Educația primește anul acesta 33,046 miliarde de lei, cu 9,8 miliarde de lei mai mult decât în 2018. Ceea ce înseamnă 3,02% din PIB și o creștere cu 40,6% a sumei de anul trecut. Mai mult de jumătate din banii alocați suplimentar merge însă spre majorările salariale și aducerea la zi a salariilor câștigate în instanță de profesori.
Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a explicat pentru cursdeguvernare.ro că cinci din cele 9,8 miliarde lei în plus vor merge spre salarii:
770 de milioane de lei sunt pentru salariile câștigate în instanță, iar restul sunt majorările prevăzute în lege pentru acest an. Chiar și așa, lipsesc 500 de milioane lei pentru plata dobânzilor la restanțele statului legate de plățile eșalonate ale salariilor câștigate în instanță.
La Ministerul Educației va avea loc marți o nouă discuție în cadrul căreia se va încerca soluționarea acestui capitol, mai ales că aceste dobânzi cresc cu fiecare zi de amânare.
Cheltuielile cu personalul din Educație se ridică astfel la aproape 21,5 de miliarde de lei, din bugetul total de 33,046 miliarde.
Cum se vor distribui banii suplimentari:
- aproximativ 2,5 miliarde de lei – pe proiecte și investiții făcute prin Ministerul Educației (nu este vorba de renovări de școli, care se finanțează prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ci de tabletele pentru elevi și tablele inteligente, anunțate de ministrul Ecaterina Andronescu)
- aproape 770 de milioane de lei – salariile câștigate în instanță
- 1,1 miliarde de lei – rechizitele și ghiozdanul pentru elevi
- majorările salariale (cu 25% din diferența rămasă până în la atingerea salariilor finale din grilă)
- formare profesională
Legea prevede acordarea a 6% din PIB pentru Educație. Niciodată nu s-a ajuns la acest plafon, iar anul acesta, ca raport din PIB, fondurile alocate sunt inferioare anului 2015:
- 2019 – 31,8 miliarde (3,02% din PIB)
- 2018 – 23.79 miliarde lei (2,21% din PIB)
- 2017 – 25,02 miliarde lei (2,86% din PIB)
- 2016 – 27 miliarde lei (2,85% din PIB)
- 2015 – 25 de miliarde lei (3,23% din PIB)
Guvernul a promis că va ajunge la zi cu datoriile
Ministrul Finanțelor le-a promis sindicaliștilor din Educație că în luna ianuarie vor fi achitate salariile obținute în instanță.
Banii pentru prima componentă apar în proiectul de buget, dar plata se amână, față de termenul promis, deoarece bugetul nu a fost aprobat. Cu noua amânare a aprobării în guvern a bugetului, pentru vineri, 8 februarie, cadrele didactice nu pot spera să încaseze acești bani nici pe fluturașii primiți la 14 februarie, atunci când se plătesc salariile din educație.
Datorii electorale istorice – Titlurile executorii pentru drepturi salariale promise fără fundamentare
Salariile restante ale profesorilor sunt cel mai elocvent studiu de caz pentru efectele măsurilor populiste luate în anii electorali și fără niciun studiu de impact.
Aceste tranșe eșalonate pe cinci ani sunt datorii istorice generate de o lege (inițiativă PSD) adoptată la sfârșitul anului 2008, în campania pentru alegerile generale.
Legea majora cu 50% salariile cadrelor didactice, o premieră aclamată la vremea respectivă, deși nu era menționată nicio sursă de venit pentru această creștere spectaculoasă.
Au votat pentru reprezentanții tuturor partidelor, deși lumea plonjase deja în criza financiară internațională și era clar că bugetul României nu va putea acoperi cheltuieli suplimentare.
Este una dintre măsurile ce au obligat ulterior statul să diminueze salariile tuturor bugetarilor cu 25%.
Sindicaliștii, încântați de victoria obținută, recunoșteau atunci că reglementarea va aduce voturi:
„Preşedintele executiv al Federaţiei Spiru Haret, Marius Nistor, a spus, într-o declaraţie pentru Mediafax, că profesorii din toate unităţile şcolare vor face campanie pozitivă pentru cei 254 de deputaţi care au votat pentru iniţiativa PSD care conduce la creşterea salariilor în învăţământul preuniversitar”.
Nota de plată: 3 miliarde de euro doar din 2011 până în 2016
Majorarea nu a fost însă realizată, legea fiind prorogată mai mulți ani. Profesorii au dat în judecată statul și au câștigat rând pe rând, ceea ce a obligat guvernele ulterioare să ajungă la o înțelegere de eșalonare a sumelor cuvenite pentru octombrie 2008 – 13 mai 2011.
Ultima tranșă este prevăzută pentru 2021, când se va închide datoria născută în 2008, de parlamentarii care au încercat astfel să cumpere votul profesorilor.
Statul va plăti substanțial mai mult din cauza amânărilor
Amânând plata eșalonărilor la timp, pentru a nu depăși deficitul, guvernanții își creează probleme mai mari anul viitor.
Motivul – executarea silită, declanșată deja în unele județe, implică și plata unor comisioane uriașe pentru executorii judecătorești.
În Argeș, au fost blocate deja conturile a două licee tehnologice – Dacia Pitești și Victor Slăvescu, Rucăr. Unitățile respective nu mai pot plăti decât salariile angajaților, până când cei care au cerut executarea silită nu își încasează toți banii.
La ultimul, Liceul Rucăr, existau la sfârșitul anului trecut două titluri de executare, iar comisionul executorului judecătoresc este de 50% din sumă, adică 24.000 de lei, într-unul dintre cazuri.
Cât au costat bugetul toate drepturile salariale câștigate în instanță
Între anii 2012 și 2016, România a plătit nu mai puțin de 10,1 miliarde de lei (aproximativ 2,25 miliarde de euro) către salariații (profesori, judecători etc.) care au câștigat în instanță despăgubirile pentru neonorarea de către stat a prevederilor legislative privind salariile : prevederi legislative create de același stat.
(Citiți și: Cifrele seci și banii peșin ai iresponsabilității instituționalizate: Riscurile concrete de miliarde de euro ale noii legi a salarizării)
Situația în 2017:
- *, din anul 2011 până în anul 2016, bugetarii au câștigat în instanță drepturi de 13,9 miliarde de lei (3 miliarde de euro)
- *, datele de la Statistică NU arată (nici nu ar avea cum – și cu atât mai puțin Eurostat) și titlurile executorii din 2017.
Dar e de ajuns să spunem că numai în 2016 au fost câștigate procese în valoare de 3,8 miliarde de lei (840 de milioane de euro) – inclusiv pe Legea 85 din 2016, privind salariile din Educație. - *, numai în anul 2011 au fost câștigate în instanță drepturi de 6,4 miliarde de lei (1,42 miliarde de euro). Și pentru că era criză și bugetul nu suporta atare plăți ( în condițiile în care România se împrumuta greu și scump) guvernul Boc a inițiat lege pentru eșalonarea pe mai mulți ani plata acestor drepturi.
- *, Suma totată câștigată în instanță între 2011 – 2016 a fost de 13,9 miliarde – fără a socoti ce vine din urmă pentru anul 2017.
Ce și cât s-a plătit
Și chiar s-a plătit – sumele câștigate în instanță s-au adăugat la deficit și au fost o prioritate, așa cum era și normal : punerea în executare a hotărârilor judecătorești.
Astfel :
- *, Din 2012 până în 2016 s-au plătit 10,1 miliarde de lei (2,25 miliarde de euro)
- *, pentru anul 2017 sunt prevăzuți în buget 383 de milioane de lei
- *, cel mai mult s-a plătit în anul 2015 , anume 4,1 miliarde de lei (aproximativ 900 de milioane de euro)
- *, 4 miliarde de lei se plătiseră și cu un an înainte, în 2014
- *, În 2016 s-au plătit 900 de milioane – bani puși și ei la deficit
- *,mai sunt de plătit 3,5 miliarde de lei ( 770 de milioane de euro). Ei se vor adăuga la deficitul anilor viitori.
