Analiză

Costul forţei de muncă, cu aproape 14% mai mare faţă de anul trecut. Implicaţii

Costul orar al forţei de muncă crescut în trimestrul III 2018 cu 13,91% faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (+1,53% comparativ cu T2 2018), potrivit… Mai mult

04.12.2018

Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

BNR ţine neschimbată dobânda de politică monetară la 2,50%. Inflaţia scade. Ce spun analiştii

de Adrian N Ionescu , 6.8.2018

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât luni menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, contând pe asimilarea majorărilor anterioare.

Au contat, de asemenea, plafonarea ratei inflaţiei la 5,4% în iunie şi o anumită reducere sezonieră a presiunii preţurilor agricole.

Inflaţia pare chiar sã fi scãzut în iulie suficient de mult ca BNR sã fie dispusã sã injecteze 10,5 miliarde de lei în piaţã, prin prima operaţiune repo din 2018.

11 bãnci au plasat astfel titluri de stat pe o sãptãmânã, la BNR.

Banca centrală a majorat de trei ori dobânda de la 1,75% în decembrie (nivel păstrat din mai 2015), până la 2% şi la 2,25% în februarie, şi din nou în mai, până la 2,5%, sub imperiul marilor presiuni inflaţioniste declanşate de politica fiscală şi salarială a Guvernului.

De asemeni, în şedinţa de politică monetară de luni, BNR a mai decis:

  • menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
  • păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Traiectoria inflaţiei se menţine pe cursul anticipat anterior, cu o corrcţie descendentă, spre limita superioară a intervalului ţintit (…) Se pare că în iulie am avut chiar o inflație negativă, în termeni lunari, o scădere a prețurilor”, a spus Mugur Isărescu, la prezentarea deciziilor consiliului de administraţie al BNR, care a reiterat necesitatea cunoscutului „mix echilibrat de politici macroeconomice” și a reformelor structurale”.

Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflației se menține pe coordonate cvasi similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar ușor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, spune comuncatul BNR.

Pe de altă parte, „nu suntem în situaţia să spunem că dobânda nu va mai creşte, pentru că nu ştim ce se va întâmpla în Europa”, a mai spus Mugur Isărescu.

Anticipațiile pieței

Mulţi analişti se aşteptau la creşterea ratei dobânzii de politică monetară, bazându-se pe presiunile inflaţioniste încă mari, ca şi pe capacitatea limitată a operaţiunilor de piaţă prin care BNR impune o anumită severitate politici sale monetare.

Pe de o parte, BNR acoperă într-o anumită măsură cererea de euro de pe piaţă prin intervenţii discrete, iar pe de altă parte, descurajează speculaţiile printr-un control sever al lichidităţilor.

(Citiţi şi: „Contaminarea economiei cu improvizații ca urmare a politicilor oficiale” – un altfel de bilanț al guvernării”)

„Problema e că jocul acesta este unul complex și se desfășoară în condiții de incertitudine ridicată: nu știm de fapt cu exactitate nici care e nivelul ”corect” al cursului de schimb, nici dacă sunt într-adevăr prezenți speculatori și care e gradul lor de ”hotărâre” sau nivelul de curs pe care îl țintesc, nici când și ce sume sunt necesare pentru a echilibra piața, ș.a.m.d.”, explică Horia Braun Erdei, economistul şef al BCR.

Astfel că, previziunile analiştilor spun că, până la sfârşitul anului BNR va mai creşte o dată dobânda d politică monetară.

BCR se aşteaptă ca, până la sfârşitul anului, la rata dobânzii de politică monetară să se mai adauge 25 de puncte de bază, până la 3,75%.

„Apreciem că există spațiu pentru continuarea ciclului post-criză printr-o nouă majorare a ratei de dobândă, pentru contracararea riscurilor la adresa stabilității prețurilor și stabilității financiare”, spunea şi Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania, într-un raport emis luni dimineaţă.

Şi capital Economics se aşteaptă la o creştere a dobânzii BNR în acest an şi, în total, cu 175 de puncte de bază până la sfârşitul anului viitor.

 Argumentele BNR

 

  • Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă ușor, până la 2,9 % în luna iunie, de la 2,99 % în luna anterioară şi 3,05 % în luna martie.
  • Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, în principal sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro.
  • În luna iunie, rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 3,6 % de la 3,3 % în luna mai; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,9 % faţă de 2,6 % în luna mai.
  • Datele provizorii privind creșterea economică în trimestrul I 2018 indică moderarea ritmului de creştere economică la 4 %, de la 6,7 % în trimestrul IV 2017. Această evoluţie reprezintă o revenire către ritmul potenţial de creştere, fiind însoţită de reducerea excedentului de cerere agregată.
  • Contribuţia majoritară, dar în diminuare faţă de trimestrul IV 2017, a consumului gospodăriilor populaţiei a fost revizuită uşor în jos, iar aportul pozitiv al formării brute de capital fix a fost revizuit în sus. Contribuția negativă a exportului net la creşterea PIB real a crescut considerabil, în condiţiile în care noile date arată că dinamica anuală a importurilor a încetinit mai puţin decât în varianta anterioară, rămânând deosebit de ridicată.
  • Cele mai recente date statistice arată o încetinire a creșterii anuale a producţiei industriale în perioada aprilie-mai comparativ cu trimestrul I 2018, concomitent însă cu sporirea semnificativă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare. Lucrările din construcţii au continuat să scadă în termeni anuali, pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, în timp ce activitatea din comerț și a menținut dinamica robustă.
  • Deficitul de cont curent și-a temperat considerabil adâncirea în raport cu perioada similară a anului trecut. În același timp, variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie a urcat în luna mai (la +8,6 %, în creștere cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie), pe fondul încetinirii ritmului de creştere a productivităţii muncii.
  • Condițiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al tendinţei de apreciere uşoară a leului faţă de moneda europeană.
  • Creditul acordat sectorului privat și-a reaccelerat creșterea în iunie, la 6,8 %, de la 6,4 % în luna mai, pe seama creditului acordat populaţiei, dar mai ales a creditului acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei a continuat să se mărească, ajungând la 65 % (de la un minim de 35,6 % în mai 2012).
  • Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în trimestrul III, în condițiile menținerii ei deasupra intervalului țintei, urmată de coborârea ei mai pronunţată în ultimele luni ale anului curent spre limita superioară a intervalului-ţintă de 1,5 -3,5 %.
  • Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflației se menține pe coordonate cvasi similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar ușor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp.
  • Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția prețurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum și condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale.
  • Relevante sunt, de asemenea, evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.
  • Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare.
  • Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD cere ”amnistia de Centenar” și anchetarea președintelui pentru ”înaltă trădare”

Vladimir Ionescu

Liderii partidelor de guvernământ au cerut premierului Viorica Dăncilă, cu ocazia Consiliului Național PSD, adoptarea unei ordonanțe de urgență privind amnistia și grațierea. Cererea a fost… Mai mult

Europa

Deficitul bugetar al Franței va depăși probabil limita de 3% – efect al promisiunilor făcute „vestelor galbene”

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetar al Franţei va depăşi, probabil, limita de 3% din PIB permisă de tratatul  Uniunii Europene şi va ajunge la 3,4% , potrivit estimării preşedintelui Adunării… Mai mult

Stiri

PNL va contesta legea pensiilor la Curtea Constituțională

Vladimir Ionescu

PNL va contesta la Curtea Constituţională a României (CCR) legea pensiilor, a anunţat, duminică, vicepreşedintele partidului Dan Vîlceanu. „PNL va contesta la CCR această lege,… Mai mult

Europa

Zi istorică pentru Ucraina – a luat ființă Biserica Unită Autocefală Ucraineană

Iulian Soare

Un „Conciliu de Reunificare” (Sinodul) a consacrat, sâmbătă, crearea Bisericii ortodoxe ucrainene autocefale (independentă de Patriarhia Moscovei), prin numirea patriarhului Epifanie, la catedrala Sfânta Sofia… Mai mult

Stiri

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Vladimir Ionescu

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de… Mai mult

Europa

Acordul privind schimbările climatice devine operațional. SUA, Rusia și China rămân în joc

Adrian N Ionescu

Negociatorii din 196 de țări participanți la Conferința anuală ONU privind schimbările climatice (COP24) au ajuns sâmbătă noapte la un acord care face operațional Acordul… Mai mult

Stiri

Parisul este, pentru al cincilea weekend la rând, blocat de proteste

Iulian Soare

În jur de 33.500 de protestatari au ieșit pe străzile marilor orașe din Franța, adică mai puțini decât jumătatea efectivelor de polițiști mobilizați în al… Mai mult