Bloomberg: Portul Constanţa devine cel mai mare terminal de cereale din Europa

de Victor Bratu | 18.10.2014 .

Portul Constanţa, cu o istorie care datează din secolul VI înaintea erei noastre, devine cel mai mare centru nodal pentru transporturile de cereale din Europa, într-o piaţă mondială a grâului de 4,2 miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Cantitatea de cereale care a trecut prin Portul Constanţa până la sfârşitul lunii august a fost cu 30% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi, până la sfârşitul acestui an, va depăşi nivelul anului trecut, a declarat purtătorul de cuvânt al portului, Monica Velicu.

Cargill, cea mai mare companie privată din Statele Unite, şi compania Transport Trade Services au finalizat în luna august o investiţie de 15 milioane de euro în terminalul de cereale Canopus Star din Portul Constanţa, care a dublat capacitatea acestuia de la 50.000 de tone la 110.000 tone.

(Citiți și: ”Constanta: locul unde se ciocnesc interesele. Internaționale”)

În 2013, transportatorii au trimis un număr record de 533 de vase în Portul Constanţa, în creştere cu 21% faţă de anul precedent, potrivit datelor portului.

Explicaţiile ascensiunii

Creşterea producţiei de cereale din România, Bulgaria şi Ungaria şi construcţia unor noi silozuri şi terminale pentru manipularea livrărilor către Egipt au propulsat Portul Constanţa înaintea portului Rouen din Franţa, ca principal centru nodal al cerealelor în Europa.

“Producţia de cereale a crescut treptat în România, Bulgaria, Ungaria şi Serbia. Principalul beneficiar a fost portul Constanţa. Este singurul port cu o capacitate suficientă pentru a servi regiunea”, a declarat săptămâna trecută James Hyslop, director pentru România la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

România, care a devenit principalul furnizor pentru agenţia de stat pentru cereale din Egipt, după ce a câştigat contracte în faţa Rusiei şi Franţei, a atras companii agricole ca ASI Europe din Germania şi Archer-Daniels-Midland (ADM) şi CHS din Statele Unite.

Statistici relevante

  • În primele opt luni ale acestui an, prin Portul Constanţa au trecut 9,5 milioane de tone de cereale, cu 30% mai mult faţă de intervalul similar din anul trecut, iar volumul din acest an va depăşi recordul de 15,3 milioane de tone consemnat în 2013, a spus Velicu.
  • Contractele futures pentru grâu tranzacţionate la Paris au scăzut cu 21% în acest an, din cauza ofertei mari.
  • Exporturile de cereale care au avut loc anul trecut prin Portul Constanţa au fost de 8,7 milioane de tone, peste nivelul de 5,389 milioane tone din 2012.
  • Portul Rouen din Franţa a exportat 7,35 milioane de tone de cereale în 2013, comparativ cu 5,45 milioane de tone în 2012.
  • Producţia de grâu moale a României, Bulgariei şi Ungariei a urcat la un nivel total de 17,7 milioane de tone, de la 7,4 milioane de tone în urmă cu 10 ani, când regiunea a fost afectată de secetă, potrivit datelor Eurostat.
  • Producţia de porumb a crescut în aceeaşi perioadă la 20,8 milioane de tone, de la 15,3 milioane tone.

“Exporturile de cereale ale României vor continua să crească. Este o regiune cu multe bogăţii naturale”, a declarat Peter Beerents, director general al Cibus Farmland Club, companie olandeză de consultanţă în domeniul agricol.

Majoritatea cerealelor livrate din Portul Constanţa sunt destinate ţărilor din Orientul Mijlociu, iar traderii beneficiază de numărul mare de nave care caută contracte de transport.

Costul transportării unei cantităţi de circa 50.000 de tone de cereale din Constanţa în Egipt a fost în medie de 12,63 de dolari pe tonă în acest an, în scădere de la 13,01 dolari în 2013.

Între mărfurile neambalate care sunt transportate prin portul Constanţa se află cerealele, fierul vechi şi cărbunele.

De la 1 iulie, autorităţile din Egipt au convenit achiziţia a 600.000 de tone de grâu din Romania, peste cantitatea de peste 525.000 de tone din Rusia şi cea de 480.000 de tone din Franţa, conform datelor Bloomberg.

Constanţa este avantajată pentru livrările de cereale spre Egipt, cea mai mare piaţă de profil din lume. Portul egiptean de cereale El Dekheila este la o distanţă de 1.118 mile marine, la care se poate ajunge din Constanţa în 3,5 zile, la o viteză de 14 noduri, potrivit ports.com.

Faţă de Odesa, distanţa este de 1.393 de mile, iar faţă de Novorossiisk de 1.576 mde mile, iar durata transportului până la portul egiptean este de 4,1, respectiv 4,7 zile.

Ce împiedică dezvoltarea în continuare a portului

Potenţialul Portului Constanţa este în continuare limitat de navigabilitatea redusă a Dunării, au arătat Beerents, de la Cibus Farmland Club, şi Toma Dinu, decanul Facultăţii de Management a Universităţii de Ştiinţe Agricole din Bucureşti.

“În anumite perioade ale anului, nivelul Dunării este atât de scăzut încât navigaţia este limitată pentru navele peste un anumit tonaj. Sunt disponibile fonduri europene mari, dar nu sunt cheltuite pentru creşterea adâncimii fluviului”, a spus Beerents.

Dinu a spus că cea mai mare parte a cerealelor din România sunt transportate la Constanţa cu trenul sau camioanele, iar îmbunătăţirea navigabilităţii Dunării şi dezvoltarea porturilor fluviale ar permite creşterea exporturilor.

În 2012, Contanţa era al nouălea mare port pentru mărfuri neambalate din UE, în urma porturilor Tranto (Italia) şi Antwerp (Belgia), potrivit datelor Eurostat. Rotterdam se afla pe prima poziţie.

Creşterea exporturilor de cereale ale României şi îmbunătăţirea logisticii au coincis cu investiţii ale Cargill, ADM şi CHS, care deţin participaţii la terminalele de cereale din portul Constanţa.

ADM este cel mai mare procesator de porumb din lume, iar CHS cea mai mare asociaţie din industria cerealelor în SUA.

Publicat la data de 18.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor: Guvernul amână split TVA pentru 1 ianuarie 2018

Consultările cu mediul de afaceri au convins Ministerul Finanțelor Publice (MFP) doar amânarea aplicării ogbligatorii a mecanismului plății defalcate a TVA,de la 1 ianuarie...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Donald Trump l-a concediat pe strategul său șef și arhitectul victoriei sale, devenit ”acarul Păun” al deciziilor prezidențiale proaste

Donald Trump l-a concediat Steve Branon, strategul său șef și arhitectul victoriei sale în prezidențiale, dar și cel care l-a inspirat pe președintele SUA...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

SUA vor vinde României rachete de artilerie de 1,25 mld. dolari. Departamentul de Stat a aprobat operațiunea

Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 54 de sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) către România, în valoare de...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Directiva privind confiscarea extinsă a trecut prin guvern: Proiectul vizează inclusiv bunurile condamnaților transferate către terți

Guvernul a aprobat în ședinta de vineri proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal și Codului de Procedura Penală, pentru transpunerea directivei europene privind...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

DNA a pus sub urmărire penală firma Tel Drum şi pe directorii acesteia pentru folosirea de documente false

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus „ efectuarea urmăririi penale față de” S.C. Tel Drum SA şi de reprezentanţii acesteia, Petre Pitiş şi...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română