Banca Națională a României (BNR) a decis joi menținerea dobânzii cheie de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei (8% pe an) și în valută (12% pe an) ale instituțiilor de credit.
Decizia este în linie cu așteptările analiștilor financiar-bancari care anticipează o majorare a dobânzii de politică monetară începând cu 2017.
”Dobânda de politică monetară ar putea fi menţinută la 1,75% până la finalul acestui an şi majorată la 2,50% în anul 2017”, reiese din cel mai recent sondaj al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Așteptările analiștilor cu privire la noi măsuri de relaxare a politicii monetare s-au temperat și în ceea ce privește reducerea nivelurilor RMO. AAFBR întrevede o menținere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și o reducere a nivelului acestora pentru pasivele în valută abia la finele anului viitor.
”Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută ar putea fi menţinute la 12% pe data de 31 martie şi reduse ulterior la 10% până în luna decembrie. Anul 2017 ar putea aduce o nouă reducere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută la 8% până în luna decembrie”, reiese din sondajul AAFBR.
AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ care reuneşte în rândurile sale peste 70 de profesionişti care activează în sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital, companii din economia reală.
Cele mai mari presiuni inflaționiste din regiune
Rata anuală a inflației din România a cobotât la -2,7% în februarie, de la -2,1% în ianuarie, un nou minim istoric, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală adoptate de Guvern, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). Pe de altă parte, analiștii ING punctează că presiunile inflaționiste din România sunt cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est.
BNR anticipează că rata anuală a inflației IPC se va situa la 1,4% la finele anului, urcând la 3,4% la sfârșitul lui 2017. Inflația va reveni pe plus odată cu dispariția efectului de bază creat de reducerea succesivă de taxe și impozite.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat într-un interviu acordat agenției Bloomberg la finele lunii februarie că banca centrală va ”reacționa mai repede” decât anticipase pentru a răspunde exploziei consumului care va anula efectele relaxarii fiscale.
”După îngustarea coridorului, se poate ca și rata de politică monetară să urmeze”, a arătat Mugur Isărescu.
În ciuda inflației negative ridicate din februarie, peste așteptările pieței, economiștii ING notează că ”presiunile inflaționiste, așa cum sunt acestea evidențiate de indicatorul de bază al Eurostat, rămân puternice”.
”Pe fondul unei piețe strânse a muncii, cu creșteri a salariului real de două cifre, o majorare iminentă a salariului minim și un ritm de creștere al locurilor de muncă la cel mai ridicat nivel de la căderea comunismului, este greu de crezut că presiunile din partea cererii asupra prețurilor de consum vor slăbi. Din contră”, se arată într-un raport al ING.
