La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

La obiect

România reintră (la limită) cu creşterea preţului la locuinţe în cerinţele de stabilitate

Potrivit datelor revizuite publicate de Eurostat, România a reintrat la limită în cerinţa de macrostabilitate impusă la nivel european referitoare la creşterea preţului la locuinţe.… Mai mult

12.04.2018

Chestiunea

Semne de nervozitate în relația București – Bruxelles. Eugen Teodorovici: Vom semnala și noi lucrurile ar trebui schimbate în relația România-Comisie sau România-state membre

Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a anunțat miercuri că România va elabora, până la sfârșitul lunii aprilie, un document oficial de răspuns la Raportul de… Mai mult

11.04.2018

La obiect

Salariul real coboară ”cu picioarele pe Pământ”. Sănătatea și educația rămân Cenușăresele

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna februarie 2018 a fost de 4.128 lei, cu 0,4% mai mic faţă cel din luna precedentă.… Mai mult

11.04.2018

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

de Adrian N Ionescu 4.12.2016

bucuresti-traficCele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din „veniturile certe” (firm revenues) ale ţării. Potenţialul lor de dezvoltare este, însă, insuficient fructificat – potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, realizat pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).

bm-crestere-ferma-zone-metro-mld

Veniturile generate de cinci dintre cele opt zone se situau între 5,9 şi 8,4 miliarde de euro fiecare, potrivit datelor din 2011, analizate de Banca Mondială în studiul lansat în acest an. Veniturile din zonele metropolitane ale Iașiului și Craiovei erau de circa trei miliarde de euro. Totodată, Bucureştiul contribuie cu peste 30 de miliarde de lei la bugetul statului.

Pe de altă parte, „lipseşte o înțelegere clară şi profundă a modului în care polii de creștere pot contribui la dezvoltarea generală a România”, sesizează analiza Băncii Mondiale. În afară de zonele metropolitane, studiul citat a mai luat în considerare alte 13 centre urbane de dezvoltare, de importanţă regională.

bm-crestere-ferma-a-zonelor-metropolitane

În tabelul de mai sus, Cluj-Napoca și Timișoara sunt singurii doi poli de dezvoltare care par să nu fi fost afectaţi de criza din 2008. Sunt de fapt singurii poli de dezvoltare care au înregistrat o creștere continuă din 2006 încoace. Alături de Constanța, au reușit să crească mai repede decât media națională.

Luați împreună, cei șapte poli de creștere (fără București) au avut o performanță mai slabă decât cea a țării în ansamblu. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că o mare parte a creșterii României este generată în și în jurul capitalei, București. Singurele județe care au reușit să mențină ritmul de creștere cu Bucureștiul sunt Timiș, Cluj, Sibiu și Argeș (unde se află uzina Dacia).

Mai multe date şi statistici despre fiecare zonă metropolitană şi centru de dezvoltare pot fi găsite în:

Growth Poles – studiul Băncii Mondiale despre zonele metropolitane ale României.

„Din păcate, în România, aceste motoare nu funcţionează în mod adecvat, se subliniază în analiza Băncii Mondiale realizată pentru MDRAP”, potrivit lui Mircea Ionescu-Heroiu, senior urban development specialist, la Banca Mondială, într-un comentariu din blogs.worldbank.org.

Un raport întocmit de EuroStat evidenţiază faptul că zonele metropolitane din UE generează aproximativ 70% din PIB, înregistrează cele mai rapide rate de creştere a populaţiei, generează o cotă semnificativă din numărul noilor locuri de muncă create şi concentrează o cotă semnificativă de absolvenţi de învățământ terţiar.

Forţa navetiştilor și dezvoltarea

Abordarea actuală a autorităților se bazează în mod inerent pe graniţele locale, chiar dacă unele centre urbane depind de altele din alte regiuni.

Apare astfel limitarea la o arie tampon de 30 km în jurul polilor de creștere. Este ignorat faptul că zonele economice funcționale sunt de obicei mai mari. Oamenii sunt, în general, dispuși să facă naveta până la două ore zilnic (dus şi întors)”, potrivit studiului.

Cu cât sunt mai mari, zonele metropolitane stimulează cu atât mai mult dezvoltarea unor economii mai puternice, folosind bazine mai mari de atragere a forței de muncă. Totodată, zonele mai mari fac posibile stimulente mai eficiente pentru investiții.

Ca urmare, zonele metropolitane din România și granițele acestora ar trebui reproiectate.

În fine, concepţia românească privind zonele metropolitane „se bazează în întregime pe acordul voluntar între localități. În practică, acest lucru a dus la formarea de asociații urbane care nu reușesc să includă în mod formal toate localitățile care se încadrează în zonele funcționale corespunzătoare”, remarcă studiul Băncii Mondiale.

bm-zone-metro-harta-navetisti

Definiţia zonei metropolitane include un municipiu, împreună cu zonele limitrofe care pot fi parcurse în cadrul unei deplasări (cu autovehiculul) de o oră de la marginea municipiului.

Există, însă, doar câteva municipii care dispun de un sistem de transport public metropolitan funcţional (de ex. Alba Iulia, Cluj-Napoca), potrivit studiului. Puţine municipii şi-au întocmit documente de planificare spaţială pentru propriile zone metropolitane (de ex. Brăila, Brașov, Craiova). Şi încă şi mai puţine municipii au reuşit să implementeze proiecte la nivel metropolitan (de ex. Constanța), potrivit sursei citate.

Harta de mai sus arată polarizarea creată de dezvoltarea metropolitană în zonele urbane de mărime medie şi mare din România. Zonele marcate cu roşu reprezintă reşedinţele de judeţ, iar cele cu albastru – localităţile unde cel puţin 15% din forţa de muncă face naveta către reşedinţa de judeţ pentru ocuparea unui loc de muncă.

Reşedinţele de judeţ atrag forţă de muncă din localităţile învecinate, iar unele municipii (Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Ploiești, Sibiu, Oradea şi Arad) atrag forţă de muncă de la distanţe chiar şi mai mari.

Pe de altă parte Bucureştiul atrage într-o proporţie semnificativă forţa de muncă din Ploieşti şi, pe termen săptămânal, şi de mai departe, fapt  mai puţin vizibil în harta următoare.

bm-zona-urbana-functionala-bucuresti

La fel, municipiul Constanța atrage forţă de muncă de pe întreg teritoriul județului. În fiecare dimineaţă, forţa de muncă a municipiului Constanța creşte cu 26,4% sau cu aproximativ 38.000 de persoane.

Provocările

Dintre provocările cu care se confruntă zonele metropolitane din România cele mai importante sunt:

  • Lipsa planificării adecvate privind dezvoltarea metropolitană, care poate încetini ritmul de creştere, respectiv dezvoltarea economiei. Infrastructura de transport nu facilitează îndeajuns accesul forței de muncă. Specialistul Băncii Mondiale, Mircea Ionescu-Heroiu, dă exemplul intrării în Cluj Napoca dinspre Florești, dar cel puțin la fel de critic este cel al traseului Ploiești-București, ambele implicând mari întârzieri și numeroase accidente auto.
  • Lipsa unui cadru legislativ clar şi stimulentele limitate oferite de administraţia centrală (finanţări pentru proiectele metropolitane) limitează capacitatea administraţiilor locale de a adopta o abordare integrată a dezvoltării metropolitane.
  • Şi din nou: Creşterea economică şi investiţiile în zonele urbane dinamice au făcut ca din ce în ce mai multe persoane să facă naveta sau să se mute, „ceea ce necesită soluţii integrate de transport metropolitan”.

Truismele esenţiale

Planificarea spaţială sporită are o importanţă critică pentru atragerea investitorilor şi pentru sprijinirea îmbunătăţirilor la nivelul rezultatelor de dezvoltare de la nivel urban.

„Specialiştii în urbanism ştiu că un plan bun care susţine dezvoltarea eficientă şi sustenabilă a unui oraş nu mai necesită reajustări, odată ce se demarează procesul de implementare. Odată ce o clădire a fost ridicată şi odată ce un drum a fost construit, este aproape imposibil să le mai muţi.

„În momentul în care zonele metropolitane nu se dezvoltă ca zone continue, ci ca localităţi individuale şi sisteme autosuficiente, atunci apare riscul unei creşteri urbane caracterizată de disfuncții şi ineficienţă”, aminteşte Mircea Ionescu-Heroiu, senior urban development specialist, la Banca Mondială, în articolul său.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.12.2016

2 comentarii

  1. Stoian Gh.Dorin
    5.12.2016, 8:22 am

    Ar fi fost o buna tema de campanie electorala(serioasa).Bie ar fi sa se selecteze acum oameni obisnuiti cu abordari serioase la problemelor Romaniei,nu doar ale lor si ale clanurilor apartinatoare.Oricum,realitatea geopolitica ne va ogliga sa tinem seama de aceasta,in toate domeniile de activitate.Va doresc succes si cit mai multa transparenta.

  2. Ionut Savoiu
    20.12.2016, 1:36 am

    Nu este menționat faptul ca Bucureştiul atrage într-o proporţie semnificativă, zilnic sau săptămânal, forța de muncă din centrul județului Dâmbovița si in special din Târgoviște. Județul Dâmbovița aflat in oarecare declin economic raportat la județele învecinate (Ilfov, Prahova și Argeș) are o populație de cca 530.000 de locuitori pe un areal restrâns. Acesta se învecinează si partial se suprapune cu zona urbană functionala a Bucureștiului și depinde între-o măsura semnificativa de viața economica ce gravitează in jurul capitalei.

Lăsați un comentariu


Stiri

Document / PSD pregătește ”Strategia 2040”, care va deveni obligatorie pentru guvernele următorilor 22 de ani

Vladimir Ionescu

În iunie 2019, România ar urma să aibă o Strategie pe termen lung “România 2040”, care va deveni obligatorie pentru toate guvernele din următorii 22… Mai mult

Stiri

Asociația Pensiilor Private cere explicații privind „scenariile contradictorii” de schimbare a sistemului de pensii

Adrian N Ionescu

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) cere autorităţilor să justifice intenţiile de a schimba modul de funcționare a Pilonului II de pensii obligatorii… Mai mult

Stiri

Frații Pavăl de la Dedeman – încă o achiziție de participații în energie

Adrian N Ionescu

Frații Adrian și Dragoș Pavăl, cei doi antreprenori care au creat Dedeman, își îndreaptă interesul investițional către domeniul energiei. Firma Dedeman SRL a cumpărat săptămâna… Mai mult

Stiri

Preţul ţiţeiului scade după criticile lui Donald Trump privind decizia OPEC de a scumpi barilul

Vladimir Ionescu

Preţul ţiţeiului a scăzut vineri în New York, după ce preşedintele american Donald Trump a criticat Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), declarând că preţurile… Mai mult

Europa

UE cere armatei israeliene să nu folosească forța împotriva protestatarilor neînarmați

Iulian Soare

Uniunea Europeană a făcut apel la armata israeliană să nu folosească forţa împotriva protestatarilor neînarmaţi şi a cerut demararea unei investigaţii, după ce patru oameni… Mai mult

Stiri

Banca Mondială – Drepturile de vot ale SUA în BIRD scad, ale Chinei cresc

Iulian Soare

Banca Mondială (BM) a anunţat sâmbătă o majorare de capital de 13 miliarde de dolari, sumă necesară creșterii capacității de combatere a sărăciei globale, scrie… Mai mult

Stiri

Piața neagră a țiaretelor este din nou în creștere

Vladimir Ionescu

Piața neagră a țigaretelor a crescut în martie cu 1,6 puncte procentuale, până la 17,2% din totalul consumului, comparativ cu ianuarie. Pe primele trei luni,… Mai mult