BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

de Adrian N Ionescu | 4.12.2016 .

bucuresti-traficCele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din „veniturile certe” (firm revenues) ale ţării. Potenţialul lor de dezvoltare este, însă, insuficient fructificat – potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, realizat pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).

bm-crestere-ferma-zone-metro-mld

Veniturile generate de cinci dintre cele opt zone se situau între 5,9 şi 8,4 miliarde de euro fiecare, potrivit datelor din 2011, analizate de Banca Mondială în studiul lansat în acest an. Veniturile din zonele metropolitane ale Iașiului și Craiovei erau de circa trei miliarde de euro. Totodată, Bucureştiul contribuie cu peste 30 de miliarde de lei la bugetul statului.

Pe de altă parte, „lipseşte o înțelegere clară şi profundă a modului în care polii de creștere pot contribui la dezvoltarea generală a România”, sesizează analiza Băncii Mondiale. În afară de zonele metropolitane, studiul citat a mai luat în considerare alte 13 centre urbane de dezvoltare, de importanţă regională.

bm-crestere-ferma-a-zonelor-metropolitane

În tabelul de mai sus, Cluj-Napoca și Timișoara sunt singurii doi poli de dezvoltare care par să nu fi fost afectaţi de criza din 2008. Sunt de fapt singurii poli de dezvoltare care au înregistrat o creștere continuă din 2006 încoace. Alături de Constanța, au reușit să crească mai repede decât media națională.

Luați împreună, cei șapte poli de creștere (fără București) au avut o performanță mai slabă decât cea a țării în ansamblu. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că o mare parte a creșterii României este generată în și în jurul capitalei, București. Singurele județe care au reușit să mențină ritmul de creștere cu Bucureștiul sunt Timiș, Cluj, Sibiu și Argeș (unde se află uzina Dacia).

Mai multe date şi statistici despre fiecare zonă metropolitană şi centru de dezvoltare pot fi găsite în:

Growth Poles – studiul Băncii Mondiale despre zonele metropolitane ale României.

„Din păcate, în România, aceste motoare nu funcţionează în mod adecvat, se subliniază în analiza Băncii Mondiale realizată pentru MDRAP”, potrivit lui Mircea Ionescu-Heroiu, senior urban development specialist, la Banca Mondială, într-un comentariu din blogs.worldbank.org.

Un raport întocmit de EuroStat evidenţiază faptul că zonele metropolitane din UE generează aproximativ 70% din PIB, înregistrează cele mai rapide rate de creştere a populaţiei, generează o cotă semnificativă din numărul noilor locuri de muncă create şi concentrează o cotă semnificativă de absolvenţi de învățământ terţiar.

Forţa navetiştilor și dezvoltarea

Abordarea actuală a autorităților se bazează în mod inerent pe graniţele locale, chiar dacă unele centre urbane depind de altele din alte regiuni.

Apare astfel limitarea la o arie tampon de 30 km în jurul polilor de creștere. Este ignorat faptul că zonele economice funcționale sunt de obicei mai mari. Oamenii sunt, în general, dispuși să facă naveta până la două ore zilnic (dus şi întors)”, potrivit studiului.

Cu cât sunt mai mari, zonele metropolitane stimulează cu atât mai mult dezvoltarea unor economii mai puternice, folosind bazine mai mari de atragere a forței de muncă. Totodată, zonele mai mari fac posibile stimulente mai eficiente pentru investiții.

Ca urmare, zonele metropolitane din România și granițele acestora ar trebui reproiectate.

În fine, concepţia românească privind zonele metropolitane „se bazează în întregime pe acordul voluntar între localități. În practică, acest lucru a dus la formarea de asociații urbane care nu reușesc să includă în mod formal toate localitățile care se încadrează în zonele funcționale corespunzătoare”, remarcă studiul Băncii Mondiale.

bm-zone-metro-harta-navetisti

Definiţia zonei metropolitane include un municipiu, împreună cu zonele limitrofe care pot fi parcurse în cadrul unei deplasări (cu autovehiculul) de o oră de la marginea municipiului.

Există, însă, doar câteva municipii care dispun de un sistem de transport public metropolitan funcţional (de ex. Alba Iulia, Cluj-Napoca), potrivit studiului. Puţine municipii şi-au întocmit documente de planificare spaţială pentru propriile zone metropolitane (de ex. Brăila, Brașov, Craiova). Şi încă şi mai puţine municipii au reuşit să implementeze proiecte la nivel metropolitan (de ex. Constanța), potrivit sursei citate.

Harta de mai sus arată polarizarea creată de dezvoltarea metropolitană în zonele urbane de mărime medie şi mare din România. Zonele marcate cu roşu reprezintă reşedinţele de judeţ, iar cele cu albastru – localităţile unde cel puţin 15% din forţa de muncă face naveta către reşedinţa de judeţ pentru ocuparea unui loc de muncă.

Reşedinţele de judeţ atrag forţă de muncă din localităţile învecinate, iar unele municipii (Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Ploiești, Sibiu, Oradea şi Arad) atrag forţă de muncă de la distanţe chiar şi mai mari.

Pe de altă parte Bucureştiul atrage într-o proporţie semnificativă forţa de muncă din Ploieşti şi, pe termen săptămânal, şi de mai departe, fapt  mai puţin vizibil în harta următoare.

bm-zona-urbana-functionala-bucuresti

La fel, municipiul Constanța atrage forţă de muncă de pe întreg teritoriul județului. În fiecare dimineaţă, forţa de muncă a municipiului Constanța creşte cu 26,4% sau cu aproximativ 38.000 de persoane.

Provocările

Dintre provocările cu care se confruntă zonele metropolitane din România cele mai importante sunt:

  • Lipsa planificării adecvate privind dezvoltarea metropolitană, care poate încetini ritmul de creştere, respectiv dezvoltarea economiei. Infrastructura de transport nu facilitează îndeajuns accesul forței de muncă. Specialistul Băncii Mondiale, Mircea Ionescu-Heroiu, dă exemplul intrării în Cluj Napoca dinspre Florești, dar cel puțin la fel de critic este cel al traseului Ploiești-București, ambele implicând mari întârzieri și numeroase accidente auto.
  • Lipsa unui cadru legislativ clar şi stimulentele limitate oferite de administraţia centrală (finanţări pentru proiectele metropolitane) limitează capacitatea administraţiilor locale de a adopta o abordare integrată a dezvoltării metropolitane.
  • Şi din nou: Creşterea economică şi investiţiile în zonele urbane dinamice au făcut ca din ce în ce mai multe persoane să facă naveta sau să se mute, „ceea ce necesită soluţii integrate de transport metropolitan”.

Truismele esenţiale

Planificarea spaţială sporită are o importanţă critică pentru atragerea investitorilor şi pentru sprijinirea îmbunătăţirilor la nivelul rezultatelor de dezvoltare de la nivel urban.

„Specialiştii în urbanism ştiu că un plan bun care susţine dezvoltarea eficientă şi sustenabilă a unui oraş nu mai necesită reajustări, odată ce se demarează procesul de implementare. Odată ce o clădire a fost ridicată şi odată ce un drum a fost construit, este aproape imposibil să le mai muţi.

„În momentul în care zonele metropolitane nu se dezvoltă ca zone continue, ci ca localităţi individuale şi sisteme autosuficiente, atunci apare riscul unei creşteri urbane caracterizată de disfuncții şi ineficienţă”, aminteşte Mircea Ionescu-Heroiu, senior urban development specialist, la Banca Mondială, în articolul său.

Publicat la data de 4.12.2016 .

2 comentarii

  1. Stoian Gh.Dorin
    5.12.2016, 8:22 am

    Ar fi fost o buna tema de campanie electorala(serioasa).Bie ar fi sa se selecteze acum oameni obisnuiti cu abordari serioase la problemelor Romaniei,nu doar ale lor si ale clanurilor apartinatoare.Oricum,realitatea geopolitica ne va ogliga sa tinem seama de aceasta,in toate domeniile de activitate.Va doresc succes si cit mai multa transparenta.

  2. Ionut Savoiu
    20.12.2016, 1:36 am

    Nu este menționat faptul ca Bucureştiul atrage într-o proporţie semnificativă, zilnic sau săptămânal, forța de muncă din centrul județului Dâmbovița si in special din Târgoviște. Județul Dâmbovița aflat in oarecare declin economic raportat la județele învecinate (Ilfov, Prahova și Argeș) are o populație de cca 530.000 de locuitori pe un areal restrâns. Acesta se învecinează si partial se suprapune cu zona urbană functionala a Bucureștiului și depinde între-o măsura semnificativa de viața economica ce gravitează in jurul capitalei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Recomandările UE şi cum se joacă România cu focul

Situaţia României din perspectiva Bruxelles-ului, după cum se prezintă în recomandările făcute în urmă cu mai puţin de o lună în cadrul aşa-numitului Semestru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cifrele seci și banii peșin ai iresponsabilității instituționalizate: Riscurile concrete de miliarde de euro ale noii legi a salarizării

Parlamentul a aprobat miercuri noua Lege a salarizării unitare, însă evoluția proiectului de la inițiere și comunicare, și până la votul final nu e...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Atenție la structura forței de muncă: România – cea mai vulnerabilă la automatizare, 62% din locurile de muncă actuale se vor pierde

România este țara europeană unde se va pierde din cauza automatizării cel mai mare număr de joburi – aproximativ 61,93% din locurile de muncă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Strategia energetică a României: Agenda experților, industriei și viitorului – în altă lume decât agenda decidenților

Orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id