre cele mai importante surse de venituri, pentru vă putea forma o idee asupra a ceea ce se întâmplă cu banii publici, mai exact cam de unde vin ei.

Se observă cum majorarea salariilor ar urma să aducă un spor de 4 miliarde de lei la buget. Creşterea este una spectaculoasă, de o cincime în valoare absolută, chiar mai mare decât cea de o şesime a salariului minim pe economie de la 1.250 lei la 1.450 lei. salariu minim pe care îl vom regăsi oficial cam la jumătate din contractele de muncă încheiate la nivel naţional.

Explicaţia supraperformării în regula de trei simplă ar putea fi căutată în eliminarea plafonului de impozitare de cinci salarii medii ( unde s-ar aplica preponderent la circa 36.000 de salariaţi din top management şi sectorul de informatică). Dar efectul creşterii evaziunii fiscale (deja, din luna decembrie au fost disponibilizaţi pe hârtie cam mulţi angajaţi care se găseau la minimul pe economie) nu a fost, cu siguranţă, cuantificat.

Circa un miliard de lei din venituri se vor pierde prin reducerea drastică a impozitării pensiilor.

Practic, majorarea veniturilor din proprietate vine din creşterea masivă pe cale administrativă a veniturilor din dividende (+42,5%) aduce tot cam un miliard de lei, dar riscă să lase agenţii economici cu capital de stat fără bani pentru investiţii şi retehnologizare.

Destul de bizară pentru un partid pretins social-democrat apare ”graţierea parţială” acordată la veniturile din dividende, prevăzute a scădea cu peste 30% într-un an de creştere economică robustă după un alt an de creştere economică robustă. Păi dacă nici când obţinem asemenea creşteri nu putem strânge mai mulţi bani din dividende atunci de unde să finanţăm societatea ?

Cât despre participarea sectorului bancar la constituirea veniturilor bugetului de stat, e greu de decis dacă e de plâns sau de râs. Pe principiul donaţiilor caritabile făcute la nivel personal din impozit, săracele instituţii financiare ar urma să contribuie la buget cu doar 2% din cât ar urma să asigure agenţii economici ai căror bani le trec prin conturi.

Dar cea mai tare poantă este sursa de creştere per total a veniturilor bugetului de stat. Care nu ar urma să se majoreze firesc, nici măcar pe baza unor încasări mai mari ca urmare a avansului de 5,2% (!) al economiei, ci strict pentru că UE ne va da de vreo cinci ori mai mulţi bani în acest an decât anul trecut.

Am adunat sumele de la UE pe 2015, 2016 şi 2017 pe cele două poziţii prevăzute distinct în buget, pentru a ţine cont de schimbarea intervenită odată cu trecerea la cadrul financiar 2014 – 2020 şi pentru ca să nu credeţi că majorarea cu 22.822,1% (!) din tabel ar fi vreo eroare grosolană de redactare.

În acest mod ”simplu”, s-au putut găsi resurse în creştere pe partea de venituri, pentru a putea derula cheltuielile asupra cărora vom reveni.

Pe această cale, nu putem decât să sperăm că vom reuşi să realizăm veniturile înscrise în legea bugetului de stat şi să mulţumim Uniunii Europene pentru eventuala susţinerea din exterior a creşterii veniturilor unui stat rămas la mâna ei.

Publicat la data de 9.2.2017 .

2 comentarii

  1. golan
    11.2.2017, 2:14 pm

    Nu am inteles foarte bine de ce supra-estimarea fondurilor europene reprezinta o problema – in afara de faptul ca ar fi o problema evidenta de redactare. Sa zicem ca banii europeni intrati s-ar dubla, guvernul nu poate folosi in niciun fel banii acestia, ei apartin beneficiarilor, iar taxele generate din activitatea economica suplimentara se va regasi in bugetul pentru 2018, nu 2017. Sau ma insel? Deci cum poate fi folosita o crestere a incasarilor din fonduri UE sa justifice o crestere a cheltuielilor?

    Traiesc cu impresia ca astia ne amaneteaza tara.

  2. EU - 74 - RON
    12.2.2017, 8:02 am

    Vorbind doar de impozitul pe salarii: stau şi mă-ntreb (asta, bine-nţeles, dacă mi-e permis) de ce la o creştere a masei salariale de peste 15% (din care peste 12% creşterea cîştigului salarial şi peste 3% numărul locurilor de muncă – date INS), încasările din impozitul pe salarii (văd un extras al anexei 1 din proiectul legii bugetului pe 2017 – felicitări d-le Marin!) pe 2016 au avut un ritm de creştere de doar 20,77/19,46 = 6,7% ?. Un raţionament asemănător şi asupra contribuţiilor de asigurări sociale. Şi TVA, în condiţiile în care comerţul cu nealimentare a crescut la nivelul reducerii cotei TVA.(exemplu ian.2016: cu TVA 24% aferent dec.15 s-au încasat cu 16% mai mult decît în ian.15). Şi încasărilor privind accizele la carburanţi care nu au urmat ritmul de creştere al consumului. Şi toate astea (precum şi multe altele), în condiţiile în care au funcţionat Lista ruşinii şi scutirilor de penalităţi (juma’ de an) în cazul plăţii principalului.Şamd. Mă bucur că am redevenit exigenţi!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română