BNR : Băncile practică marje ridicate de dobândă. Companiile subcapitalizate – „o  vulnerabilitate” a sistemului 

de Adrian N Ionescu | 4.7.2017 .

Diferențele mari dintre dobânzile la credite şi cele la depozitele bancare „au rămas o trăsătură definitorie a modelului de funcționare a sectorului bancar autohton” şi în 2016, iar Banca Naţională a României (BNR) pune fenomenul „în special” pe seama riscului de credit, potrivit raportului annual al băncii centrale publicat marţi.

Pe de altă parte, firmele „nou-intrate în insolvenţă (…) sunt responsabile pentru aproximativ 44% din creditele neperformante aflate în portofoliul băncilor autohtone în decembrie 2016, respectiv pentru 72% din totalul împrumuturilor care au o întârziere la plată mai mare de 90 de zile”.

Altfel, nivelurile principalilor indicatori de profitabilitate sunt superioare mediilor europene, iar profitul net înregistrat de băncile din România a fost de 4,2 miliarde lei în 2016, chiar dacă influențat în bună parte de vânzarea participaţiilor la Visa Europe – remarcă raportul anual al BNR.

Marjele ridicate

Marjele ridicate, datorate în special riscului de credit, au rămas însă o trăsătură definitorie a modelului de funcționare a sectorului bancar autohton”, spune raportul anual al BNR. Marja medie de dobândă este calculată ca diferență între rata medie ponderată a dobânzii pentru creditele și cea pentru depozitele în sold ale companiilor nefinanciare și populației.

Nu este prima dată când BNR semnalează marjele mari practicate de băncile din România. Cel mai recent raport privind stabililitatea financiară spunea, în mai, că marjele de dobândă din România sunt printre cele mai ridicate din Europa, deși au scăzut. Băncile preferă să câștige din diferențele mari dintre dobânda la credite și dobând la depozite.

Creditarea bancară a populației este relativ echivalentă cu cea a companiilor și contează cam cât 14 – 15% din PIB. Băncile au dat credite în total cât 29% din PIB, dar îndatorarea populației și companiilor este de 41% din PIB.

Băncile se bazează pe creşterea disponibilităților în sold atrase de bănci, „deși ratele dobânzilor oferite au fost în scădere.

„Explicația rezidă în factori precum:

  • elasticitatea scăzută a depozitelor la reducerea ratei dobânzii;
  • aversiunea deponenților la risc și
  • imperfecțiunea produselor alternative de substituire a depozitelor din punctul de vedere al lichidității, al garantării și al serviciilor de plată”, potrivit raportului anual al BNR.

Reducerea consistentă a cheltuielilor cu dobânzile aferente depozitelor atrase de la populație și companii nefinanciare a determinat creșterea profitului operațional, precum și a principalului său component, veniturile nete din dobânzi (56,3% din totalul veniturilor operaționale).

Insolvenţa şi creditele neperformante

Rata creditelor neperformante la finele anului 2016 a scăzut la 9,6%, față de 13,5 la sută în decembrie 2015, „relevând avansul considerabil al procesului de asanare a bilanțurilor.

Totuşi, „existenţa unui număr important de companii subcapitalizate reprezintă o vulnerabilitate, în contextul în care aceste întreprinderi pot translata dificultăţile cu care se confruntă atât către instituţiile de credit, cât şi celorlalţi parteneri comerciali, ele fiind responsabile în mod consecvent de o proporţie semnificativă atât din creditele neperformante ale băncilor, cât şi din restanţele generate celorlalţi agenţi din economie. În plus, materializarea unui potenţial scenariu economic advers va reduce substanţial şansele de supravieţuire a acestor firme, având în vedere situaţia precară în care se află”, spune raportul BNR.

Companiile intrate în insolvenţă sunt responsabile de 44% din creditele neperformante aflate în portofoliul băncilor în decembrie 2016, respectiv pentru 72% din totalul împrumuturilor care au o întârziere la plată mai mare de 90 de zile.

„Fenomenul insolvenţei a continuat să se amelioreze în anul 2016 (în special din punct de vedere al numărului de firme nou-intrate în insolvenţă), însă acesta deţine un rol semnificativ atât în deteriorarea disciplinei la plată în raport cu partenerii comerciali, cât şi în ceea ce priveşte pierderile generate sectorului bancar”, potrivit raportului citat.

Cota de piaţă a băncilor care au înregistrat pierderi s-a diminuat la 7,7% (faţă de 14,3% la finele anului 2015).

Alte statistici

  • Volatilitatea istorică anualizată a cursului de schimb leu-euro a fost de circa 2,5 la sută, semnificativ inferioară celei observate pe alte piețe valutare din regiune (4,8 la sută în Ungaria, 7,2 la sută în Polonia).
  • Creditul acordat sectorului privat a crescut în anul 2016 cu 1,8% în termeni reali (decembrie/decembrie), „principala susținere în acest sens fiind oferită de prelungirea ritmului rapid de majorare a împrumuturilor noi acordate populației, în condițiile în care modelul de afaceri al băncilor a rămas orientat în bună măsură către retail, iar veniturile populației au înregistrat creșteri consistente”.
  • Ponderea împrumuturilor în monedă națională acordate sectorului privat a crescut până la maximul ultimelor două decenii (57,2 % în decembrie 2016), ca urmare a creşterii cu 15% a creditului în lei în termeni reali și a restrângerii creditului în valută cu 12,5% la sută (pe baza valorilor exprimate în euro).
  • Nivelurile principalilor indicatori de profitabilitate ale băncilor sunt superioare mediilor europene: rentabilitatea activelor – ROA (1,1%), iar rentabilitatea financiară – ROE (10,4%)
  • Cele 37 de instituții de credit dețineau împreună active nete bilanțiere în sumă de peste 393,6 miliarde de lei la finele anului 2016, în creștere cu 4,4 la sută față de anul anterior.

Profitul net al BNR a fost de peste 124 de milioane lei, de 6,3 ori mai mic decât în 2015, ca urmare a pierderilor din diferențele nefavorabile din reevaluare, de 646 de milioane de lei, de 5,8 ori mai mari decât în 2015. Diferențele nefavorabile din reevaluarea pozițiilor valutare au fost de 82% din total.

BNR a transferat la bugetul statului 100,2 milioane de lei.

Publicat la data de 4.7.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Polonia / Președintele refuză promulgarea legii privind numirile la Curtea Supremă

Președintele Poloniei, Andrzej Duda (foto), a anunțat luni că nu va promulga reglementările privind reformarea Curții Supreme și a Consiliului Național al Magistraturii. Legile...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Grecia revine marţi pe pieţele de obligaţiuni după o pauză de trei ani

Grecia va face marţi o emisiune de titluri de stat în euro, cu maturitatea de cinci ani, pentru a testa piaţa după ani de reforme...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Schimbare: Firmele cu venituri sub 500.000 euro au un regim fiscal unitar

Persoanele juridice care realizează venituri sub jumătate de milion de euro vor avea, din august, un regim fiscal unitar, prin aplicarea impozitului pe veniturile...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Afacerile din Craiova ale TelDrum sunt anchetate de Parchetul General

”Procurorii craioveni au declinat către Parchetul General dosarul Tel Drum, în care anchetau circumstanțele în care au fost realizate lucrări fără autorizație într-un proiect...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Premierul Tudose cere PSD o sesiune extraordinară pentru trecerea ELCEN la Primăria Capitalei

Premierul Mihai Tudose a declarat luni, după ce a participat la şedinţa Biroului Permanent Naţional al PSD, că a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română