La primele ore ale zilei de sâmbătă, cu trei zile înainte de sfârșitul datei-limită de conciliere și după 16 ore de negocieri, satele membre UE și Parlamentul European au ajuns la un acord pe bugetul UE din 2018.
Potrivit proiectului care urmează să fie votat peste 8 zile în Parlament, veniturile totale ale bugetului UE au fost stabilite la 160,1 miliarde euro și cheltuielile totale vor fi de 144,7 miliarde euro.
Miniștrii de Finanțe au respins propunerea Parlamentului de a crește cheltuielile externe și au limitat finanțarea la 9,57 miliarde euro, în scădere cu 868 milioane euro, sau 8%, față de bugetul 2017.
Față de bugetul 2017, și ajutoarele de dezvoltare pe termen lung au fost reduse cu 6% în ansamblu, în condițiile în care fondurile destinate sănătății și educației vor crește totuși cu 206 milioane euro, iar fondurile pentru securitate alimentară și nutriție vor crește la 217 milioane.
Potrivit acordului, și fondurile destinate ajutorului umanitar vor beneficia de o ușoară creștere, până la 1,1 miliarde euro.
Mai mulți bani vor fi alocați pentru IMM-uri, cercetare-inovare, șomaj în rândul tinerilor; de asemenea și pentru agențiile UE din zona securității & afacerilor interne. Plus, pentru cercetare în contextul politicii comune de apărare.
”Am încercat în acest an să maximizăm impactul cheltuielilor UE, păstrând totuși suficiente pârghii de acțiune pentru situații neprevăzute”, a declarat pentru Euractiv Märt Kivine, ministru adjunct de Finanțe al Estoniei și negociator șef al Consiliului pentru bugetul 2018 al UE. ”Bugetul pentru 2018 este puternic orientat către o serie de priorități precum susținerea creșterii economice și a creării locurilor de muncă, întărirea securității și răspuns la provocările ridicate de migrație”, precizează Märt Kivine.
ONG-urile deplâng însă reducerea ajutoarelor de dezvoltare, acuzând faptul că oficialii de la Bruxelles nu fac altceva decât să încerce să rezolve lucrurile simple, pierzând însă din vedere ”imaginea de ansamblu”.
Oficiali ai Oxfam, Save the Children, ONE și plan International afirmă că UE nu își urmărește propriile interese în relația cu Africa, de exemplu, acționează ”pompieristic” și că ”replierea” în zonele din vecinătatea continentului este contraproductivă.
