Analiză

Munca se duce spre contribuţie zero la PIB –ul potenţial. Când rata de ocupare crește, dar nu converge

Rata de ocupare a populaţiei României cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost anul trecut de 68,8%, potrivit datelor comunicate de… Mai mult

08.11.2018

La obiect

Document / Mai există o valiză, tot cu gogoși: cea luată de premierul Dăncilă în țările arabe

În turneul din țările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în Parteneriat Public-Privat,… Mai mult

08.11.2018

Analiză

Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor

Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul… Mai mult

06.11.2018

Chestiunea

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print)… Mai mult

06.11.2018

Cronicile

BNR ridică prognoza inflaţiei pe 2019 până la 2,9%. Printre riscuri: preţurile administrate „imprevizibil”

de Adrian N Ionescu , 8.11.2018

Banca Naţională a României (BNR) şi-a păstrat prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2018 la 3,5%, dar a majorat-o pe cea pe 2019 de la 2,7% până la 2,9%, sub presiunea prețurilor administrate, a tensiunilor de pe piața muncii și a cotațiilor petrolului.

Indicele prețurilor de consum (IPC) ar urma să ajungă la 3,1% „la orizontul prognozei (Trimestrul III 2020”, potrivit utimei ediții din 2018 a raportului privind inflația, publicat de BNR, joi.

Tendinţa generală este însă de scădere a inflaţiei, dar „á la long, previzionăm că economia românească nu va avea o inflaţie, să zicem, de 2%. Este o economie care aleargă să recupereze decalajele şi e inevitabil să ai o inflaţie mai mare”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentări raportului.

„O vom duce aşa vreo 10 ani”, a mai spus Mugur Isărescu.

Presiunile inflaţioniste

„Pentru anul curent, reconfigurări mai ample la nivelul componentelor exogene (față de politica monetară, n.r.) au vizat dinamica prețurilor combustibililor (revizuire a contribuției față de Raportul anterior de 0,2 puncte procentuale), în timp ce pentru 2019 diferențele sunt explicate aproape în totalitate de evoluția prețurilor administrate (reevaluare de 0,2 puncte procentuale)”, spune raportul citat.

Gazele naturale ar putea avea principala contribuție la inflație, dintre prețurile administrate.

„Preţurile administrate, cu toate ca acestea ar trebui sa fie cel mai ușor de previzionat, la noi au ajuns partea cu cele mai mari suprize şi în sus şi în jos”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentări raportului.

Guvernatorul BNR a dat exemplul surprizei scăderii preţului la energie din vară. „Acum se discută de prețul la gaze”.

La acestea se adaugă tensiunile de pe piaţa muncii şi contribuţia preţurilor materiiilor prime şi mai ales ale petrolului, care poate oferi surprize, chiar dacă acum sunt în retragere dinspre 80 spre 70 de dolari pe baril.

„De la începutul anului 2019 și până la orizontul prognozei, rata anuală a inflației IPC se va repoziționa și menține în jumătatea superioară a intervalului țintei” (1,5 – 3,5%), spune raportul BNR.

Argumentele tendinţei de scădere

Tendinţa de scădere a inflaţiei este mai evidentă la nivelul indicelui CORE 2 ajustat (care elimină preţurile administrate) care a scăzut de la 2,9% în iunie la 2,7% în septembrie.

Analiza BNR prevede chiar o creştere a contribuţiei CORE 2 la inflaţia totală de la 1,5% (dintr-un total de 3,5%) în 2018, până la 2% (dintr-un total de 2,9%) în 2019.

Alte argumente:

  • Majoritatea componentelor inflației de bază au consemnat creșteri lunare ale prețurilor, însă de mai mică amplitudine față de aceeași perioadă a anului anterior.
  • Cererea agregată s-a apropiat de potențialul economiei: „Excesul de cerere nu mai este de 4%, ci de 2%”, dar trebuie să stimulăm potențialul economiei nu numai cererea, altfel creăm locuri de muncă în străinatate (prin importuri), sau creăm inflație”, a amintit guvernatorul BNR
  • Chiar şi dinamica anuală a prețurilor administrate şi-a întrerupt tendința ascendentă, deşi este una dintre principalele surse de accelerare a inflației în ultimul an. Faptul este, însă, şi un efect bază după scumpirea „amplă” a energiei electrice din a doua jumătate a anului 2017;
  • Temperarea cererii pentru consum: „Trebuie sa stimulăm potentialul economiei nu numai cererea. Altfel:
    • creăm locuri de muncă în străinătate (importăm mai mult, ca să acoperim excesul de cerere, sau
    • creăm inflatie (preţuri mai mari)”, explică Mugur Isărescu.
  • Atenția BNR privind stabilitatea cursului de schimb în condițiile finanțării deficitului de cont curent „cu fluxuri solide, permanente, nu volatile”. În condiţiile actuale, „putem să sperăm să avem stabilitate a cursului în continuare. Când se schimbă fundamentele, bineînțeles că trebuie să fim atenți”, a mai spus guvernatorul.

Riscuri: Tensiunile de pe piața muncii

Unul dintre cele mai mari riscuri inflaționiste este rezultatul al tensiunilor de pe piața muncii:

  • pe de o parte necorelarea calificărilor pe piața muncii cu necesitățile angajatorilor alimentează ritmul încă înalt de creștere a salariilor,
  • pe de altă parte, necorelarea creşterii salariilor cu cea a veniturilor este un factor agravant.

„Din cauza necorelării ofertei cu cererea (de forţă de muncă), este posibil să avem abateri de la corelaţia la care ţinem între productivitate şi salarii. Înțelept este, când ai o situație tansionată să nu o agravezi”, s-a mărginit să comenteze, prudent, Mugur Isărescu, „situația delicată” de pe piața muncii .

Riscuri: Jocul deficitelor

De altfel, întrebările jurnaliştilor l-au făcut pe guvernatorul BNR să-şi lanseze avertismentele sub forma unor definiţii.

„Una dintre definițiile deficitului extern: este egal cu deficitul segmentului guvernamental cu deficitul sau excedenteul pe cel neguvernamental. Deci cele două se echilibrează extern”, spune Mugur Isărescu.

Deficitul extern înseamnă fie deficit bugetar și echilibru în sectorul neguvernamental, fie deficite pe ambele segmente.

„În situația noastră cam asta este ecuația, că ai în jur de 3% deficit bugetar și cel extern este 3,5%. Ai un deficit bugetar de 3% plus 0,5 deficit în sectorul neguvernamental. Poți să ai deficit în sectorul neguvernamental și să ai excedent în sectorul bugetar, Cehia se apropie, de exemplu, de această situație”.

Un deficit pe piața valutară ar putea avea „în spate” unul bugetar.

„Trebuie să ai un program de echilibru cam cum aveai un acord cu FMI. Nu pot să spun că în prezent suntem departe de această situație. Mai apar fricțiuni”, a atras atenția guvernatorul BNR.

  • Alte explicații ale guvernatorului
  • Suntem în faza de creștere economică. Aici e un pericol mare. Dacă ai deficit bugetar când economia crește te aștepți și ești pe limită la 3%, atunci  când economia începe să scadă există o presiune aproape permanentă să fie depășită limita de 3%.
  • Salutăm intenția Guvernului ca la anul să aibă deficit bugetar mai mic. S-ar înscrie într-un proces de ajustare treptată a economiei care a crescut peste potențial și a avut stimulente prociclice, nu anticiclice.
  • Suntem de partea acelora care spun că politicile macroeconomice și cele monetare și fiscale să fie anticiclice. Adică să stimuleze economia când ea tinde să vină în jos și să temperezi avântul când economia tinde să crească mult prea repede.
  • Credem că normalizarea politicii monetare înseamnă inclusiv ajungerea la dobânzi real pozitive. (…) Totuşi, singura țară care tinde să se ducă spre o normalizare a politici monetare astfel definită este SUA.
  • Cel puțin două țări, dacă nu trei, toate cu regim de flotare a cursului de schimb, au dobânzile băncii centrale și dobânzile din piață cu mult sub rata inflației: Polonia, Ungaria, Cehia. Cehia s-a dus spre unu și ceva, că inflația este peste 2%.
  • Să ne rupem de zonă și noi să mergem așa în pas vioi spre dobânzi real pozitive calculate ca raport între inflație și rata de politică monetară? Răspunsul nostru este: Nu! Un indicator pe care îl vom influența este mișcarea capitalurilor pe termen scurt.
  • Nu vrem să combatem inflația agravând deficitul de cont curent și afectând competitivitatea. Dacă majorăm prea mult dobânda, o să avem intrări de capitaluri, care tind să aprecieze cursul. Spre deosebire de Ungaria, Polonia, Cehia, suntem o țară cu deficit de cont curent. În UE nu sunt multe țări cu deficit de cont curent de 4%.
  • Ce ar însemna asta? După ce că ai deficit în balanța produselor alimentare, se apreciază cursul, vei stimula importurile de produse alimentare din Ungaria, Polonia, și să-i omori pe ăștia din România care sunt în concurență cu ei? Aici trebuie foarte mare atenție.
  • Nu suntem o bancă centrală cu ochelari de cal, care se uită numai la IPC: Vreau să ating ținta! Aprecierea cursului ar fi cea mai facilă metodă.
  • Vedem care este toleranța de eventuală majorare a ratelor de dobândă de politică monetară cu dobânzile în piață, prin contrololul lichidității. Altfel am ieși glorioși. Am spune: ce bine că avem un leu mai tare care se apreciază și împinge prețurile în jos.
  • Nu ar fi de durată, ar deteriora și mai mult contul curent și ar urma de o ajustare neplăcută.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Serbia tocmai termină o autostradă de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. Fără sprijinul fondurilor europene

Adrian N Ionescu

Au mai rămas de finalizat doar 34 de kilometri din cei 554 ai autostradei A1 din Serbia, care străbate țara vecină de la un capăt… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei crește cu 277 mil. lei capitalul social la 5 dintre companiile sale

Consiliul General al Capitalei  are pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie proiectele de majorare a capitalului social la patru companii municipale şi… Mai mult

Stiri

România a importat peste 6 milioane tone ţiţei, în primele 9 luni din 2018

Vladimir Ionescu

România a importat, în primele nouă luni din 2018, o cantitate de ţiţei de circa 6,138 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 9,9% mai mult… Mai mult

Stiri

Rectificare bugetară la Primăria Capitalei – suplimentare de 88 mil. lei la subvențiile de căldură

Adrian N Ionescu

Cheltuielile totale pe 2018 ale Primăriei Municipiului București vor înregistra  o creștere netă de peste 45,3 milioane de lei, dacă propunerea de rectificare bugetară va fi aprobată… Mai mult

Stiri

A murit diplomatul Mihnea Constantinescu, consilier al premierilor României și membru al Consiliului Regal

Adrian N Ionescu

Diplomatul Mihnea Constantinescu a murit sâmbătă noapte într-un spital din Nisa în vârstă de 57 de ani, potrivit News.ro. „Este o veste rea pentru corpul… Mai mult

Stiri

Peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi în 2018, pe baza recursului compensatoriu

Vladimir Ionescu

Peste 9.000 din cei aproximativ 11.000 de deţinuţi eliberaţi în primele 10 luni ale anului au ieșit din închisoare în baza Legii nr. 169/2017 privind… Mai mult

Stiri

Fitch – rating pentru România, cu avertismente

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la „BBB minus”, ca și perspectiva asociată… Mai mult