Buget 2017, după ce creșterea din 2016 s-a cheltuit pe consum – caracteristici care sar în ochi: Se mizează pe o creștere de 5,2% * Bugetul Apărării coboară în loc să urce. Scădere drastică la Dezvoltare * Până și la Educație scade * Cursul de calcul – 4,46 lei/euro – să vedem ce părere are BNR în lipsa creșterii productivității

de Adrian N Ionescu | 23.1.2017 .

Proiectul de buget pe anul 2017 este construit pe o creştere economică de 5,2% şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, „semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (1,5% la nivelul zonei euro și 1,6% pe total UE estimată pentru anul 2017)”.

Potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Venituri bugetare proiectate – 254,7 miliarde de lei, cu 14% mai mari decât în 2016, pondere în PIB de 31,2%

Investiţiile proiectate – 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016.

Deficitul bugetar (cash) – 2,96% din PIB

Inflaţia medie anuală la 1,4%.

Principalii indicatori ai proiectului bugetului:

  • inflaţie medie anuală de 1,4%,
  • câştig mediu salarial net de 2.274 lei,
  • curs mediu al euro de 4,46 lei.
  • majorarea numărului de salariaţi de 4,3%,
  • reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
  • Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

Produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei (182,78 mld. euro, conform cursului mediu estimat), veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) şi cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB).

Proiecţia veniturilor bugetare propune pentru anul 2018 o proporţie de 32,4 % în anul 2018, şi de  32,8 % din PIB, în anul 2020,  „evoluţie determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de actele normative adoptate până la acest moment”.

Cheltuielile bugetare proiectate pentru pentru anul 2017 reprezintă 34,2% din PIB, ajungând în anul 2020 la 34,8 % din PIB, consemnându-se o creştere de 0,6 puncte procentuale, în condiţiile în care cheltuielile cu investiţiile cresc cu 2,6 puncte procentuale în 2020 faţă de 2017.(…)

Deficitul bugetar („cash”) este estimat la 2,96 % din PIB, pentru anul 2017, în timp ce deficitul ESA este estimat la 2,99 % din PIB, care se încadrează în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht.

„Pe orizontul de referinţă 2018-2020, deficitul bugetar va intra pe o traiectorie de ajustare începând din anul 2018, fiind prognozat să ajungă în anul 2019 la 2,53% din PIB şi în anul 2020 la 2,02 % din PIB”, se menţionează în raport.

Bugetul de stat

Veniturile totale la bugetul de stat pe 2017 urmează să fie de peste 116,487 miliarde de lei, în creștere cu 14,48% față de execuția preliminată pe 2016, potrivit proiectului MFP.

Veniturile curente, de 95, 8 miliarde de lei, vor fi cu 1,07% mai mici decât execuția preliminată pe 2016.

Cheltuielile bugetului de stat vor fi de 149,6 miliarde de lei, în creștere cu 14,89% față de execuția preliminată pe 2016.

Cheltuielile curente, de 143,4 miliarde de lei, vor fi cu 15,83%n mai mari decât execuția preliminată pe 2016.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) primește de la bugetul de stat aproape 11,179 miliarde de lei, cu 4,26% mai puțin decât execuția preliminată pe 2016. Alocarea reprezintă 1,37% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total, și 95,96% din totalul bugetului ministerului, restul urmând să se asigură din venituri proprii.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) primește  de la bugetul de stat 11,022 miliarde de lei, cu 2,21% mai puțin decât execuția preliminată pe 2016. Această alocare bugetară reprezintă 1,35% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total şi 96,36% din totalul bugetului MApN.

Important: MApN anunță că, la această sumă se vor adăuga credite de angajament în valoare de 7,6 miliarde de lei pentru înzestrare.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), primeşte 7,109 miliarde de lei, cu 14,48%  mai puțin decât execuția preliminată pe 2016. Alocarea reprezintă 0,87% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total, şi 96,41% din totalul bugetului ministerului.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale primeşte de la bugetul de stat 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât execuția preliminată pe 2016. Alocarea reprezintă  1,39% din PIB, potrivit „Sintezei fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli”, din anexa la proiectul bugetului total.

Ministerul Educației are o alocare de 8,243 miliarde lei, cu 7,89% inferioară celei din 2016.

Ministerul Cercetării și Inovării primește 1,689 miliarde lei, înregistrând un minus de 2,87%, comparativ cu anul trecut.

Alocații la bugetele locale

Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 22.749,5 milioane lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:

  • 2,731 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor;
  • 17,036 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
    comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București;
  • 400 milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și
    comunale, repartizate pe județe, pe baza criteriilor: 65% cote egale, 15% lungimea drumurilor, direct proporțional și 20% capacitatea financiară, invers proporțional, a căror repartizare, pe unități administrativ-teritoriale, se face în funcție de lungimea și starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul județean, după consultarea primarilor;
  • 2,469 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor,
    municipiilor și județelor

Alte „direcţii majore de acţiune”

Proiectul bugetului de stat pe 2017 prevede ca „direcții majore de acțiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor”.

Astfel:

  • Creşterea veniturilor populaţiei „îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public”. Personalul bugetar beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.
  • Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei, iar punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei, de la 1 iulie 2017. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.
  • La capitolul ,,Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete”.
  • Ponderea investiţiilor, de 4,2% din PIB, este în creştere faţă de execuţia pe 2016, de 3,9% din PIB. „ Pe întreg orizontul de referință (până în 2020, n.r.), sumele alocate proiectelor de investiții se majorează gradual, ajungând la 6,8% din PIB, respectând regula de aur a finanțelor publice, respectiv nivelul investițiilor este mai mare ca nivelul țintei de deficit bugetar”.
  • Reducerea taxelor „își găsește expresia în eliminarea celor 102 taxe printr-o lege adoptată recent”, potrivit documentului citat.

Deficitul structural

Documentul precizează că, pe orizontul de referinţă, se estimează o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,92% din PIB, în anul 2018 la 2,97% din PIB, urmând sa înregistreze o traiectorie descendenta începând cu anul 2019, respectiv 2020.

„Chiar în condiţiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB”, se mai spune în raport.

Știrea se actualizează

Publicat la data de 23.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română