BNS – o analiză a salariilor: Au crescut discrepanțele dintre salariile din privat și cele din administrația publică. Incoerența politicilor – principala cauză

de Vladimir Ionescu | 19.3.2017 .

Actualul guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, iar lipsa unei politici salariale coerente a condus la creșterea discrepanțelor între nivelul salariilor din administrație publică și restul sectoarelor concurențiale, arată o analiză a Blocului Național Sindical (BNS).

Analiza a fost realizată  în contextul dezbaterilor inițiate de Comisia Europeană asupra Raportului de țară 2017 și pornește de la intențiile anunțate deja de Guvernul Sorin Grindeanu, de a crește accelerat salariile bugetarilor și de a introduce un salariu diferențiat pentru privat și sistemul de stat.

“Este îngrijorător faptul că actualul guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, mai mult, există intenția de a avea în sectorul bugetar un salariu minim de bază mai mare decât în sectorul concurențial.

Lipsa unei politici salariale coerente a condus la creșterea discrepanțelor între nivelul salariilor din administrație publică și restul sectoarelor concurențiale”, menționează analiza.

În 2015, câștigul salarial din sectorul bugetar era cu aproximativ 12% mai mare decât în sectorul concurențial, iar pentru anul 2020 se estimează că diferența va urca la 28%.

Actualul guvern, în loc să elimine inechitățile, promovează politici ce le accentuează, explică BNS:

“Din păcate, inegalitățile și inechitățile vor continua să existe, inclusiv în salarizarea în sectorul public, noul sistem se intenționează a fi construit mai degrabă plecând de la salariile actuale în plată, fără a construi corelații de nivel între funcții și între familii ocupaționale.

Abordarea continuă să fie una segmentară și preferențială, singurul element care mai asigură unicitatea sistemului public de salarizare este existența unui singur act normativ care adună prevederi ce se adresează fiecărei familii ocupaționale”.

Creșterea inegalității veniturilor

Referindu-se la inegalitatea în creștere a veniturilor, semnalată de Comisia Europeană (s-a ajuns la cel mai mare raport din UE – de 8 – între veniturile celor mai bogați 20% din români și cele ale celor mai săraci 20% din cetățeni), BNS observă:

“De la un an la altul România consolidează inegalitatea veniturilor, continuând să aibă cel mai mare nivel de inegalitate din Europa.

Trendul se va accentua dacă avem în vedere că prognozele pentru România indică creșteri ale ponderii forței de muncă cu nivel înalt și redus de calificare.

Lipsa negocierilor colective înseamnă în fapt lipsa unui mecanism de redistribuire capabil să reducă inegalitățile în materie de venituri”.

Șomaj structural

  • Rata ocupării a crescut datorită ritmului mai alert de reducere a populației totale, față de cel înregistrat de populatia ocupată.
  • Rezervele de forță de muncă sunt din ce în ce mai dificil de activat. Numărul șomerilor BIM ce nu au lucrat niciodată a crescut în mod constant în perioada 2009 – 2015, peste 55% din șomerii ce nu au lucrat niciodată erau în 2015 încadrați în grupa de vârstă 25 – 64 de ani.
  • România are una din cele mai reduse rate a șomajului însă ascunde un șomaj structural, iar trendul este unul care se consolidează. Situația se accentuează pentru majoritatea grupelor de vârstă.
  • Pe de altă parte, se investește foarte puțin în forța de muncă cu statut de salariat, multe sectoare se confruntă cu deficit de forță de muncă calificată.
  • 3 regiuni din România – Vest, Nord Vest și Nord Est, începând din 2013, se confruntă cu o accentuare a deficitului de resurse de muncă. Devine tot mai dificil pentru companii, a căror cerere de forță de muncă este în creștere, să identifice candidați potriviți. Practic, în Regiunea Vest în  trimiestrul II 2016 erau 2,5 șomeri / 1 loc de muncă vacant –  în condițiile în care cerințele angajatorilor nu se potrivesc întotdeauna perfect cu competențele deținute de forța de muncă aflată în căutarea unui loc de muncă.
  • În 2 din 8 regiuni numărul locurilor de muncă vacante cu studii superioare este mai mare decât numărul șomerilor înregistrați cu studii superioare, ceea ce înseamnă o inadecvare între ce se caută și competențele tehnice deținute. Cu excepția regiunilor SVO și SE, în toate celelalte regiuni sunt mai puțin de 2 șomeri cu studii superioare pentru fiecare loc de muncă vacant pentru care se cer studii superioare.
  • Emigrația a continuat să afecteze capitalul uman complicând astfel dezechilibrul pe piața muncii

Publicat la data de 19.3.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România ar trebui să investească 237 miliarde de dolari în infrastructură până în 2040

România ar trebui să investească 237 miliarde de dolari în infrastructură până în anul 2040. Însă, dacă actualele tendințe de cheltuieli continuă, va investi...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Peste 100 de percheziţii la profesori şi studenţi din Arad într-un dosar denumit ”Diplome de licenţă fără studii”

Peste 100 de percheziţii au loc, miercuri, la cadre didactice şi studenţi de la universităţile ”Vasile Goldiş” şi ”Aurel Vlaicu” din Arad vizând fapte...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Execuția la 6 luni – în cifrele seci ale guvernului. Deficit de 6,3 miliarde, scăderi la TVA, fonduri europene și accize

Execuția bugetară la 6 luni ”nu e foarte bună. a fost un blocaj imens” – a declarat premierul Tudose marți. Marți seară, Ministerul fianțelor...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Turcia alege Rusia în defavoarea NATO pentru achiziția de sisteme antiaeriene

Turcia a acceptat să plătească 2,5 miliarde dolari pentru a achiziționa cel mai avansat sistem rusesc de apărare antiaeriană, declară pentru Bloomberg un oficial...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății, somat de premier să-i aducă miercuri raportul privind situația vaccinării

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a avut marți, la Palatul Victoria, o întâlnire cu premierul, Mihai Tudose. Acesta din urmă i-a cerut ca miercuri să-i...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Nicio majoritate nu poate face orice. Cazul Poloniei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Persistă încă, la noi și în întreaga noastră regiune (vezi Polonia, Ungaria etc.), fiind vorba de țări care au redescoperit libertatea votului...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română