BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

de Adrian N Ionescu | 9.8.2017 .

Sursa FOTO: Biz

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”.

Totodată, exporturile de bunuri și servicii au crescut semnificativ în prima jumătate a anului, dar companiile româneşti investesc puţin, potrivit celui de-al doilea raport privind inflaţia al Băncii Naţionale a României (BNR), publicat marţi.

Capacitate de producţie, la limită

Cel mai mare grad de utilizare a capcității de producție îl au companiile care produc bunuri durabile, de peste patru ori mai mult decât media pe termen lung (T1 / 2005 – T1 / 2017), urmate de cele din domeniul bunurilor intermediare şi de cele din domeniul bunurilor de capital, aflate însă în declin începând din a doua jumătate a anului trecut.

În declin pronunţat este şi utilizarea capacităţii de producţie a companiilor de bunuri de uz curent.

„Plasarea sub media pe termen lung și mișcarea descendentă reflectă presiunea concurențială din partea importurilor”, ca efect al creştereii substanţiale a consumului, potrivit raportului BNR.

Creşterea utilizării capacităţilor de producţie se produce mai ales ca efect al creşterii comenzilor, inclusiv din afara ţării.

De altfel, un sondaj recent derulat de Banca Europeană de Investiții (BEI) relevă faptul că aproape două treimi dintre firmele din România au operat în 2016 la sau peste capacitatea maximă de producție în condiții normale, nivel superior mediei UE de circa 50%.

Exporturile

„Prima parte a anului 2017 a înregistrat o rată anuală de creștere semnificativă pentru exporturile de bunuri și servicii, iar perspectiva privind evoluția cererii externe rămâne încurajatoare, după cum sugerează cele mai recente prognoze privind creșterea economică a Zonei Euro în trimestrele II-III, consolidarea indicatorului de încredere la nivelul UE-28, dar și dinamizarea comenzilor pentru export adresate companiilor industriale autohtone”, spune raportul BNR.

Raportul remarcă „profilul robust al vânzărilor aferente sectoarelor integrate în lanțurile internaționale de valoare adăugată, precum producția mijloacelor de transport și ramurile conexe”.

Altfel spus, contează mult producţia auto și de echipamente şi piese pentru industria auto în general şi în mod special a Dacia Renault. Dinamica volumului cifrei de afaceri pe piața externă a depășit nivelul de 20%, iar deschiderea unor noi capacități de producție auto în state din regiune „va asigura în continuare un nivel ridicat al cererii pentru furnizorii de profil prezenți la nivel local.

Demararea unui nou model Ford la uzina de la Craiova, în toamna acestui an, ar urma să extindă perspectivele pozitive și dincolo de segmentul de piese și accesorii.

Investițiile

Companiile românești înregistrează tendințe divergente în domeniul investițiilor.

Pe de o parte, mai ales în industria auto și în cea a echipamentelor electrice, „se remarcă preocuparea tot mai puternică a companiilor în vederea automatizării procesului de producție, unde o serie de producători importanți realizează investiții în instalarea de roboți”.

Totodată, companiil se află în plin proces de recrutare a personalului specializat în controlul acestora, dar aici întâmpină greutăți, cum de altfel sunt întâlnite în toată economia, când vine vorba de personalul calificat.

Pe de altă parte, o mare parte din companiile românești par resemnate cu tehnologiile existente. Peste 70% din companii consideră suficient nivelul investițiilor realizate în ultimii trei ani, jumătate din fluxuri fiind destinate înlocuirii echipamentelor existente, „comportament care explică practic lipsa de dinamism a formării brute de capital fix pe ansamblul economiei”, remarcă raportul BNR.

„Achizițiile de echipamente au continuat să-și restrângă volumul în trimestrul I 2017, dar se remarcă o temperare a dinamicii negative (până la -6,5%, variație anuală). Deși cel mai recent sondaj INS/CE-DG ECFIN nu indică o îmbunătățire în perspectivă a fluxurilor de investiții cu această destinație, la nivelul anumitor ramuri industriale există preocupări tot mai vizibile privind derularea unor proiecte destinate extinderii capacităților de producție și creșterii conținutului de valoare adăugată a produselor, inclusiv pe seama automatizării liniilor tehnologice”, potrivit documentului citat.

Sunt menţionate din nou investițiile din ramurile producătoare de componente auto și produse conexe (echipamente electrice, cauciuc), „antrenate inclusiv de creșterea portofoliului de comenzi externe, survenită ca urmare a extinderii capacităților industriei auto din regiune – dar și cele din industria alimentară, de mașini și echipamente și din cea a materialelor de construcții, în cel din urmă caz sub impulsul cererii ascendente pe segmentul rezidențial”.

Finanţarea

Din perspectiva surselor de finanțare, acumulările de capital beneficiază în ansamblu de suportul tot mai consistent al investitorilor străini, în condițiile în care profitul reinvestit în economia românească a crescut pe parcursul anului 2016 și în primele 5 luni ale acestui an.

Altfel, creditarea companiilor avansează cu un ritm lent, de 2%, sub rata de creştere a economiei, care depăşeşte 5%.

Creditele, din păcate, tot pe partea de consum merg vârtos înainte, şi cele pentru consum, şi cele pentru locuinţe, stimulate de dobânzile scăzute, de diminuarea aversiunii la risc. Spun din păcate pentru că împrumuturile destinate corporaţiilor merg mult mai încet, crescând cu mai puţin de 2%. Am dori să vedem mai mult curaj din partea băncilor în creditarea companiilor. Am vrea să fie mai rapidă creditarea firmelor decât este în prezent şi, credem noi, mai rapidă decât creditarea consumului“, a declarat guvernatorul BNR, Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflaţiei.

Ritmul de creştere al soldului creditării private la nivelul întregului sistem bancar a rămas anemic în ultimii ani, de doar 1-3%, soldul oscilând în jurul a circa 220 mld. lei (50 mld. euro).

Productivitatea

Creşterile de productivitate din unele ramuri sunt, însă, depăşite de creşterea salariilor din altele.

Avansul consemnat de productivitatea muncii în primele trei luni ale anului 2017 a fost devansat de accelerarea remunerării salariaților. În aceste condiții, dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei a urcat de la o medie de 5,2% în anul precedent la 8,3%, cele mai mari salturi fiind înregistrate în comerț și servicii publice. În industrie a avut loc o temperare a ritmului anual de creștere a costurilor salariale unitare (până la 4,5% în perioada aprilie-mai), preponderent ca urmare a câștigurilor de productivitate”, conform raportului BNR.

NAIRU: non-accelerating inflation rate of unemployment

Dincolo de automatizarea şi robotizarea din anumite sectoare, „câștigurile de productivitate pot fi atribuite în continuare evoluțiilor ciclice, în condițiile în care există tot mai multe indicii de depășire a potențialului de creștere”. Altfel spus, evoluția economiei pe panta ascendentă a ciclului economic s-ar putea apropia de finalul acesteia.

Semne nefavorabile dă și rata angajarărilor, care tinde să se aplatizeze, mai degrabă, în ultimele șase trimestre.

Aşa cum se întâmplă şi la nivel global, cererea de personal cu pregătire superioară s-a amplificat în economia autohtonă, circa două treimi din locurile de muncă vacante create în anul 2016 solicitând astfel de competențe.

Totodată, o proporţie „covârșitoare de companii indică deficitul de personal cu calificare adecvată drept unul dintre cele mai importante obstacole în dezvoltarea activității”.

Structura angajaților pe categorii ocupaționale „relevă o modificare marginală a ponderii deținute de manageri, tehnicieni și alți specialiști (profesii care necesită aptitudini mai sofisticate), care a fluctuat în ultimii 10 ani în jurul nivelului de 30%, în vizibil contrast cu tendința europeană, unde acest procent s-a consolidat de la un an la altul, plasându-se în anul 2016 la 41%”, spune raportul BNR.

Oferta excedentară de forță de muncă este formată în proporție de 80% din șomeri neindemnizați, „categorie cu aptitudini în general reduse, date fiind nivelul relativ scăzut de educație (absolvenți de învățământ primar, gimnazial sau profesional)”, ca și perioada îndelungată petrecută în șomaj (cel puțin 1 an), cu efect negativ asupra competențelor.

Publicat la data de 9.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română