Blocul Național Sindical (BNS) solicită președintelui României să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a declanșa o anchetă privind modul în care programele multianuale privind înzestrarea sistemului naţional de apărare au aplicat mecanismele asociate achiziţiilor de tehnică militară.
Pe același subiect, ei cer și Parlamentului formarea unei comisii de anchetă:
„Ţinând cont de situaţia actuală a industriei de apărare solicit şi Parlamentului României constituirea unei comisii care să investigheze modul de aplicare a legislaţiei privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, începând cu anul 2003 până în prezent”, a declarat miercuri Dumitru Costin, liderul BNS, într-o conferință de presă.
Preluarea la MApN a industriei de apărare, inoportună
Intenția Ministerului Apărării Naţionale de a prelua ce a mai rămas din industria de apărare a ţării este inoportună, consideră BNS. La sfârşitul anului 2017, cifra de afaceri a societăţilor cu capital de stat din România a fost de doar 500 de milioane de dolari şi numai 4% au fost clienţi MApN.
„Azi se vorbeşte despre transferul a ceea ce a mai rămas din industria de apărare a României de la Ministerul Economiei la MApN. În acest moment, în portofoliul Ministerului Economiei se mai află 23 de companii ce aparţin industriei de apărare. Deşi în toate documentele programatice România recunoaşte această industrie ca fiind un sector strategic, de-a lungul timpului interesul manifestat pentru dezvoltarea şi creşterea competitivităţii acestui sector a fost unul extrem de redus”, a mai spus liderul BNS.
Restul armamentelor produse în România au avut destinatari străini.
„Lipsa de interes în aplicarea unor mecanisme existente asociate achiziţiilor de tehnică militară este în contradicţie cu declaraţiile Ministerului Apărării pe de-o parte, dar şi cu iniţiativa de preluare a sectorului industriei de apărare din portofoliul Ministerului Economiei în cel al Ministerului Apărării”, a precizat Dumitru Costin, citat de Agerpres.
În prezent, în industria de apărare românească mai lucrează sub 6.000 de salariaţi, care au salarii medii mai mici decât media naţională, iar media de vârstă a acestor salariaţi specialişti este de 50 ani.
La începutul anului 1990, România era considerată a cincea ţară din lume producătoare de tehnică şi aparatură militară.
„România este ţara membră NATO cu cel mai mare procent din alocările pentru apărare destinate achiziţionării de echipamente. În 2017, aproximativ 46% din cheltuielile pentru apărare a României erau destinate achiziţiei de echipamente, nici unul dintre statele NATO neavând o astfel de structură a cheltuielilor”, a mai spus Dumitru Costin.