Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

BNS – o analiză a salariilor: Au crescut discrepanțele dintre salariile din privat și cele din administrația publică. Incoerența politicilor – principala cauză

de Vladimir Ionescu 19.3.2017

Actualul guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, iar lipsa unei politici salariale coerente a condus la creșterea discrepanțelor între nivelul salariilor din administrație publică și restul sectoarelor concurențiale, arată o analiză a Blocului Național Sindical (BNS).

Analiza a fost realizată  în contextul dezbaterilor inițiate de Comisia Europeană asupra Raportului de țară 2017 și pornește de la intențiile anunțate deja de Guvernul Sorin Grindeanu, de a crește accelerat salariile bugetarilor și de a introduce un salariu diferențiat pentru privat și sistemul de stat.

“Este îngrijorător faptul că actualul guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, mai mult, există intenția de a avea în sectorul bugetar un salariu minim de bază mai mare decât în sectorul concurențial.

Lipsa unei politici salariale coerente a condus la creșterea discrepanțelor între nivelul salariilor din administrație publică și restul sectoarelor concurențiale”, menționează analiza.

În 2015, câștigul salarial din sectorul bugetar era cu aproximativ 12% mai mare decât în sectorul concurențial, iar pentru anul 2020 se estimează că diferența va urca la 28%.

Actualul guvern, în loc să elimine inechitățile, promovează politici ce le accentuează, explică BNS:

“Din păcate, inegalitățile și inechitățile vor continua să existe, inclusiv în salarizarea în sectorul public, noul sistem se intenționează a fi construit mai degrabă plecând de la salariile actuale în plată, fără a construi corelații de nivel între funcții și între familii ocupaționale.

Abordarea continuă să fie una segmentară și preferențială, singurul element care mai asigură unicitatea sistemului public de salarizare este existența unui singur act normativ care adună prevederi ce se adresează fiecărei familii ocupaționale”.

Creșterea inegalității veniturilor

Referindu-se la inegalitatea în creștere a veniturilor, semnalată de Comisia Europeană (s-a ajuns la cel mai mare raport din UE – de 8 – între veniturile celor mai bogați 20% din români și cele ale celor mai săraci 20% din cetățeni), BNS observă:

“De la un an la altul România consolidează inegalitatea veniturilor, continuând să aibă cel mai mare nivel de inegalitate din Europa.

Trendul se va accentua dacă avem în vedere că prognozele pentru România indică creșteri ale ponderii forței de muncă cu nivel înalt și redus de calificare.

Lipsa negocierilor colective înseamnă în fapt lipsa unui mecanism de redistribuire capabil să reducă inegalitățile în materie de venituri”.

Șomaj structural

  • Rata ocupării a crescut datorită ritmului mai alert de reducere a populației totale, față de cel înregistrat de populatia ocupată.
  • Rezervele de forță de muncă sunt din ce în ce mai dificil de activat. Numărul șomerilor BIM ce nu au lucrat niciodată a crescut în mod constant în perioada 2009 – 2015, peste 55% din șomerii ce nu au lucrat niciodată erau în 2015 încadrați în grupa de vârstă 25 – 64 de ani.
  • România are una din cele mai reduse rate a șomajului însă ascunde un șomaj structural, iar trendul este unul care se consolidează. Situația se accentuează pentru majoritatea grupelor de vârstă.
  • Pe de altă parte, se investește foarte puțin în forța de muncă cu statut de salariat, multe sectoare se confruntă cu deficit de forță de muncă calificată.
  • 3 regiuni din România – Vest, Nord Vest și Nord Est, începând din 2013, se confruntă cu o accentuare a deficitului de resurse de muncă. Devine tot mai dificil pentru companii, a căror cerere de forță de muncă este în creștere, să identifice candidați potriviți. Practic, în Regiunea Vest în  trimiestrul II 2016 erau 2,5 șomeri / 1 loc de muncă vacant –  în condițiile în care cerințele angajatorilor nu se potrivesc întotdeauna perfect cu competențele deținute de forța de muncă aflată în căutarea unui loc de muncă.
  • În 2 din 8 regiuni numărul locurilor de muncă vacante cu studii superioare este mai mare decât numărul șomerilor înregistrați cu studii superioare, ceea ce înseamnă o inadecvare între ce se caută și competențele tehnice deținute. Cu excepția regiunilor SVO și SE, în toate celelalte regiuni sunt mai puțin de 2 șomeri cu studii superioare pentru fiecare loc de muncă vacant pentru care se cer studii superioare.
  • Emigrația a continuat să afecteze capitalul uman complicând astfel dezechilibrul pe piața muncii
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult