La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

Bugetul 2012: cum ni s-a scurtat şi întins plapuma din 2008 încoace

de Marin Pana 5.12.2011

Bugetul pe anul viitor tocmai a intrat în malaxorul Parlamentului, iar modul de utilizare a banilor publici va genera ample discuţii. Pentru a aprecia corect posibilităţile reale şi implicaţiile acumulării cronice de deficite asupra datoriei publice şi a poverii puse asupra generaţiilor viitoare, să aruncăm o privire asupra evoluţiei bugetului general consolidat în perioada 2008 – 2012, de la declanşarea crizei mondiale şi până la prevederile pentru anul viitor.

Cifrele seci arată că România, fără a fi fost nevoită să acopere cu banii statului efecte nefaste asupra sistemului bancar, aşa cum a fost cazul în mai multe ţări din Occident (Islanda şi Irlanda fiind cazurile cele mai relevante), a avut un grad de acoperire a cheltuielilor bugetare care s-a situat sub pragul de 90%.

În 2009, a fost atins punctul de minim, situat la doar 81 de lei încasaţi la 100 de lei cheltuiţi. Raportarea la PIB se face din motive de integrare în judecata economică a capacităţii economiei de a realiza cândva în viitor excedente în balanţa veniturilor şi cheltuielilor curente care să permită plata dobânzilor la datoria publică sau, eventual, reducerea acesteia prin rambursări.

Tentativa în curs, se pare cu şanse de reuşită, este de a aduce gradul de acoperire a cheltuielilor bugetare cu veniturile încasate peste cel din anul de vârf al dezvoltării economice, 2008. Asta în condiţiile în care PIB 2011 ar urma să fie aproximativ egal doar cu cel din 2007.

Se poate vedea cum ne-am creeat singuri probleme în 2009, angajând cheltuieli pe termen lung ( cu salarii, pensii etc.) mult peste posibilităţile reale ale economiei. După care am fost nevoiţi să angajăm credite substanţiale pentru a suplini şi reducerea drastică a intrărilor de capital din străinătate.

Cu alte cuvinte, criza ne-a afectat mai degrabă prin aceea că nu am mai avut de câştigat prin afluxul de fonduri din exterior, care să ne susţină un presupus nivel de trai bazat pe consumul susţinut din afară. “Manque a gagner” cum ar spune francezul, nu o pierdere propriu-zisă, ci una faţă de aşteptările pe care ni le creeasem.

Trezirea la realitate şi rezumarea la banii proprii colectaţi după posibilităţile economiei româneşti, atât cât de performantă este ea, nici măcar nu s-a produs încă. De-abia la anul ar trebui să cheltuim exact cât producem, deficitul rămas fiind pentru achitarea dobânzilor la datoriile deja făcute pentru cum am trăit deja şi pentru rostogolirea acelor datorii.

Oricâte lipsuri am constat şi oricâte probleme au rămas nerezolvate în infrstructură, sănătate, învăţământ etc., adevărul contabil nemilos este că România a trăit peste posibilităţi şi va trebui să se întindă de acum încolo cât îi ajunge plapuma.

Eficienţa oricărui ban cheltuit peste venituri va trebui foarte atent cumpănită, deoarece permite dezvoltarea, dar cu costuri financiare ulterioare. Care vor apăsa pe umerii generaţiilor actuale prin dobânzi, şi pe umerii generaţiilor viitoare şi pentru achitarea datoriilor, şi/sau plata dobânzilor.

Cât timp nu vom avea bani în plus colectaţi pentru a fi împărţiţi, cei care vor să primească ceva în plus vor trebui să spună şi cine va primi mai puţin sau cine va rămâne să achite nota de plată. Deşi, în acest din urmă caz, întrebarea este una retorică, cu răspunsul dat în paragraful anterior.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.12.2011

2 comentarii

  1. Bugetul 2012: cum ni s-a scurtat şi întins plapuma din 2008 încoace | Critic Atac
    6.12.2011, 9:28 am

    […] Sursa: Cursdeguvernare.ro […]

  2. casandra
    6.12.2011, 10:57 am

    Sa mai privim si la ciclul Minsky si la solutiile lui. Altii asa fac, nu se rezuma la “biblia” economica tampa care ne-a adus la catastrofa.
    http://www.levyinstitute.org/pubs/wp217.pdf

Lăsați un comentariu


Stiri

Barometrul Industrial – Exporturile, îngrijorătoare, în contextul posibilei decelerări a creșterii economice globale

Vladimir Ionescu

Volumul producției a urcat în martie la 65 de puncte, față de 55 în februarie, conform Barometrului Industrial. Performanţa slabă a exporturilor, comparativ cu importurile… Mai mult

Stiri

Medierea președintelui / Klaus Iohannis se întâlnește miercuri cu conducerea BNR și vineri cu premierul Dăncilă

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte miercuri, de la ora 12:00, cu guvernatorul şi cu prim-viceguvernatorul BNR. Ar fi vorba de o primă etapă a medierii… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă a plecat în Israel să discute cu Benjamin Netanyahu ”aspecte de politică și de securitate” din Orientul Mijlociu

Razvan Diaconu

Este oficial: premierul Viorica Dăncilă se află, miercuri şi joi, în vizită oficială în Statul Israel la invitaţia prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Anunțul oficial a fost… Mai mult

Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar urma să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult

Stiri

Acces gratuit la toate medicamentele unei indicații terapeutice pentru afecțiunile grave

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi o ordonanţă de urgenţă privind accesul neîngrădit la terapii pentru pacienţii cu afecţiuni grave, a anunţat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei vrea să subvenționeze unii producători de energie ”curată”, chiar când chinezii negociază construirea reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

Producătorii de energie în tehnologii cu emisii reduse de carbon ar putea primi bani de la stat, dacă preţul electricităţii pe piaţă va scădea sub… Mai mult