Noul președinte ANAF, Mihaela Triculescu, a predat Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză – CNSP puterea de a decide care sunt companiile care trebuie controlate de inspectorii Fiscului din cauză că prezintă risc fiscal ridicat.
Agenția Națională de Administrare Fiscală și Comisia Națională de Strategie și Prognoză au încheiat pe data de 22 ianuarie un acord de cooperare care prevede:
”Începând cu luna ianuarie 2019, CNSP va selecta contribuabilii care vor fi propuși pentru a fi cuprinși în controalele întreprinse de ANAF în funcție de domeniul de activitate, fluctuația cifrei de afaceri și a celorlalți indicatori stabiliți de comun acord între ANAF și CNSP.”
Mecanismul de selecție în vederea controlului
- Potrivit documentului, analiza de risc se va realiza în continuare de către ANAF, în baza acelorași criterii de evaluare niciodată prezentate public, la care se vor adăuga și ”indicatorii statistici trimiși de CNSP”.
- Selecția companiilor care urmează să fie supuse controalelor va fi făcută de CNSP, care ”va comunica conducerii ANAF lunar situația domeniilor și a societăților comerciale care prezintă un grad ridicat de risc de evaziune fiscală”.Potrivit acordului, ANAF ”va utiliza analiza de risc și informațiile transmise de către CNSP” pentru stabilirea programului acțiunilor de control. Modalitatea concretă a acțiunilor de control se realizează de către ANAF, ”cu comunicarea către CNSP a considerentelor pentru care unele dintre propunerile CNSP nu au fost preluate”.
- În măsura în care pentru analiza de risc sunt necesare informații sectoriale și microeconomice de la societățile comericiale sau instituții publice, ANAF și CNSP vor colabora în vederea obținerii acestora, mai arată documentul.
- ANAF se mai angajează să transmită CNSP ”informații cu privire la efectele obținute în privința reducerii evaziunii fiscale”, în urma acțiunilor de control la societățile comerciale propse în analizele de risc.
- Acordul precizează că ANAF și ANSP pot constitui grupuri de lucru comune.
Guvernul din umbră: CNSP
Comisia Naţională de Prognoză s-a transformat în Comisia Naţională de Strategii şi Prognoză în baza unei OUG emisă de Guvernul Dăncilă în aprilie 2018.
Cu această ocazie, CNSP a preluat noi atribuţii – specifice ministerelor de linie – privind politicile publice, precum monitorizarea investiţiilor majore în economie şi ajutoarele de stat.
Iată cum arată azi Comisia de Prognoză, devenită cea mai purenică entitate guvernamentală:
- elaborează programe de dezvoltare economică şi social pe termen scurt, mediu şi lung
- face prognoze şi studii privind echilibrul macroeconomic, sectorial şi regional
- monitorizează şi administrează schemele de ajutor de stat
- garantează credite fără dobândă
- propune și fundamentează proiectele de investiţii publice dezvoltate în parteneriat public-privat
- face expropieri pentru realizarea proiectelor de investiții prin metoda parteneriatului public-privat
- coordoneză activităţile unităţilor de politici publice
- participă la coordonarea activităţilor circumscrise procesului de adoptare a monedei euro
- veghează asupra îndeplinirii programului de guvernare
În plin asalt asupra banilor din Pilonul II de pensii, în primăvară a fost postat pe site-ul Guvernului un proiect al CNSP care prevedea suspendarea de la 1 iulie a plăților către Pilonul II de pensii.
Șeful CNSP, Ion Ghizdeanu, a afirmat ulterior că publicarea proiectului ”a fost o eroare materială”.
La atribuțiile de mai sus se adaugă, din 22 ianuarie 2019, și aceea de a stabili care firme trebuie controlate de ANAF.
Premierul din umbră: Darius Vîlcov
Mediile politice afirmă că Darius Vâlcov, consilier economic al premierului, a fost cel care a impus schimbarea șefului ANAF și controlează informal CNSP.
Fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, Vîlcov a fost condamnat în februarie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani.
Decizia, care a fost luată în unanimitate de completul de 3 judecători, nu este definitivă. Calea de atac este la Completul de 5 judecători, dar apelul nu poate începe până când nu este motivată decizia de condamnare.
Codul de Procedura Penala stabileste un termen de 30 de zile pentru redactarea motivarii, dar această motivare nu există nici azi, la 11 luni de la sentință.
