La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

BNR: Presiunile inflaționiste sunt menținute de contribuția negativă a investițiilor, a exportului net la PIB și de tensionarea pieței muncii

de Adrian N Ionescu , 10.10.2018

Presiunile privind creșterea salariilor vor menține presiunile inflaționiste, chiar în condițiile în care asistăm la „frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum”.

La presiunile inflaționiste se agaugă contribuția negativă a investițiilor și a exporturilor nete. Concluziile se regăsesc în Minuta ședinței Consiliului de administrație al BNR din 3 octombrie, publicată miercuri.

În 3 octombrie BNR a decis menținerea ratei dobânzii de referință la 2,50%, ca şi a celorlalte coordonate de politică monetară.

Rata anuală a inflației a revenit peste 5% în august (5,06%) duopă ce scăzuse „semnificativ” în iulie până la 4,56 %, de la 5,4% în luna precedentă.

Scăderea din iulie față de iunie „a fost indusă mai cu seamă de componenta prețurilor administrate și de cea a prețului combustibililor, în principal pe fondul unor efecte de bază. Influențe de sens opus, dar mai puțin intense, au decurs din evoluția prețurilor legumelor și fructelor”, spune Minuta BNR.

„S-a observat că și componenta de bază a continuat să acționeze în sensul decelerării inflației, însă doar marginal, rata anuală a inflației CORE2 ajustat stagnând practic în iulie la 2,9%și reducându-se apoi în august la 2,8% – ușor sub nivelul prognozat”, adaugă documentul citat.

Astfel că „rata anuală a inflației va continua probabil să scadă pe orizontul apropiat de timp în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2018, care anticipa coborârea acesteia la 3,5% în decembrie 2018 și apoi la 2,7%la finele anului viitor”.

Cererea pentru consum scade dar nu se predă

Evoluția de ansamblu a inflației de bază „continuă să fie marcată de frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum în primul trimestru al anului curent”, în opinia unora dintre administratorii BNR.

Frâna persistentă a cererii de consum este, însă „asociată cu atenuarea poziției ciclice a economiei, de natură să afecteze probabil inerțial comportamentul de stabilire a prețurilor pe anumite segmente ale comerțului cu amănuntul”.

Pe de altă parte, dinamica trimestrială a creşterii economice (de la 4,0% în T1 la 4,1în T2) „face probabilă o reamplificare mai pronunțată decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată în intervalul aprilie-iunie”.

„Consumul privat a continuat să fie principalul propulsor al avansului economic, cu o contribuție chiar în ușoară creștere, ca urmare a măririi neașteptate a dinamicii lui anuale”, spune Minuta BNR.

Presiunea salariilor

Costurile unitare cu forța de muncă și-au conservat dinamica anuală de două cifre în trimestrul 2 sau și-au accelerat creșterea şi ca urmare „așteptările inflaționiste pe termen scurt au rămas la valori înalte.

Administratorii BNR „au concluzionat că presiunile asupra salariilor vor rămâne în ascensiune în perspectivă apropiată, date fiind îmbunătățirea intențiilor de angajare în trimestrul IV 2018 relevată de sondaje de specialitate, dar și acutizarea dificultăților în recrutarea de personal calificat”.

Datele statistice „indică o reamplificare a gradului de tensionare a pieței muncii în trimestrul II:

  • rata șomajului BIM a înregistrat o nouă scădere trimestrială, ajungând la un minim istoric de 4,2%în luna mai – la care a stagnat inclusiv în iulie
  • rata locurilor de muncă vacante s-a mărit pentru al doilea trimestru consecutiv
    efectivul salariaților din economie a continuat să atingă noi vârfuri, iar dinamica lui anuală și-a stopat
  • în iulie trendul descendent, în condițiile reaccelerării ușoare a creșterii acestuia în sectorul privat, în premieră după trimestrul I 2017.
  • reaccelerarea consemnată în trimestrul II de ritmul anual de creștere a câștigului salarial mediu brut nominal, care s-a menținut în iulie „pepalierul de două cifre, în condițiile temperării lui ușoare”.
  • creșterea înregistrată, pentru al doilea trimestru consecutiv, de variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie, succedată totuși de o scădere notabilă în luna iulie.

Celelalte obervații ale BNR

  • Deflatorul PIB a continuat să se mărească, iar ritmul anual de creștere a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă s-a reintensificat în iunie-iulie în cazul bunurilor de uz curent.
    diminuarea puternică a ritmului de creștere a economiei față de anul trecut
  • Contribuția consumului privat la avansul economic a fost secondată la mică distanță de variația stocurilor, al cărei aport la dinamica PIB a atins un maxim al ultimilor 5 ani
  • Contribuția formării brute de capital fix a redevenit negativă, pe fondul noii contracții în termeni anuali suferite de această componentă, după trei trimestre consecutive de creștere. „Evoluția este preocupantă din perspectiva potențialului de creștere al economiei pe termen mediu”, au atenționat unii membri ai consiliului de administraţie al BNR.
  • Contribuția exportului net la avansul PIB a rămas negativă, „dar s-a redus întrucâtva, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creștere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor.
  • Deficitul de cont curent s-a restrâns ușor față de trimestrul II 2017, pe seama ameliorării balanței veniturilor primare.
  • Pe partea ofertei, creșterea economică a beneficiat de o susținere cvasigenerală. Sectorul serviciilor a continuat să fie principalul resort, cu un aport însă ușor diminuat, o contribuție notabilă și constantă fiind adusă de industrie.
  • Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au restrâns gradual ecartul pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară ulterior reluării operațiunilor repo de către banca centrală, rămânând totuși la un nivel înalt.
  • Relativa stabilitate care a continuat să caracterizeze cursul de schimb leu/euro în lunile recente, „atribuibilă, cel mai probabil, diferențialului considerabil al ratelor dobânzilor față de cele prevalente în plan european și regional”.
  • Avansul în termeni anuali al creditului acordat sectorului privat a rămas robust în intervalul iulie-august, la 6,6% în ambele luni – valoare doar marginal inferioară mediei trimestrului II și ușor superioară celei din primul trimestru.
  • Variația componentei în lei a creditului s-a menținut pe palierul de două cifre, dar și-a accentuat ușor tendința descrescătoare, preponderent pe seama creditelor pentru locuințe și a împrumuturilor acordate societăților nefinanciare.
  • Ponderea în total a componentei în lei a continuat totuși să se mărească în iulie și a rămas apoi constantă în august, la 65,3 %.
  • Corecția descendentă semnificativă „așteptată a se produce în evoluția inflației în trimestrul IV este atribuibilă în principal efectelor de bază asociate creșterilor consemnate în anul anterior de toate
    • componentele exogene ale IPC:
    • prețurile administrate,
    • prețul combustibililor,
    • prețul produselor din tutun și prețurile LFO.
  • „Contribuția dezinflaționistă a acțiunii factorilor pe partea ofertei se conturează a fi totuși mai modestă decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu, date fiind majorarea neașteptată a tarifului la energia electrică în luna august, precum și relativa mărire a cotației petrolului”, mai spune Minuta BNR.
  • Cotaţia petrolului„ar putea depăși însă din nou așteptările pe orizontul scurt de timp, creșteri superioare celor previzionate fiind posibile și în cazul unor prețuri administrate și a prețurilor unor produse alimentare, în contextul epidemiei de pestă porcină, al evoluției cotațiilor unor cereale pe piața internațională și al deteriorării bruște a condițiilor meteorologice în luna septembrie. În ipoteza materializării unor astfel de evoluții adverse, riscul dezancorării anticipațiilor inflaționiste ar dobândi o relevanță sporită, au atenționat unii membri ai Consiliului ai consiliului de administraţie”.
  • „Examinând tendința probabilă a presiunilor inflaționiste decurgând din poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva decelerării sensibile a creșterii economice în termeni anuali în trimestrul III – în mare măsură pe fondul unor efecte de bază negative -, succedată de o reaccelerare mai modestă a acesteia în trimestrul IV 2018, în condițiile în care dinamica ei trimestrială era așteptată să se tempereze evident față de trimestrul II și doar marginal față de prognoza anterioară”.
  • S-a arătat că „o asemenea evoluție implică o creștere ușor mai lentă a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul semestrului II decât în prognoza din luna august, dar la valori ușor superioare celor anticipate anterior, ca urmare a redeschiderii lui peste așteptări în trimestrul II.
  • Incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflației rămân semnificative:
    • relativa volatilitate a sentimentului de încredere a consumatorilor, „reintrat totuși recent pe o pantă ascendentă,
    • evoluția probabilă a venitului disponibil real al populației, inclusiv în contextul retensionării condițiilor de pe piața muncii, dar și al evoluției potențiale a prețurilor combustibililor și utilităților.
    • nivelurile inferioare celor programate ale absorbției de fonduri europene și ale cheltuielilor publice pentru investiții, cu implicații nefavorabile asupra dinamicii formării brute de capital fix, și în final asupra echilibrelor interne și externe ale economiei, precum și inițiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra creditării societăților nefinanciare.
    • riscurile la adresa performanței economice a zonei euro induse de protecționismul comercial și de incertitudinile legate de Brexit, dar și de situația din Italia și de volatilitatea pieței financiare internaționale.
    • recentele turbulențe financiare din unele economii emergente, apreciindu-se că efectele lor de contagiune au fost modeste și s-au limitat la economiile vulnerabile din punct de vedere al fundamentelor macroeconomice.

Ca de obicei, membrii consiliului de administrație al BNR :

  • au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie și
  • au reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cele 11 revendicări: Mobilizare fără precedent a magistraților împotriva măsurilor care le subminează independența

Vladimir Ionescu

Judecătorii și procurorii recurg la o mobilizare fără precedent pentru a bloca aplicarea ultimelor modificări aduse legilor Justiției. A fot formulată și o listă cu revendicări… Mai mult

Europa

Miniştrii Comerţului din UE discută la București despre relațiile cu SUA și modernizarea OMC

Adrian N Ionescu

Miniştrii Comerţului din ţările membre ale Uniunii Europene participă, vineri la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală pentru a discuta despre procesul de modernizare a… Mai mult

Europa

L’Espresso: Negocieri secrete pentru finanţarea partidului lui Salvini cu bani ruseşti

Iulian Soare

Publicaţia L’Espresso publică o investigaţie care vizează un acord de vânzare a trei milioane de tone de combustibil diesel către o companie italiană, un contract… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis i-a numit în funcție pe noii miniștri ai Transporturilor și Dezvoltării

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că șeful statului a semnat decretele de numire ale lui Daniel Suciu, în funcția de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării regionale și… Mai mult

Stiri

Analiză: Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

Ioana Morovan

Dezvoltarea economică a României este indisolubil legată de fondurile europene. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a fost cel mai mare investitor în România și sute… Mai mult

Stiri

Cristi Danileț: Unii magistrați își vor suspenda activitatea, în semn de protest față de OUG pe Justiție

Razvan Diaconu

Magistrații români vor organiza proteste după model polonez, anunță la RFI judecătorul Cristi Danileț, în contextul noii OUG pe legile justiției. El spune că unii… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal. Preşedinţia susţine că între momentul emiterii de… Mai mult