Creşterea „alertă” a dobânzilor din luna septembrie s-a produs ca urmare a lipsei de lichidităţi de pe piaţă, pe fondul operaţiunilor Trezoreriei Statului, iar deprecierea leului care a urmat a fost pricinuită de îngrijorarea investitorilor privind politica fiscală şi deficitelor comercial şi de cont curent, potrivit celui mai recent Buletin lunar al Băncii Naționale a României (BNR), publicat marți.
Ascensiunea dobânzilor s-a produs „în condițiile restrângerii ample a excedentului structural de lichiditate de pe piața monetară, sub acțiunea simultană a principalilor factori autonomi ai lichidității, importantă fiind modificarea pattern-ului evoluției soldului contului în lei al Trezoreriei și al operațiunilor nerezidenților pe piața financiară locală”, spune docuemtul BNR.
Totodată, cursul de schimb leu/euro „s-a reînscris la începutul lunii august și s-a menținut pe parcursul acesteia pe o traiectorie crescătoare relativ accentuată, reflectând deteriorarea apetitului global pentru risc şi, mai apoi, îngrijorarea crescută a investitorilor financiari legată de conduita politicii fiscale, dar și de accentuarea trendului de creştere a deficitului balanței comerciale și a celui al contului curent”, spune Buletinul BNR pe luna septembrie.
Considerațiile băncii centrale constituie un răspuns implicit la întrebările premierului Mihai Tudose, care a acuzat BNR că a lăsat leul să se deprecieze, cu toate că guvernatorul Mugur Isărescu avertizase că politica BNR nu poate proteja și stabilitatea cursului și pe cea a dobânzilor.
BNR și-a ajustat semnificativ politica, pemrițând pieței valutare o mai mare „flexibilitate”, în condițiile stimulrăii lichidității pe piața monetară.
Dobânda
Cotațiile pe termen mai lung ROBOR „și-au accentuat spre finele lunii septembrie tendința ascendentă amorsată în august ca urmare a consolidării anticipațiilor instituțiilor de credit privind ajustarea în perspectivă apropiată a conduitei politicii monetare a BNR, în linie cu așteptările inflaționiste în creștere, dar și cu semnalele transmise de banca centrală, inclusiv prin revizuirea prognozei de inflație, și cu evoluțiile de pe piața financiară internațională”, se spune în publicația citată.
Astfel, cotațiile zilnice ROBOR au tins la rândul lor să se apropie de rata dobânzii de politică monetară (1,75%). Mediile lor lunare pe septembrie s-au majorat cu până la 0,17 puncte procentuale față de luna anterioară, ajungând la 1,06 % în cazul maturității de 3 luni, respectiv 1,22 % și 1,39 % în cazul maturităților de 6 luni, respectiv 12 luni.
În prezent mediile Robor a depășit rata de politică monetară, variind între 2,15% pa scadența overnight, și 2,36% la scadența 12 luni.
Ratele medii ale dobânzilor practicate de instituțiile de credit în relația cu clienții nebancari „au consemnat ajustări ascendente în perioada analizată (în septembrie). Astfel, rata medie a dobânzii la creditele noi s-a majorat pe segmentul societăților nefinanciare cu 0,13 puncte procentuale, la 3,91%, sub influența creșterii consemnate atât de rata dobânzii la creditele noi de valoare mică (sub echivalentul a 1 milioane euro), cât şi de greutatea relativă a acestor împrumuturi”.
La creditele pentru populație, dobânda a urcat cu 0,18 puncte procentuale, la 6,81%, „exclusiv datorită majorării ratei dobânzii la creditele noi pentru locuințe. Totodată, randamentul mediu al depozitelor noi la termen a crescut cu 0,12 puncte procentuale în cazul societăților nefinanciare (la 0,52%), rămânând totuşi aproape nemodificat în cel al gospodăriilor populației (0,74 %)”, spune Buletinul BNR.
Cursul
Cursul de schimb leu/euro și-a continuat în primele zile ale lunii septembrie mișcarea ascendentă, pentru ca apoi „să se cvasistabilizeze în proximitatea nivelului maxim al ultimilor 5 ani, inclusiv în condițiile în care consolidarea așteptărilor investitorilor privind inițierea în scurt timp a procesului de normalizare a bilanțului FED, precum și efectuarea unei noi majorări a ratei dobânzii în luna decembrie au redus atractivitatea plasamentelor pe piețele financiare emergente”.
BNR remarcă faptul că „influențele au fost receptate și de majoritatea monedelor din regiune, care şi-au prelungit sau şi-au reluat în ultima lună a trimestrului III deprecierea față de euro. (…) Pe ansamblul lunii, leul a consemnat o depreciere de 0,4 la sută față de euro; totodată, forintul s-a depreciat cu 1,3 la sută față de moneda unică europeană, iar zlotul, cu 0,1 la sută. În schimb, coroana cehă s-a apreciat cu 0,1 la sută”.
Între timp, evoluţia leului a devenit divergentă faţă de alte monede central europene și a bătut toate recordurile istorice.
