8 ianuarie, 2019

Administratorii Băncii Naţionale a României (BNR) au decis, marți, păstrarea coordonatelor de politică monetară.

Astfel, deciziile BNR sunt:

Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 % pe an;
Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 % pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 % pe an;
Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Decizia băncii centrale a fost anticipată de mediul bancar şi de analişti, care s-au bazat atât pe tendinţa de scădere a inflaţiei confirmată de cele mai recente statistici, dat şi pe prudenţa BNR în contextul restricțiilor fiscale impuse de „ordonanța Teodorovici”.

Anticipațiile

„Este improbabil ca BNR să schimbe rata de politică monetară în acest an, chiar recentele modificări fiscale sunt de natură să diminueaze potenţialul PIB (…)”, a spus Horia Braun Erdei, economistul şef al BCR, într-un raport al băncii emis luni.

Pe de altă parte, surprizele pot surveni din cauza riscurilor şi incertitudinilor, care sunt la cotele cele mai ridicate de după criză financiară”.

„Ne așteptăm ca BNR să mențină rata de dobândă de referință la nivelul de 2,50% pe fondul convergenței inflației spre nivelul țintă, maturității ciclului investițional, dar și a semnalelor recente din sfera politicii fiscal-bugetare”, a scris economistul Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania, într-un raport al băncii emis marţi dimineaţă.

În plus, dacă „2018 a fost anul normalizării politicii monetare, iar 2019 va fi anul consolidării fiscal-bugetare”, iar „banca centrală ar putea semnala o reluare a procesului de convergență a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii către valorile din Zona Euro”, a mai spus Andrei Rădulescu.

Motivațiile administratorilor BNR

BNR consideră relevante conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, precum și caracterul intempestiv și conținutul setului de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie.

Comunicatul Consiliului de administrație al BNR mai spune că:

Rata anuală a inflației IPC a coborât la 3,43 la sută în noiembrie 2018 (de la 5,03 la sută în luna septembrie și 4,25 la sută în octombrie), revenind în intervalul de variație al țintei staționare, pe fondul unor efecte de bază şi al conduitei atent calibrate a politicii monetare.
Efectele de bază dezinflaţioniste au marcat în principal evoluţia preţurilor volatile şi a celor administrate, influenţate şi de scăderile consemnate în luna noiembrie pe segmentul combustibililor și pe cel al legumelor și fructelor.
Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) și-a accentuat ușor traiectoria descendentă, scăzând la 2,5 la sută în noiembrie, de la 2,78 la sută în luna septembrie.
Descreşterea a continuat să fie determinată în principal de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, sub influenţa unor efecte de bază și a evoluţiei cursului de schimb al monedei naționale în raport cu euro din luna noiembrie.
Rata medie anuală a inflației IPC în luna noiembrie și-a menținut nivelul de 4,6 la sută consemnat în luna octombrie (de la 4,5 la sută în luna septembrie); un parcurs similar a urmat și rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, care și-a păstrat nivelul de 4,0 la sută atins în luna octombrie (de la 3,8 la sută în luna septembrie).
Creșterea economică în trimestrul III 2018 a continuat să se accelereze ușor în termeni anuali, până la 4,3 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior, exclusiv pe seama creșterii mult peste așteptări a producției agricole.
Pe partea cererii, contribuția majoritară la creșterea PIB a continuat să aparțină variației stocurilor, urmată de cea a consumului gospodăriilor populaţiei, în timp ce formarea brută de capital fix și-a diminuat aportul negativ.
Exportul net și-a mărit contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul încetinirii relativ mai pronunțate a creșterii exporturilor de bunuri și servicii, determinând, alături de deteriorarea balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, accelerarea creșterii deficitului de cont curent față de perioada similară a anului anterior.
Cele mai recente date statistice indică evoluţii mixte în luna octombrie 2018, comparativ cu trimestrul III: dinamică anuală în creștere a activității din comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației, persistența declinului lucrărilor de construcții, temperarea ritmului de creștere a producţiei industriale concomitent cu reaccelerarea creșterii comenzilor noi în industria prelucrătoare.
Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare şi-au restrâns ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară în ultimele două luni din 2018, iar cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil până spre finalul anului 2018.
Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat creșterea anuală în luna octombrie, iar în luna noiembrie s-a temperat ușor, media acestei creșteri rămânând marginal superioară celei din trimestrul III.
Evoluția a fost susținută de relativa revigorare a dinamicii creditului acordat societăților nefinanciare – pe seama componentei în valută – , precum și de prelungirea ritmului înalt de creștere al celui destinat populației, în ușoară încetinire totuși față de trimestrul III.
Ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,6 la sută în luna noiembrie, de la un minim de 35,6 la sută în mai 2012.
Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei și a menținerii ei pe orizontul foarte scurt de timp uşor sub limita superioară a intervalului țintei de inflație, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2018.
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt amplificate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, şi de conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.
Relevante sunt şi conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, precum și caracterul intempestiv și conținutul setului de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie.
În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard).
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare.
Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.