Analiză

”Cea mai mare creștere din UE”: Investiţiile pe primele trei trimestre din 2017 – la nivelul din 2012

În primele trei trimestre din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat  aproximativ 50 de miliarde lei, în creştere cu 3,6%, comparativ cu… Mai mult

10.12.2017

Chestiunea

Consiliului fiscal, despre proiectul de Buget 2018: Ținta de deficit depinde de venituri excepționale. Încasări supraevaluate, cheltuieli subevaluate

Consiliul fiscal a publicat miercuri o opinie preliminară asupra proiectului Bugetului de Stat 2018, afirmând că acest proiect se menține în deja tradiționala politică fiscală… Mai mult

06.12.2017

Chestiunea

Ultimul mesaj al Regelui către o clasă politică rudimentară, care acționează după principii diferite față de cele după care Regele a trăit

25 octombrie 2011. Invitat pentru prima dată după 1990 să vorbească în Parlamentul României, la împlinirea vârstei de 90 de ani, Regele Mihai ține un… Mai mult

05.12.2017

Analiză

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce… Mai mult

04.12.2017

Buget 2017, după ce creșterea din 2016 s-a cheltuit pe consum – caracteristici care sar în ochi: Se mizează pe o creștere de 5,2% * Bugetul Apărării coboară în loc să urce. Scădere drastică la Dezvoltare * Până și la Educație scade * Cursul de calcul – 4,46 lei/euro – să vedem ce părere are BNR în lipsa creșterii productivității

de Adrian N Ionescu 23.1.2017

Proiectul de buget pe anul 2017 este construit pe o creştere economică de 5,2% şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, „semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (1,5% la nivelul zonei euro și 1,6% pe total UE estimată pentru anul 2017)”.

Potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Venituri bugetare proiectate – 254,7 miliarde de lei, cu 14% mai mari decât în 2016, pondere în PIB de 31,2%

Investiţiile proiectate – 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016.

Deficitul bugetar (cash) – 2,96% din PIB

Inflaţia medie anuală la 1,4%.

Principalii indicatori ai proiectului bugetului:

  • inflaţie medie anuală de 1,4%,
  • câştig mediu salarial net de 2.274 lei,
  • curs mediu al euro de 4,46 lei.
  • majorarea numărului de salariaţi de 4,3%,
  • reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
  • Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

Produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei (182,78 mld. euro, conform cursului mediu estimat), veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) şi cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB).

Proiecţia veniturilor bugetare propune pentru anul 2018 o proporţie de 32,4 % în anul 2018, şi de  32,8 % din PIB, în anul 2020,  „evoluţie determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de actele normative adoptate până la acest moment”.

Cheltuielile bugetare proiectate pentru pentru anul 2017 reprezintă 34,2% din PIB, ajungând în anul 2020 la 34,8 % din PIB, consemnându-se o creştere de 0,6 puncte procentuale, în condiţiile în care cheltuielile cu investiţiile cresc cu 2,6 puncte procentuale în 2020 faţă de 2017.(…)

Deficitul bugetar („cash”) este estimat la 2,96 % din PIB, pentru anul 2017, în timp ce deficitul ESA este estimat la 2,99 % din PIB, care se încadrează în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht.

„Pe orizontul de referinţă 2018-2020, deficitul bugetar va intra pe o traiectorie de ajustare începând din anul 2018, fiind prognozat să ajungă în anul 2019 la 2,53% din PIB şi în anul 2020 la 2,02 % din PIB”, se menţionează în raport.

Bugetul de stat

Veniturile totale la bugetul de stat pe 2017 urmează să fie de peste 116,487 miliarde de lei, în creștere cu 14,48% față de execuția preliminată pe 2016, potrivit proiectului MFP.

Veniturile curente, de 95, 8 miliarde de lei, vor fi cu 1,07% mai mici decât execuția preliminată pe 2016.

Cheltuielile bugetului de stat vor fi de 149,6 miliarde de lei, în creștere cu 14,89% față de execuția preliminată pe 2016.

Cheltuielile curente, de 143,4 miliarde de lei, vor fi cu 15,83%n mai mari decât execuția preliminată pe 2016.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) primește de la bugetul de stat aproape 11,179 miliarde de lei, cu 4,26% mai puțin decât execuția preliminată pe 2016. Alocarea reprezintă 1,37% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total, și 95,96% din totalul bugetului ministerului, restul urmând să se asigură din venituri proprii.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) primește  de la bugetul de stat 11,022 miliarde de lei, cu 2,21% mai puțin decât execuția preliminată pe 2016. Această alocare bugetară reprezintă 1,35% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total şi 96,36% din totalul bugetului MApN.

Important: MApN anunță că, la această sumă se vor adăuga credite de angajament în valoare de 7,6 miliarde de lei pentru înzestrare.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), primeşte 7,109 miliarde de lei, cu 14,48%  mai puțin decât execuția preliminată pe 2016. Alocarea reprezintă 0,87% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total, şi 96,41% din totalul bugetului ministerului.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale primeşte de la bugetul de stat 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât execuția preliminată pe 2016. Alocarea reprezintă  1,39% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total.

Ministerul Educației are o alocare de 8,243 miliarde lei, cu 7,89% inferioară celei din 2016.

Ministerul Cercetării și Inovării primește 1,689 miliarde lei, înregistrând un minus de 2,87%, comparativ cu anul trecut.

Alocații la bugetele locale

Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 22.749,5 milioane lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:

  • 2,731 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor;
  • 17,036 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
    comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București;
  • 400 milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și
    comunale, repartizate pe județe, pe baza criteriilor: 65% cote egale, 15% lungimea drumurilor, direct proporțional și 20% capacitatea financiară, invers proporțional, a căror repartizare, pe unități administrativ-teritoriale, se face în funcție de lungimea și starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul județean, după consultarea primarilor;
  • 2,469 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor,
    municipiilor și județelor

Alte „direcţii majore de acţiune”

Proiectul bugetului de stat pe 2017 prevede ca „direcții majore de acțiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor”.

Astfel:

  • Creşterea veniturilor populaţiei „îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public”. Personalul bugetar beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.
  • Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei, iar punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei, de la 1 iulie 2017. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.
  • La capitolul ,,Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete”.
  • Ponderea investiţiilor, de 4,2% din PIB, este în creştere faţă de execuţia pe 2016, de 3,9% din PIB. „ Pe întreg orizontul de referință (până în 2020, n.r.), sumele alocate proiectelor de investiții se majorează gradual, ajungând la 6,8% din PIB, respectând regula de aur a finanțelor publice, respectiv nivelul investițiilor este mai mare ca nivelul țintei de deficit bugetar”.
  • Reducerea taxelor „își găsește expresia în eliminarea celor 102 taxe printr-o lege adoptată recent”, potrivit documentului citat.

Deficitul structural

Documentul precizează că, pe orizontul de referinţă, se estimează o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,92% din PIB, în anul 2018 la 2,97% din PIB, urmând sa înregistreze o traiectorie descendenta începând cu anul 2019, respectiv 2020.

„Chiar în condiţiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB”, se mai spune în raport.

Știrea se actualizează

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Polonia / Judecătorii Curții Supreme au decis: schimbărilor operate la legile Justiției sunt neconstituționale

Iulian Soare

Ansamblul judecătorilor de la Curtea Supremă poloneză a stabilit marţi drept ”neconstituţionale” schimbările din sistemul judiciar promovate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la… Mai mult

Stiri

Vizita, în premieră istorică, a celei de-a treia mari economii a lumii: premierul nipon, fără interlocutor la Palatul Victoria

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, aceasta fiind singura întâlnire a oaspetelui nipon cu un oficial al… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă – autoportret: Declarații susținute în Parlamentul European sau acordate presei

Razvan Diaconu

Viorica Dăncilă, propusă de PSD președintelui Klaus Iohannis pentru formarea celui de-al treile guvern al coaliției PSD-ALDE, este unul dintre europarlamentarii activi în Parlamentul European.… Mai mult

Stiri

Premierul interimar conduce miercuri ședința de Guvern, marți a fost în vizită la MAI

Vladimir Ionescu

Prima şedinţă de Guvern condusă de prim-ministrul interimar Mihai Fifor va avea loc miercuri, de la ora 13,00, anunță Agerpres, care citează ”surse oficiale”. Premierul… Mai mult

Stiri

Banca Transilvania a devenit acţionar al Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova

Razvan Diaconu

Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua cea mai mare bancă din România, a anunţat marţi BVB că a devenit acţionar al Victoriabank, a treia… Mai mult

Stiri

Eurodeputatul teleormănean Viorica Dăncilă – propunerea PSD pentru funcția de premier

Vladimir Ionescu

Eurodeputatul PSD Viorica Dăncilă este propunerea CEx PSD pentru nominalizarea la funcția de premier al României – potrivit participanților la ședință. Viorica Dăncilă este lidera… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Mihai Fifor – premier interimar, consultări pentru formarea rapidă a noului guvern

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis l-a numit, marți, pe Mihai Fifor – ministrul Apărării – în funcția de premier interimar. Într-o declarație de presă făcută la Cotroceni,… Mai mult