La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

BNR ţine neschimbată dobânda de politică monetară la 2,50%. Inflaţia scade. Ce spun analiştii

de Adrian N Ionescu , 6.8.2018

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât luni menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, contând pe asimilarea majorărilor anterioare.

Au contat, de asemenea, plafonarea ratei inflaţiei la 5,4% în iunie şi o anumită reducere sezonieră a presiunii preţurilor agricole.

Inflaţia pare chiar sã fi scãzut în iulie suficient de mult ca BNR sã fie dispusã sã injecteze 10,5 miliarde de lei în piaţã, prin prima operaţiune repo din 2018.

11 bãnci au plasat astfel titluri de stat pe o sãptãmânã, la BNR.

Banca centrală a majorat de trei ori dobânda de la 1,75% în decembrie (nivel păstrat din mai 2015), până la 2% şi la 2,25% în februarie, şi din nou în mai, până la 2,5%, sub imperiul marilor presiuni inflaţioniste declanşate de politica fiscală şi salarială a Guvernului.

De asemeni, în şedinţa de politică monetară de luni, BNR a mai decis:

  • menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
  • păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Traiectoria inflaţiei se menţine pe cursul anticipat anterior, cu o corrcţie descendentă, spre limita superioară a intervalului ţintit (…) Se pare că în iulie am avut chiar o inflație negativă, în termeni lunari, o scădere a prețurilor”, a spus Mugur Isărescu, la prezentarea deciziilor consiliului de administraţie al BNR, care a reiterat necesitatea cunoscutului „mix echilibrat de politici macroeconomice” și a reformelor structurale”.

Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflației se menține pe coordonate cvasi similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar ușor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, spune comuncatul BNR.

Pe de altă parte, „nu suntem în situaţia să spunem că dobânda nu va mai creşte, pentru că nu ştim ce se va întâmpla în Europa”, a mai spus Mugur Isărescu.

Anticipațiile pieței

Mulţi analişti se aşteptau la creşterea ratei dobânzii de politică monetară, bazându-se pe presiunile inflaţioniste încă mari, ca şi pe capacitatea limitată a operaţiunilor de piaţă prin care BNR impune o anumită severitate politici sale monetare.

Pe de o parte, BNR acoperă într-o anumită măsură cererea de euro de pe piaţă prin intervenţii discrete, iar pe de altă parte, descurajează speculaţiile printr-un control sever al lichidităţilor.

(Citiţi şi: „Contaminarea economiei cu improvizații ca urmare a politicilor oficiale” – un altfel de bilanț al guvernării”)

„Problema e că jocul acesta este unul complex și se desfășoară în condiții de incertitudine ridicată: nu știm de fapt cu exactitate nici care e nivelul ”corect” al cursului de schimb, nici dacă sunt într-adevăr prezenți speculatori și care e gradul lor de ”hotărâre” sau nivelul de curs pe care îl țintesc, nici când și ce sume sunt necesare pentru a echilibra piața, ș.a.m.d.”, explică Horia Braun Erdei, economistul şef al BCR.

Astfel că, previziunile analiştilor spun că, până la sfârşitul anului BNR va mai creşte o dată dobânda d politică monetară.

BCR se aşteaptă ca, până la sfârşitul anului, la rata dobânzii de politică monetară să se mai adauge 25 de puncte de bază, până la 3,75%.

„Apreciem că există spațiu pentru continuarea ciclului post-criză printr-o nouă majorare a ratei de dobândă, pentru contracararea riscurilor la adresa stabilității prețurilor și stabilității financiare”, spunea şi Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania, într-un raport emis luni dimineaţă.

Şi capital Economics se aşteaptă la o creştere a dobânzii BNR în acest an şi, în total, cu 175 de puncte de bază până la sfârşitul anului viitor.

 Argumentele BNR

 

  • Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă ușor, până la 2,9 % în luna iunie, de la 2,99 % în luna anterioară şi 3,05 % în luna martie.
  • Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, în principal sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro.
  • În luna iunie, rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 3,6 % de la 3,3 % în luna mai; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,9 % faţă de 2,6 % în luna mai.
  • Datele provizorii privind creșterea economică în trimestrul I 2018 indică moderarea ritmului de creştere economică la 4 %, de la 6,7 % în trimestrul IV 2017. Această evoluţie reprezintă o revenire către ritmul potenţial de creştere, fiind însoţită de reducerea excedentului de cerere agregată.
  • Contribuţia majoritară, dar în diminuare faţă de trimestrul IV 2017, a consumului gospodăriilor populaţiei a fost revizuită uşor în jos, iar aportul pozitiv al formării brute de capital fix a fost revizuit în sus. Contribuția negativă a exportului net la creşterea PIB real a crescut considerabil, în condiţiile în care noile date arată că dinamica anuală a importurilor a încetinit mai puţin decât în varianta anterioară, rămânând deosebit de ridicată.
  • Cele mai recente date statistice arată o încetinire a creșterii anuale a producţiei industriale în perioada aprilie-mai comparativ cu trimestrul I 2018, concomitent însă cu sporirea semnificativă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare. Lucrările din construcţii au continuat să scadă în termeni anuali, pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, în timp ce activitatea din comerț și a menținut dinamica robustă.
  • Deficitul de cont curent și-a temperat considerabil adâncirea în raport cu perioada similară a anului trecut. În același timp, variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie a urcat în luna mai (la +8,6 %, în creștere cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie), pe fondul încetinirii ritmului de creştere a productivităţii muncii.
  • Condițiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al tendinţei de apreciere uşoară a leului faţă de moneda europeană.
  • Creditul acordat sectorului privat și-a reaccelerat creșterea în iunie, la 6,8 %, de la 6,4 % în luna mai, pe seama creditului acordat populaţiei, dar mai ales a creditului acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei a continuat să se mărească, ajungând la 65 % (de la un minim de 35,6 % în mai 2012).
  • Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în trimestrul III, în condițiile menținerii ei deasupra intervalului țintei, urmată de coborârea ei mai pronunţată în ultimele luni ale anului curent spre limita superioară a intervalului-ţintă de 1,5 -3,5 %.
  • Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflației se menține pe coordonate cvasi similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar ușor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp.
  • Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția prețurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum și condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale.
  • Relevante sunt, de asemenea, evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.
  • Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare.
  • Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cele 11 revendicări: Mobilizare fără precedent a magistraților împotriva măsurilor care le subminează independența

Vladimir Ionescu

Judecătorii și procurorii recurg la o mobilizare fără precedent pentru a bloca aplicarea ultimelor modificări aduse legilor Justiției. A fot formulată și o listă cu revendicări… Mai mult

Europa

Miniştrii Comerţului din UE discută la București despre relațiile cu SUA și modernizarea OMC

Adrian N Ionescu

Miniştrii Comerţului din ţările membre ale Uniunii Europene participă, vineri la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală pentru a discuta despre procesul de modernizare a… Mai mult

Europa

L’Espresso: Negocieri secrete pentru finanţarea partidului lui Salvini cu bani ruseşti

Iulian Soare

Publicaţia L’Espresso publică o investigaţie care vizează un acord de vânzare a trei milioane de tone de combustibil diesel către o companie italiană, un contract… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis i-a numit în funcție pe noii miniștri ai Transporturilor și Dezvoltării

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că șeful statului a semnat decretele de numire ale lui Daniel Suciu, în funcția de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării regionale și… Mai mult

Stiri

Analiză: Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

Ioana Morovan

Dezvoltarea economică a României este indisolubil legată de fondurile europene. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a fost cel mai mare investitor în România și sute… Mai mult

Stiri

Cristi Danileț: Unii magistrați își vor suspenda activitatea, în semn de protest față de OUG pe Justiție

Razvan Diaconu

Magistrații români vor organiza proteste după model polonez, anunță la RFI judecătorul Cristi Danileț, în contextul noii OUG pe legile justiției. El spune că unii… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal. Preşedinţia susţine că între momentul emiterii de… Mai mult