Bomba legislativă de sub salarizarea medicilor de la stat: Consiliul Concurenței investighează improvizația prin care salariile au crescut cu 25% prin majorarea tarifelor decontate sistemului public

de Mariana Bechir | 7.8.2016 .

spital urgenta medici garziO problemă de improvizație legislativă poate fi premisa unei lovituri de teatru pentru salarizarea medicilor din sistemul public de sănătate : Medicii ar putea rămâne fără mărirea de 25% acordată anul trecut la salariu dacă modul de plată – prin Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate – se dovedește discriminatoriu. 

Asta se va întâmpla în cazul în care Consiliul Concurenței va decide că modul de acordare a acestor majorări încalcă legislația și discriminează în funcție de forma de proprietate a furnizorilor de servicii : majorările salariale ajung la CNAS – adică într-un loc unde legea prevede echitate în decontarea serviciilor medicale de la stat și privat – dar pleacă majorate doar către unitățile din sistemul public.

Pentru creșterea salariilor medicilor din octombrie 2015, Guvernul și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au creat anul trecut un mecanism inedit de creștere a veniturilor din sănătate. Mecanismul se bazează pe creșterea tarifelor pentru serviciile medicale decontate sistemului public de sănătate, iar asta – spun contestatarii – înseamnă discriminarea furnizorilor privați.

Consiliul Concurenței a confirmat pentru cursdeguvernare.ro că efectuează o investigație privind acest subiect:

„Consiliul Concurenței suspectează faptul că prin majorarea valorii serviciilor medicale decontate unităților sanitare publice (introduse prin HG nr. 791/2015 și menținute prin HG nr. 161/2016) se crează premisele unei diferențieri între furnizorii privați și furnizorii publici, privind  repartizarea fondurilor destinate decontării serviciilor medicale de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Astfel, Autoritatea de concurență a declanșat o investigație având ca obiect posibila încălcare, de către Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Fințelor Publice a reglementărilor din domeniul concurentei”, a precizat pentru cursdeguvernare.ro Consiliul Concurenței.

Aceasta atrage atenția că “declanșarea unei proceduri de investigație nu reprezintă o antepronunțare cu privire la constatarea unei încălcări a Legii concurenței”.

Mecanismul inventat pentru mărirea cu 25% a salariilor medicilor

Anul trecut, pentru a calma mișcarea protestatară apărută în rândul medicilor, Guvernul Victor Ponta a decis majorarea cu 25% a salariilor personalului medical din sistemul de stat – din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, din reţeaua de medicină şcolară, asistenţă medicală comunitară etc.

Impactul anual al Ordonanței 35 este de aproximativ 1,7 miliarde de lei anual.

Banii sunt dați printr-un mecanism inventat de guvern și Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate (CNAS): sumele necesare sunt livrate de la bugetul de stat, via Ministrul Sănătății, către CNAS.

Casa distribuie banii către unitățile publice din sănătate, pe baza contractului încheiat între casele județene și furnizorii pubici de servicii medicale.

eduard dobreEduard Dobre (foto), director executiv al Patronatului Furnizorilor de servicii Medicale Private PALMED, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Executivul a avut nevoie de această improvizație legislativă pentru a rezolva situația apărută în 2010, când unele spitale au fost trecute în subordinea administrațiilor locale :

“Nu puteau aloca prin Ministerul Sănătății fonduri pentru spitalele care sunt în subordinea consiliilor județene. Singura variantă a fost să mărească tariful pe caz ponderat, care constituie baza de pornire a calculului pentru spitale, ca să vezi ce fond aloci fiecăruia”.

Numai că această soluție încalcă Legea 95 privind privind reforma în domeniul sănătății, care nu permite ca din banii Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate să se plătească majorări salariale. Fondul, conform legii, este folosit exclusiv pentru decontarea serviciilor medicale și funcționarea caselor, indiferent că parte din bani vin de la bugetul central, pentru acoperirea deficitelor.

Medicul Mihai Negrea, specialist în management sanitar, unul dintre cei care au sesizat Consiliul Concurenței, consideră și el că circuitul banilor este ilegal: “Casa nu se ocupă de salarizare. Prin lege, ea decontează banii pentru servicii de sănătate și atât”.

În opinia sa, CNAS încearcă să se prevaleze de un articol care-i permite folosirea a 1% din buget în alte scopuri decât cele obișnuite.

Bugetul total de anul trecut al CNAS a fost de peste 23 de miliarde lei.

Indiferent de ce pretinde Casa, modul în care este aplicată mărirea salarială este ilegal, spune Mihai  Negrea.

Coeficientul de corecție care face relativă mărirea salariilor și poate duce la tăierea altor cheltuieli

Majorările s-au stabilit prin Ordonanța de Urgență 35 de anul trecut, dar mecanismul este descris în contractul-cadrul anual care “reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate”.

În fiecare lună, începând cu octombrie 2015, spitalele de stat fac o cerere la casă pentru decontarea sumelor reprezentând cei 25%. Casele virează sumele rezultate din aplicarea unui coeficient de corecție raportat la “valoarea realizată a serviciilor medicale” din luna anterioară. Adică, suma acordată nu este aceeași în fiecare lună.

Concret, coeficientul diferă în funcție de mai mulți parametrii și de îndeplinirea “normei” unității.

Ideea a fost ca de mărire să nu beneficieze și personalul care “stă degeaba”, să nu fie stimulată nemunca, a explicat pentru cursdeguvernare.ro o sursă din CNAS. “A fost o muncă titanică pentru a găsi o formulă”, a mai spus respectiva sursă.

Asta face ca, în realitate, să nu fie vorba despre o creștere uniformă și permanentă, cu 25%, a tuturor salariilor.

În ultimul timp au apărut mai multe cazuri în care medicii s-au trezit cu salariile tăiate, fără ca măcar să înțeleagă de unde provine această scădere.

De exemplu, la Centrul de Evaluare și Tratament al Toxicodependențelor pentru Tineri Sfântul Stelian, din București, Comitetul director a redus cu 5% salariile actuale ale celor din secția de psihiatrie pentru că au avut un număr de externări mai mic decât norma de 100 de externări în luna anterioară.

Mai mult, există și un al doilea detaliu care face ca măririle să nu fie aplicate integral tuturor fără reducerea altor cheltuieli ale unităților.

Anul trecut, s-a stabilit clar că prevederea din contractul-cadru se aplică doar pentru numărul de personal existent în fiecare unitate la data de 1 septembrie. Suma maximă distribuită spitalului este aceeași, chiar dacă s-au făcut angajări.

“Restul sumei se acoperă de către spital din venituri proprii (donații, sponsorizări etc.). Este problema managerilor și a instituțiilor să gestioneze banii” – prin reducerea altor cheltuieli, cum decide fiecare și după posibilități, a mai explicat sursa din CNAS care dorește să-și păstreze anonimatul.

De asemenea, mai există o vulnerabilitate a acestor majorări – nimeni nu garantează că într-un an cu probleme (cum se anunță 2017 și 2018, când există riscul depășirii deficitului bugetar), banii vor mai fi prevăzuți în HG privind contractul-cadru.

Ce se poate întâmpla dacă mecanismul va fi desființat de Consiliul Concurenței

Acum, Consiliul Concurenței analizează exact cele două hotărâri de guvern referitoare la contractele -cadru pe baza cărora s-au acordat măririle anul trecut și anul acesta – HG nr. 791/2015 și HG nr. 161/2016.

La final se va stabili dacă prin cele două documente s-au făcut diferențieri între furnizorii privați și furnizorii publici la repartizarea fondurilor destinate decontării serviciilor medicale, încălcându-se astfel reglementările din domeniul concurenței.

În opinia patronatului PALMED (din care fac parte și 25 proprietari de spitale private), reglementarea distorsionează mediul concurențial în sănătate deoarece favorizează unitățile de stat la decontarea serviciilor prestate.

mihai negreaDacă prevederile vor fi declarate nelegale, spune Mihai Negrea (foto), ele vor trebuie eliminate din HG-uri și majorările dispar automat. Pentru menținerea lor va fi nevoie de alte reglementări sau de afectarea altor capitole de cheltuieli ale spitalelor.

În opinia specialistului, lucrurile nu se vor opri aici, însă. Curtea de Conturi va cere recuperarea banilor, așa încât casele județene se vor adresa spitalelor pentru returnarea fondurilor primite nelegal.

Este greu de crezut că spitalele sau orice guvern va fi atunci la putere le vor cere medicilor, pe cale de a se coagula într-o puternică mișcare sindicală, să dea înapoi banii.

Oricum, există riscul unor contestări în instanță cu șanse serioase ca medicii să câștige procesele.

Așa încât, soluția va fi ca banii să fie returnați tot de la buget.

Publicat la data de 7.8.2016 .

6 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    7.8.2016, 6:27 pm

    Păi şi ,,echităţile” acordate prin OuG 20 de anul acesta şi sumele suplimentare pentru ,,gărzi” se vor (fi) acorda(t) direct sau tot prin Casă ?

    • mihai negrea
      7.8.2016, 9:28 pm

      Buna,

      pai problema ca toate aceste mariri de fapt au impact direct asupra bugetului spitalului… dar guvernul nu ofera spitalelor sa-si suplimenteze veniturile… ideal ar fi sa mai existe si alti beneficiari in afara de CNAS dar nu exista, varianta 2 e sa mareasca tarifele… si atunci cresc si bugetele… dar daca cresc tarifele la spitale toate castiga inclusiv cele private si primii care vor cere marirea tarifelor ulterior vor fi medicii de familie.

      deci e o mare porcarie ce face guvernul si organizarea aceasta a sistemulu1i in care cel care administreaza banii nu reglementeaza cel care reglementeaza nu are are banii si cei care platesc si cei care au nevoie, pacientii, nu conteaza nu poate sa functioneze. normal ar fi ca CNAS sa controleze exclusiv nevoia de servicii spitalele si furnziorii sa aiba exclusivitate pe reglementarea salariilor si achizitiilor, sa existe plata pe egala pe acelasi serviciu medical la orice furnizor si evident guvernul sa asigure pe toata lumea care actual o scuteste… sa plateasca minimul de asigurare de la buget.

      • EU - 74 - RON
        15.8.2016, 7:42 am

        Domnule Negrea,

        Înţeleg că apăraţi interese care pot fi îndreptăţite. Cel puţin aşa îmi par şi mie. La o primă vedere.

        Dar, cerîndu-mi mai întîi scuze pentru că nu am ridicat claritatea întrebării mele la nivelul minim de înţelegere, repet întrebarea:

        Drepturile acordate prin OuG 20/ 2016 (mă refer, desigur, la cele acordate în sectorul sanitar) se vor acorda prin acelaşi mecanism ca cele de majorare cu 25%, adică prin Casa de Asigurări sau direct spitalelor prin UAT?

  2. jeni
    8.8.2016, 8:48 am

    asta este in Romania ne intereseaza sa moara capra vecinului adica daca sistemul privat nu este in stare sa isi plateasca mdicii sa nu ii plateasca nici sistemul public desi majoritatea cazurilor grave din sistemul priat ajung sa fie tratate tot in sistemul public!

    • mihai negrea
      8.8.2016, 11:59 am

      sistemul privat momentan nu are dreptul de a trata urgenta. deci nu ai cum sa-i reprosezi cuiva dupa ceva dupa ce ii interzici sa faca acel ceva.

      si sistemul privat isi plateste angajatii ca fiind privat daca nu-i plateste e inchis/amendat etc.

      si mai mult decat atat sistemul privat se autofinanteaza din bani out of pocket iar in orasele universitare piata serviciilor medicale a ajuns la 40% cu banii jos. ceea ce nu e normal ca oamenii sa plateasca asigurari si sa se trateze cu banii jos… alti bani si sa nu poata deconta pe asigurari care oricum le platesc.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română