BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

de Adrian N Ionescu | 9.8.2017 .

Sursa FOTO: Biz

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”.

Totodată, exporturile de bunuri și servicii au crescut semnificativ în prima jumătate a anului, dar companiile româneşti investesc puţin, potrivit celui de-al doilea raport privind inflaţia al Băncii Naţionale a României (BNR), publicat marţi.

Capacitate de producţie, la limită

Cel mai mare grad de utilizare a capcității de producție îl au companiile care produc bunuri durabile, de peste patru ori mai mult decât media pe termen lung (T1 / 2005 – T1 / 2017), urmate de cele din domeniul bunurilor intermediare şi de cele din domeniul bunurilor de capital, aflate însă în declin începând din a doua jumătate a anului trecut.

În declin pronunţat este şi utilizarea capacităţii de producţie a companiilor de bunuri de uz curent.

„Plasarea sub media pe termen lung și mișcarea descendentă reflectă presiunea concurențială din partea importurilor”, ca efect al creştereii substanţiale a consumului, potrivit raportului BNR.

Creşterea utilizării capacităţilor de producţie se produce mai ales ca efect al creşterii comenzilor, inclusiv din afara ţării.

De altfel, un sondaj recent derulat de Banca Europeană de Investiții (BEI) relevă faptul că aproape două treimi dintre firmele din România au operat în 2016 la sau peste capacitatea maximă de producție în condiții normale, nivel superior mediei UE de circa 50%.

Exporturile

„Prima parte a anului 2017 a înregistrat o rată anuală de creștere semnificativă pentru exporturile de bunuri și servicii, iar perspectiva privind evoluția cererii externe rămâne încurajatoare, după cum sugerează cele mai recente prognoze privind creșterea economică a Zonei Euro în trimestrele II-III, consolidarea indicatorului de încredere la nivelul UE-28, dar și dinamizarea comenzilor pentru export adresate companiilor industriale autohtone”, spune raportul BNR.

Raportul remarcă „profilul robust al vânzărilor aferente sectoarelor integrate în lanțurile internaționale de valoare adăugată, precum producția mijloacelor de transport și ramurile conexe”.

Altfel spus, contează mult producţia auto și de echipamente şi piese pentru industria auto în general şi în mod special a Dacia Renault. Dinamica volumului cifrei de afaceri pe piața externă a depășit nivelul de 20%, iar deschiderea unor noi capacități de producție auto în state din regiune „va asigura în continuare un nivel ridicat al cererii pentru furnizorii de profil prezenți la nivel local.

Demararea unui nou model Ford la uzina de la Craiova, în toamna acestui an, ar urma să extindă perspectivele pozitive și dincolo de segmentul de piese și accesorii.

Investițiile

Companiile românești înregistrează tendințe divergente în domeniul investițiilor.

Pe de o parte, mai ales în industria auto și în cea a echipamentelor electrice, „se remarcă preocuparea tot mai puternică a companiilor în vederea automatizării procesului de producție, unde o serie de producători importanți realizează investiții în instalarea de roboți”.

Totodată, companiil se află în plin proces de recrutare a personalului specializat în controlul acestora, dar aici întâmpină greutăți, cum de altfel sunt întâlnite în toată economia, când vine vorba de personalul calificat.

Pe de altă parte, o mare parte din companiile românești par resemnate cu tehnologiile existente. Peste 70% din companii consideră suficient nivelul investițiilor realizate în ultimii trei ani, jumătate din fluxuri fiind destinate înlocuirii echipamentelor existente, „comportament care explică practic lipsa de dinamism a formării brute de capital fix pe ansamblul economiei”, remarcă raportul BNR.

„Achizițiile de echipamente au continuat să-și restrângă volumul în trimestrul I 2017, dar se remarcă o temperare a dinamicii negative (până la -6,5%, variație anuală). Deși cel mai recent sondaj INS/CE-DG ECFIN nu indică o îmbunătățire în perspectivă a fluxurilor de investiții cu această destinație, la nivelul anumitor ramuri industriale există preocupări tot mai vizibile privind derularea unor proiecte destinate extinderii capacităților de producție și creșterii conținutului de valoare adăugată a produselor, inclusiv pe seama automatizării liniilor tehnologice”, potrivit documentului citat.

Sunt menţionate din nou investițiile din ramurile producătoare de componente auto și produse conexe (echipamente electrice, cauciuc), „antrenate inclusiv de creșterea portofoliului de comenzi externe, survenită ca urmare a extinderii capacităților industriei auto din regiune – dar și cele din industria alimentară, de mașini și echipamente și din cea a materialelor de construcții, în cel din urmă caz sub impulsul cererii ascendente pe segmentul rezidențial”.

Finanţarea

Din perspectiva surselor de finanțare, acumulările de capital beneficiază în ansamblu de suportul tot mai consistent al investitorilor străini, în condițiile în care profitul reinvestit în economia românească a crescut pe parcursul anului 2016 și în primele 5 luni ale acestui an.

Altfel, creditarea companiilor avansează cu un ritm lent, de 2%, sub rata de creştere a economiei, care depăşeşte 5%.

Creditele, din păcate, tot pe partea de consum merg vârtos înainte, şi cele pentru consum, şi cele pentru locuinţe, stimulate de dobânzile scăzute, de diminuarea aversiunii la risc. Spun din păcate pentru că împrumuturile destinate corporaţiilor merg mult mai încet, crescând cu mai puţin de 2%. Am dori să vedem mai mult curaj din partea băncilor în creditarea companiilor. Am vrea să fie mai rapidă creditarea firmelor decât este în prezent şi, credem noi, mai rapidă decât creditarea consumului“, a declarat guvernatorul BNR, Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflaţiei.

Ritmul de creştere al soldului creditării private la nivelul întregului sistem bancar a rămas anemic în ultimii ani, de doar 1-3%, soldul oscilând în jurul a circa 220 mld. lei (50 mld. euro).

Productivitatea

Creşterile de productivitate din unele ramuri sunt, însă, depăşite de creşterea salariilor din altele.

Avansul consemnat de productivitatea muncii în primele trei luni ale anului 2017 a fost devansat de accelerarea remunerării salariaților. În aceste condiții, dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei a urcat de la o medie de 5,2% în anul precedent la 8,3%, cele mai mari salturi fiind înregistrate în comerț și servicii publice. În industrie a avut loc o temperare a ritmului anual de creștere a costurilor salariale unitare (până la 4,5% în perioada aprilie-mai), preponderent ca urmare a câștigurilor de productivitate”, conform raportului BNR.

NAIRU: non-accelerating inflation rate of unemployment

Dincolo de automatizarea şi robotizarea din anumite sectoare, „câștigurile de productivitate pot fi atribuite în continuare evoluțiilor ciclice, în condițiile în care există tot mai multe indicii de depășire a potențialului de creștere”. Altfel spus, evoluția economiei pe panta ascendentă a ciclului economic s-ar putea apropia de finalul acesteia.

Semne nefavorabile dă și rata angajarărilor, care tinde să se aplatizeze, mai degrabă, în ultimele șase trimestre.

Aşa cum se întâmplă şi la nivel global, cererea de personal cu pregătire superioară s-a amplificat în economia autohtonă, circa două treimi din locurile de muncă vacante create în anul 2016 solicitând astfel de competențe.

Totodată, o proporţie „covârșitoare de companii indică deficitul de personal cu calificare adecvată drept unul dintre cele mai importante obstacole în dezvoltarea activității”.

Structura angajaților pe categorii ocupaționale „relevă o modificare marginală a ponderii deținute de manageri, tehnicieni și alți specialiști (profesii care necesită aptitudini mai sofisticate), care a fluctuat în ultimii 10 ani în jurul nivelului de 30%, în vizibil contrast cu tendința europeană, unde acest procent s-a consolidat de la un an la altul, plasându-se în anul 2016 la 41%”, spune raportul BNR.

Oferta excedentară de forță de muncă este formată în proporție de 80% din șomeri neindemnizați, „categorie cu aptitudini în general reduse, date fiind nivelul relativ scăzut de educație (absolvenți de învățământ primar, gimnazial sau profesional)”, ca și perioada îndelungată petrecută în șomaj (cel puțin 1 an), cu efect negativ asupra competențelor.

Publicat la data de 9.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Costul îndatorării statului crește și trage și cursul euro după el

Foamea de bani a guvernului determină o cerere tot mai mare pe piață, ceea ce duce la creșterea costului la care statul se împrumută și încurajează...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum distruge politicul trecutul, prezentul și viitorul TAROM

O teorie intens vehiculată, în special după izbucnirea noului scandal legat de performanțele TAROM, este cea  potrivit căreia statul este cel mai prost administrator...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Agenda de toamnă a provocărilor europene: Populismul și corupția din jumătatea de Est a UE în jocul Brexit

Agenda politică de toamnă a Comisiei Europene debutează în forță în această săptămână, odată cu publicarea de către guvernul britanic a noi strategii privind...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Institutul Molinari / România, locul 12 în topul celor mai mari rate ale fiscalităţii muncii din UE

Fiscalitatea muncii plasează România pe locul 12 în topul cu celor mai mari poveri fiscale a angajaților din Uniunea Europeană, față de statistica anterioară,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română