BNR : Băncile practică marje ridicate de dobândă. Companiile subcapitalizate – „o  vulnerabilitate” a sistemului 

de Adrian N Ionescu | 4.7.2017 .

Diferențele mari dintre dobânzile la credite şi cele la depozitele bancare „au rămas o trăsătură definitorie a modelului de funcționare a sectorului bancar autohton” şi în 2016, iar Banca Naţională a României (BNR) pune fenomenul „în special” pe seama riscului de credit, potrivit raportului annual al băncii centrale publicat marţi.

Pe de altă parte, firmele „nou-intrate în insolvenţă (…) sunt responsabile pentru aproximativ 44% din creditele neperformante aflate în portofoliul băncilor autohtone în decembrie 2016, respectiv pentru 72% din totalul împrumuturilor care au o întârziere la plată mai mare de 90 de zile”.

Altfel, nivelurile principalilor indicatori de profitabilitate sunt superioare mediilor europene, iar profitul net înregistrat de băncile din România a fost de 4,2 miliarde lei în 2016, chiar dacă influențat în bună parte de vânzarea participaţiilor la Visa Europe – remarcă raportul anual al BNR.

Marjele ridicate

Marjele ridicate, datorate în special riscului de credit, au rămas însă o trăsătură definitorie a modelului de funcționare a sectorului bancar autohton”, spune raportul anual al BNR. Marja medie de dobândă este calculată ca diferență între rata medie ponderată a dobânzii pentru creditele și cea pentru depozitele în sold ale companiilor nefinanciare și populației.

Nu este prima dată când BNR semnalează marjele mari practicate de băncile din România. Cel mai recent raport privind stabililitatea financiară spunea, în mai, că marjele de dobândă din România sunt printre cele mai ridicate din Europa, deși au scăzut. Băncile preferă să câștige din diferențele mari dintre dobânda la credite și dobând la depozite.

Creditarea bancară a populației este relativ echivalentă cu cea a companiilor și contează cam cât 14 – 15% din PIB. Băncile au dat credite în total cât 29% din PIB, dar îndatorarea populației și companiilor este de 41% din PIB.

Băncile se bazează pe creşterea disponibilităților în sold atrase de bănci, „deși ratele dobânzilor oferite au fost în scădere.

„Explicația rezidă în factori precum:

  • elasticitatea scăzută a depozitelor la reducerea ratei dobânzii;
  • aversiunea deponenților la risc și
  • imperfecțiunea produselor alternative de substituire a depozitelor din punctul de vedere al lichidității, al garantării și al serviciilor de plată”, potrivit raportului anual al BNR.

Reducerea consistentă a cheltuielilor cu dobânzile aferente depozitelor atrase de la populație și companii nefinanciare a determinat creșterea profitului operațional, precum și a principalului său component, veniturile nete din dobânzi (56,3% din totalul veniturilor operaționale).

Insolvenţa şi creditele neperformante

Rata creditelor neperformante la finele anului 2016 a scăzut la 9,6%, față de 13,5 la sută în decembrie 2015, „relevând avansul considerabil al procesului de asanare a bilanțurilor.

Totuşi, „existenţa unui număr important de companii subcapitalizate reprezintă o vulnerabilitate, în contextul în care aceste întreprinderi pot translata dificultăţile cu care se confruntă atât către instituţiile de credit, cât şi celorlalţi parteneri comerciali, ele fiind responsabile în mod consecvent de o proporţie semnificativă atât din creditele neperformante ale băncilor, cât şi din restanţele generate celorlalţi agenţi din economie. În plus, materializarea unui potenţial scenariu economic advers va reduce substanţial şansele de supravieţuire a acestor firme, având în vedere situaţia precară în care se află”, spune raportul BNR.

Companiile intrate în insolvenţă sunt responsabile de 44% din creditele neperformante aflate în portofoliul băncilor în decembrie 2016, respectiv pentru 72% din totalul împrumuturilor care au o întârziere la plată mai mare de 90 de zile.

„Fenomenul insolvenţei a continuat să se amelioreze în anul 2016 (în special din punct de vedere al numărului de firme nou-intrate în insolvenţă), însă acesta deţine un rol semnificativ atât în deteriorarea disciplinei la plată în raport cu partenerii comerciali, cât şi în ceea ce priveşte pierderile generate sectorului bancar”, potrivit raportului citat.

Cota de piaţă a băncilor care au înregistrat pierderi s-a diminuat la 7,7% (faţă de 14,3% la finele anului 2015).

Alte statistici

  • Volatilitatea istorică anualizată a cursului de schimb leu-euro a fost de circa 2,5 la sută, semnificativ inferioară celei observate pe alte piețe valutare din regiune (4,8 la sută în Ungaria, 7,2 la sută în Polonia).
  • Creditul acordat sectorului privat a crescut în anul 2016 cu 1,8% în termeni reali (decembrie/decembrie), „principala susținere în acest sens fiind oferită de prelungirea ritmului rapid de majorare a împrumuturilor noi acordate populației, în condițiile în care modelul de afaceri al băncilor a rămas orientat în bună măsură către retail, iar veniturile populației au înregistrat creșteri consistente”.
  • Ponderea împrumuturilor în monedă națională acordate sectorului privat a crescut până la maximul ultimelor două decenii (57,2 % în decembrie 2016), ca urmare a creşterii cu 15% a creditului în lei în termeni reali și a restrângerii creditului în valută cu 12,5% la sută (pe baza valorilor exprimate în euro).
  • Nivelurile principalilor indicatori de profitabilitate ale băncilor sunt superioare mediilor europene: rentabilitatea activelor – ROA (1,1%), iar rentabilitatea financiară – ROE (10,4%)
  • Cele 37 de instituții de credit dețineau împreună active nete bilanțiere în sumă de peste 393,6 miliarde de lei la finele anului 2016, în creștere cu 4,4 la sută față de anul anterior.

Profitul net al BNR a fost de peste 124 de milioane lei, de 6,3 ori mai mic decât în 2015, ca urmare a pierderilor din diferențele nefavorabile din reevaluare, de 646 de milioane de lei, de 5,8 ori mai mari decât în 2015. Diferențele nefavorabile din reevaluarea pozițiilor valutare au fost de 82% din total.

BNR a transferat la bugetul statului 100,2 milioane de lei.

Publicat la data de 4.7.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Procurorul șef al DNA și adjuncții săi – cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef adjunct, Marius Iacob, și procurorul Gheorghe Popovici sunt cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară, în urma...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

IMM-urile cer creşterea investiţiilor publice şi aplicarea doar voluntară a „Split TVA”

Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cere Guvernului: creșterea investițiilor publice „ în vederea susținerii relansării economice”, deblocarea fondurilor europene...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

PSD și ALDE, solidaritate ”fără fisură”: Sevil Shhaideh și Rovana Plumb rămân în guvern

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, după şedinţa BPN a PSD, că ancheta care le vizează pe Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb reprezintă...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Peste 20 de ONG-uri îi solicită președintelui Klaus Iohannis să ceară opinia Comisiei de la Veneția pe 3 decizii CCR

Peste 20 de organizații nonguvernamentale i-au trimis președintelui Klaus Iohannis o solicitare în care îi cer să sesizeze Comisia de la Veneția și să...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Sebastian Ghiță, achitat în Dosarul finanțării ilegale a echipei de baschet Asesoft Ploiești. Urmează apelul

Fostul deputat Sebastian Ghiță a fost achitat luni, în primă instanță, în dosarul în care este acuzat pentru dare de mită, instigare la abuz...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română