Buget 2017, după ce creșterea din 2016 s-a cheltuit pe consum – caracteristici care sar în ochi: Se mizează pe o creștere de 5,2% * Bugetul Apărării coboară în loc să urce. Scădere drastică la Dezvoltare * Până și la Educație scade * Cursul de calcul – 4,46 lei/euro – să vedem ce părere are BNR în lipsa creșterii productivității

de Adrian N Ionescu | 23.1.2017 .

Proiectul de buget pe anul 2017 este construit pe o creştere economică de 5,2% şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, „semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (1,5% la nivelul zonei euro și 1,6% pe total UE estimată pentru anul 2017)”.

Potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Venituri bugetare proiectate – 254,7 miliarde de lei, cu 14% mai mari decât în 2016, pondere în PIB de 31,2%

Investiţiile proiectate – 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016.

Deficitul bugetar (cash) – 2,96% din PIB

Inflaţia medie anuală la 1,4%.

Principalii indicatori ai proiectului bugetului:

  • inflaţie medie anuală de 1,4%,
  • câştig mediu salarial net de 2.274 lei,
  • curs mediu al euro de 4,46 lei.
  • majorarea numărului de salariaţi de 4,3%,
  • reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
  • Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

Produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei (182,78 mld. euro, conform cursului mediu estimat), veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) şi cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB).

Proiecţia veniturilor bugetare propune pentru anul 2018 o proporţie de 32,4 % în anul 2018, şi de  32,8 % din PIB, în anul 2020,  „evoluţie determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de actele normative adoptate până la acest moment”.

Cheltuielile bugetare proiectate pentru pentru anul 2017 reprezintă 34,2% din PIB, ajungând în anul 2020 la 34,8 % din PIB, consemnându-se o creştere de 0,6 puncte procentuale, în condiţiile în care cheltuielile cu investiţiile cresc cu 2,6 puncte procentuale în 2020 faţă de 2017.(…)

Deficitul bugetar („cash”) este estimat la 2,96 % din PIB, pentru anul 2017, în timp ce deficitul ESA este estimat la 2,99 % din PIB, care se încadrează în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht.

„Pe orizontul de referinţă 2018-2020, deficitul bugetar va intra pe o traiectorie de ajustare începând din anul 2018, fiind prognozat să ajungă în anul 2019 la 2,53% din PIB şi în anul 2020 la 2,02 % din PIB”, se menţionează în raport.

Bugetul de stat

Veniturile totale la bugetul de stat pe 2017 urmează să fie de peste 116,487 miliarde de lei, în creștere cu 14,48% față de execuția preliminată pe 2016, potrivit proiectului MFP.

Veniturile curente, de 95, 8 miliarde de lei, vor fi cu 1,07% mai mici decât execuția preliminată pe 2016.

Cheltuielile bugetului de stat vor fi de 149,6 miliarde de lei, în creștere cu 14,89% față de execuția preliminată pe 2016.

Cheltuielile curente, de 143,4 miliarde de lei, vor fi cu 15,83%n mai mari decât execuția preliminată pe 2016.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) primește de la bugetul de stat aproape 11,179 miliarde de lei, cu 4,26% mai puțin decât execuția preliminată pe 2016. Alocarea reprezintă 1,37% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total, și 95,96% din totalul bugetului ministerului, restul urmând să se asigură din venituri proprii.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) primește  de la bugetul de stat 11,022 miliarde de lei, cu 2,21% mai puțin decât execuția preliminată pe 2016. Această alocare bugetară reprezintă 1,35% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total şi 96,36% din totalul bugetului MApN.

Important: MApN anunță că, la această sumă se vor adăuga credite de angajament în valoare de 7,6 miliarde de lei pentru înzestrare.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), primeşte 7,109 miliarde de lei, cu 14,48%  mai puțin decât execuția preliminată pe 2016. Alocarea reprezintă 0,87% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total, şi 96,41% din totalul bugetului ministerului.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale primeşte de la bugetul de stat 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât execuția preliminată pe 2016. Alocarea reprezintă  1,39% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total.

Ministerul Educației are o alocare de 8,243 miliarde lei, cu 7,89% inferioară celei din 2016.

Ministerul Cercetării și Inovării primește 1,689 miliarde lei, înregistrând un minus de 2,87%, comparativ cu anul trecut.

Alocații la bugetele locale

Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 22.749,5 milioane lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:

  • 2,731 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor;
  • 17,036 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
    comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București;
  • 400 milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și
    comunale, repartizate pe județe, pe baza criteriilor: 65% cote egale, 15% lungimea drumurilor, direct proporțional și 20% capacitatea financiară, invers proporțional, a căror repartizare, pe unități administrativ-teritoriale, se face în funcție de lungimea și starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul județean, după consultarea primarilor;
  • 2,469 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor,
    municipiilor și județelor

Alte „direcţii majore de acţiune”

Proiectul bugetului de stat pe 2017 prevede ca „direcții majore de acțiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor”.

Astfel:

  • Creşterea veniturilor populaţiei „îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public”. Personalul bugetar beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.
  • Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei, iar punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei, de la 1 iulie 2017. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.
  • La capitolul ,,Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete”.
  • Ponderea investiţiilor, de 4,2% din PIB, este în creştere faţă de execuţia pe 2016, de 3,9% din PIB. „ Pe întreg orizontul de referință (până în 2020, n.r.), sumele alocate proiectelor de investiții se majorează gradual, ajungând la 6,8% din PIB, respectând regula de aur a finanțelor publice, respectiv nivelul investițiilor este mai mare ca nivelul țintei de deficit bugetar”.
  • Reducerea taxelor „își găsește expresia în eliminarea celor 102 taxe printr-o lege adoptată recent”, potrivit documentului citat.

Deficitul structural

Documentul precizează că, pe orizontul de referinţă, se estimează o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,92% din PIB, în anul 2018 la 2,97% din PIB, urmând sa înregistreze o traiectorie descendenta începând cu anul 2019, respectiv 2020.

„Chiar în condiţiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB”, se mai spune în raport.

Știrea se actualizează

Publicat la data de 23.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Drumuri care ocolesc România: Hărțile de calcul ale vitezei României în Europa cu mai multe viteze

În ciuda reacțiilor vehemente ale autorităților de la București privind Europea cu mai multe viteze, realitatea din teren (la propriu, chiar din teren) arată...Citeste mai departe »

Victor Bratu

România productivă și 8 din marile ei probleme

4 ore de discuții, 7 reprezentanți ai mediului de business, 2 analiști economici, 4 oficiali. 21 martie 2017 (Detalii – AICI_LINK) – an în...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Funcționarii publici – statut de salariați de rangul întâi: Rămân în funcții chiar dacă sunt condamnați cu suspendare, scapă de obligația transparenței, în caz că au probleme beneficiază de ”rotația cadrelor”. Șeful devine și mai șef

Modificările pe care Ministerul Dezvoltării le pregătește în statutul funcționarilor publici din România fac din acesti cetățeni adevărați favorizați ai societății. Proiectul pus în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Statul angajator în România capitalistă: un altfel de raport asupra economiei private

Cine ține în viață economia, sistemele administrative, bugetele de toate felurile – de la cele de investiții la cele de pensii – și, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România și vârful ciclului economic: Politici grele pentru o recesiune ușoară

Economiștii avertizează că România se apropie dacă nu cumva chiar a depășit deja vârful ciclului economic și că spațiul de operare prin politici anti-ciclice a...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5575 lei
4.2232 lei
5.2473 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română