sâmbătă

20 aprilie, 2024

6 noiembrie, 2018

Confirmarea tendinței de scădere a inflației a determinat decizia de marți a Băncii Naționale a României (BNR) de a menține rata dobânzii de politică monetară la 2,50 %, potrivit comunicatului băncii centrale.

„Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației până spre limita superioară a intervalului țintei de inflație în decembrie 2018, urmată de coborârea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele orizontului prognozei”, spune documentul BNR.

Limita superioară a țintei de inflație este de 3,5% pentru 2018.


„Acestea sunt datele noastre, cu riscurile necesare. Sunt riscuri legate de prețurile pe care nu le controlăm. Inflația pe care o putem influența a coborât, CORE 2 ajustat este undeva la 2,7%, sensibil în apropierea ratei noastre de dobândă monetară și sub dobânzile din piața monetară. Tendința va continua și anul următor, de scădere mai atenuată„, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

(Citiți și: BNR menţine dobânda de referinţă la 2,50% şi păstrează neschimbaţi parametrii politicii monetare. Reacțiile analiștilor)

Riscurile

Printre riscurile considerate relevante în privinţa inflaţiei, BNR include: ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale în contextul tendințelor protecționiste și al incertitudinilor legate de Brexit, precum și conduita politicii monetare a BCE și a băncilor centrale din regiune.

Totodată, „există o frază la sfârşitul comunicatelor noastre referitoare la mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, la care ţinem foarte mult”, spune Mugur Isărescu.

„Politica monetară a făcut mai mult decât trebuia să facă. Este, în termeni tehnici, supraîncărcată. Mixul echilibrat înseamnă şi reforme structurale şi un caracter anticiclic al măsurilor”, a spus guvernatorul.


Fraza invocată este, în fapt, o invitaţie la adresa guvernului.

ROBOR, lichiditatea, rezervele băncilor

Guvernatorul BNR consideră că variațiile ROBOR sunt mici. „Mișcări între 3,1 și 3,4 % le vedem normale. Cam pe acolo le vedem și în perioada următoare”, a spus Mugur Isărescu după ce a prezentat comunicatul consiliului de administrație al băncii centrale.

De asemenea, BNR consideră normale și injecțiile de lichiditate în piață prin operațiunile repo, care au sporit în ultima perioadă.

„Deocamdată fluctuațiile de lichiditate sunt temporare. Există cvasi deficite temporare de lichiditate, ca și cvasi excese temporare, normale în funcționarea pieței”, spune guvernatorul BNR .

Pe de altă parte, pentru a asigura nivelul de lichiditate necesar pe piața monetară, BNR ar putea reduce rezervele minime obligatorii pe care băncile le țin la banca centrală, cu 1 – 2 procente.

„Nu vrem să scădem rezervele acum, și să sporim astfel lichiditatea , căci băncilor le-ar putea veni ideea să speculeze pe curs. Dar dacă excesul de lichiditate se va permanentiza, atunci vom reduce rezervele cu unu – două procente” a spus Mugur Isărescu.

Argumentele BNR

Administratorii BNR și-au întemeiat decizia de luni pe următoarele argumente, listate în comunicatul băncii:

  • Rata anuală a inflației IPC a coborât la 5,03 % în luna septembrie 2018, de la 5,06 % în luna august, „situându-se ușor peste nivelul prognozat, ca urmare a accelerării creşterii în termeni anuali a preţurilor legumelor. În schimb, celelalte componente ale coșului de consum au consemnat încetiniri ale dinamicilor anuale”.
  • Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile) a continuat să scadă, până la circa 2,7 % în luna septembrie, de la 2,85 % în luna august. „Descreşterea a fost determinată în principal de segmentul produselor alimentare procesate, sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare”.
  • Noile date privind creșterea economică reconfirmă accelerarea marginală în termeni anuali a PIB în trimestrul II 2018, până la 4,1 % , de la 4,0 % în trimestrul anterior.
  • Pe partea de utilizare, structura determinanților PIB a suferit o schimbare semnificativă, constând în principal în revizuirea ascendentă (până la 3,7 puncte procentuale) a aportului variației stocurilor.
  • Comparativ cu trimestrul I, consumul gospodăriilor populaţiei şi-a atenuat ritmul anual, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a inversat traiectoria, diminuând cu 1,1 puncte procentuale avansul PIB real.
  • Contribuţia exportului net a rămas nefavorabilă, dar s-a îmbunătățit ușor față de datele precedente, pe fondul unei accelerări mai evidente a ritmului de creștere a exporturilor în raport cu cel al importurilor.
  • Cele mai recente date statistice indică evoluţii mixte în perioada iulie-august, comparativ cu trimestrul II: avans al ritmului anual de creștere a producţiei industriale și temperare a dinamicii activității din comerț şi servicii, în timp ce lucrările din construcţii şi-au restrâns volumul în termeni anuali, îndeosebi pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, care resimte totodată și un puternic efect de bază.
  • Creșterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat în perioada iulie-august, pe fondul majorării dinamicii productivităţii muncii, după o relativă stagnare în trimestrul II.
  • Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare şi-au mărit ușor ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară pe parcursul lunii octombrie, iar cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil.
  • Creditul acordat sectorului privat și-a temperat ușor creșterea anuală în luna septembrie (până la 6,3 %, de la 6,6 % în luna august), ca urmare a scăderii dinamicii componentei în lei, pe seama creditelor pentru locuințe și a celor acordate societăților nefinanciare; creditele în lei pentru consum și-au reaccelerat în schimb creșterea anuală, până la 13,3 %.
  • Ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,4 % în luna septembrie (de la un minim de 35,6 % în mai 2012).

Tot luni, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2018, potrivit căruia incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației au ca principală sursă evoluția preţurilor…

  • combustibililor pe plan mondial,
  • a prețurilor administrate (gaze şi energie electrică),
  • a prețurilor produselor alimentare și a celor din tutun, precum și
  • condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale și de venituri.

Mixul echilibrat

Frazele finale repetate în toate comunicatele BNR privind deciziile de politică monetară sunt:

„Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare.

Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: