Banca Națională a României (BNR) susține că nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la siguranța depozitelor populației și firmelor păstrate în băncile din România.
Reacția BNR apare în contextul în care, duminică seara și luni, premierul Tudose a lansat un atac la adresa sistemului bancar românesc și a preizat că ANAF efectuează controale la 2 bănci.
”Din datele prezentate rezultă că nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la siguranța depozitelor populației și firmelor păstrate în băncile din România. Sectorul bancar din România este solid și lichid.
La data de 30 iunie a.c., rata medie de solvabilitate se situa la 19,8%, față de valoarea minimă reglementată, inclusiv pe plan european, de 8%, și comparativ cu media europeană de 14%. Nicio bancă din România nu are solvabilitatea sub pragul minim reglementat.
Indicatorul de lichiditate (reprezentând raportul dintre activele lichide și pasivele pe termen scurt) este de 250,5%, peste nivelul minim reglementat de 100%”, se arată într-un document citat de Agerpres, emis de BNR ca reacție la declarația premierului de duminică, care a afirmat că ”ar putea spune” care bănci nu sunt sigure pentru deponenți.
Conform sursei citate, BNR supraveghează băncile din punct de vedere prudențial, nu fiscal.
”Când o bancă înregistrează pierderi care conduc la deteriorarea indicatorilor de prudență, obligația BNR este să le ceară băncilor aport de capital pentru a aduce indicatorii de solvabilitate și lichiditate la niveluri care să asigure buna funcționare a băncii și siguranța depozitelor populației și firmelor.
Ca urmare a acțiunii BNR, în perioada 2008-2017, băncile care operează în România au adus capital în valoare de aproape 15 miliarde lei (peste 3,3 miliarde euro). În conformitate cu legislația europeană, toate depozitele până la 100.000 euro (inclusiv echivalent în lei sau alte valute) sunt garantate.
La data de 30 iunie a.c., numărul persoanelor fizice române care dețineau depozite în bănci din România era de 10.204.042 persoane fizice, din care 10.169.155 persoane cu depozite care se încadrează în plafonul garantat (99,65% din total) și 34 887 persoane cu depozite mai mari decât plafonul garantat.
La aceeași dată, numărul persoanelor juridice române care dețineau depozite în bănci din România era de 736.813 persoane juridice, din care 718.924 persoane juridice cu depozite care se încadrează în plafonul garantat (97,57% din total) și 17.889 persoane juridice cu depozite mai mari decât plafonul garantat”, menționează sursa citată.
Premierul spune că ANAF verifică 2 bănci
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat verificări la două dintre băncile care activează în România și nu sunt pe profit, pentru a vedea ce se întâmplă acolo, a declarat duminică seara, la Antena 3, premierul Mihai Tudose.
”Au început controale peste tot, și vă dau un exemplu cu băncile. Avem 36 de bănci active, 18 sunt pe profit și 18 nu.
Eu cred că trebuie să le ajutăm (…) poate facem o fundație să le dăm niște bani că, înțeleg că ei au venit aici să ne ajute, să, nu știu, sunt subsidiare ale Crucii Roșii sau, pur și simplu, au venit aici crezând că toți suntem cu tricouri cu: fraierii noștri!
ANAF-ul a început controlul la două dintre ele să vadă cum și ce se întâmplă. Eu vă spun foarte sincer și-mi asum, o să ajungem până a la ieși public și a spune: domne’, băncile astea nu au profit, de un an, de doi, de trei, de patru, nu știu dacă este foarte ‘safe’ să vă țineți economiile acolo. (…)
Iertați-mă, e o bancă, dacă ea nu are profit, e pe pierdere, păi nu riscă să intre în faliment?” a precizat Mihai Tudose.
De asemenea, chestionat dacă este ”o șmecherie” din partea băncilor respective și cu concursul cui s-a ajuns la această situație, premierul a răspuns: ”O, da. A statului, în general”.
Precedentele verificări ANAF în sectorul bancar
ANAF a anunțat încă din octombrie 2016, când actualul ministru de Finanțe era director general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, că a început o serie de controale la bănci și a identificat deja “multe lucruri” și “sunt consecințe majore”.
Principala problemă identificată atunci de Ionuț Mișa a fost cea a vânzării de neperformante. ”Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferența de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că și-a diminuat profitul”, declara Ionuț Mișa.
Fără să nominalizeze, Ionuț Mișa a prezenta și o circumstanță agravantă: Compania căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era o filială a băncii și avea birourile în offshore.
La acel moment, directorul ANAF a ridicat și o problemă: ”Nu putem să facem nimic. Dacă în legislativ nu se fac pași importanți în acest sens, suntem expuși total în fața unor companii care beneficiază de o experiență capitalistă mult mai mare decât a noastră, care beneficiază de firme de consultanță și de contabili foarte buni, care știu să speculeze legislația foarte bine, știu să realizeze artificii fiscale greu de identificat, știu să realizeze circuite financiare greu de stopat.
Trebuie să ne pregătim dacă vrem să stopăm toate aceste lucruri și să le contracarăm”.
