„Orice abatere, pe partea de venituri sau de cheltuieli, de la setul de măsuri fiscal bugetare incluse în proiectul de buget propus pentru anul 2017 ar urma să aibă implicații asupra sustenabilității finanțelor publice și, implicit, și asupra configurației scenariului de bază al proiecției macroeconomice”, spune Raportul asupra inflației publicat joi de Banca Națională a României (BNR).
Mai mult, de eficacitatea modului în care se va finanța deficitul bugetar depinde menținerea acestuia sub pragul de 3%, iar „o deteriorare și a poziției externe a economiei ar putea conduce la reevaluarea de către investitorii străini a gradului de risc asociat economiei interne”, avertizează raportul BNR.
Altfel spus, ratingurile (clasificările riscului de neplată a datoriilor) acordate României de agențiile de specialitate ar putea redeveni defavorabile, ceea ce ar reduce fluxul de investiții străine și ar provoca noi dificultăți.
În prezent România beneficiază de ratinguri de tip „investment grade”, care par în siguranță în 2017, dar nu neapărat și în 2018.
(Citiți și BNR menține rata dobânzii cheie. Care sunt perspectivele ratingurilor României)
„Astfel, devin relevante modul de finanțare a deficitului bugetar pentru anul 2017 și eficacitatea măsurilor compensatorii ce vor fi adoptate în vederea poziționării acestuia sub limita nivelului de referință de 3% din PIB”, spun analiştii BNR.
În plus, reducerea cheltuielilor bugetare de investiții în favoarea celor curente „ar putea configura o structură a cererii interne cu un grad mai redus de sustenabilitate pe termen mediu”.
„La acestea se adaugă și necunoscutele cu privire la absorbția de fonduri europene, în condițiile stadiului incipient al atragerilor corespunzătoare ciclului financiar 2014-2020, cu efecte care s-ar răsfrânge, în cele din urmă, asupra potențialului de creștere și competitivității economiei românești”, mai spune Raportul BNR asupra inflaţiei la capitolul riscuri.
Evoluțiile globale constituie şi acestea „o sursă apreciabilă de riscuri”, în condiţiile divergenței „dintre conduitele politicii monetare ale FED și BCE” (băncile centrale al SUA, respectiv Zonei Euro, n.r.). FED a majorat rata dobânzii la dolari și „a anunțat posibilitatea unor creșteri suplimentare ale acesteia în cursul anului 2017, în timp ce BCE a decis să prelungească conduita relaxată a politicii monetare cel puțin până la finele anului curent”, potrivit raportului citat.
