Bloomberg: Portul Constanţa devine cel mai mare terminal de cereale din Europa

de Victor Bratu | 18.10.2014 .

Portul Constanţa, cu o istorie care datează din secolul VI înaintea erei noastre, devine cel mai mare centru nodal pentru transporturile de cereale din Europa, într-o piaţă mondială a grâului de 4,2 miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Cantitatea de cereale care a trecut prin Portul Constanţa până la sfârşitul lunii august a fost cu 30% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi, până la sfârşitul acestui an, va depăşi nivelul anului trecut, a declarat purtătorul de cuvânt al portului, Monica Velicu.

Cargill, cea mai mare companie privată din Statele Unite, şi compania Transport Trade Services au finalizat în luna august o investiţie de 15 milioane de euro în terminalul de cereale Canopus Star din Portul Constanţa, care a dublat capacitatea acestuia de la 50.000 de tone la 110.000 tone.

(Citiți și: ”Constanta: locul unde se ciocnesc interesele. Internaționale”)

În 2013, transportatorii au trimis un număr record de 533 de vase în Portul Constanţa, în creştere cu 21% faţă de anul precedent, potrivit datelor portului.

Explicaţiile ascensiunii

Creşterea producţiei de cereale din România, Bulgaria şi Ungaria şi construcţia unor noi silozuri şi terminale pentru manipularea livrărilor către Egipt au propulsat Portul Constanţa înaintea portului Rouen din Franţa, ca principal centru nodal al cerealelor în Europa.

“Producţia de cereale a crescut treptat în România, Bulgaria, Ungaria şi Serbia. Principalul beneficiar a fost portul Constanţa. Este singurul port cu o capacitate suficientă pentru a servi regiunea”, a declarat săptămâna trecută James Hyslop, director pentru România la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

România, care a devenit principalul furnizor pentru agenţia de stat pentru cereale din Egipt, după ce a câştigat contracte în faţa Rusiei şi Franţei, a atras companii agricole ca ASI Europe din Germania şi Archer-Daniels-Midland (ADM) şi CHS din Statele Unite.

Statistici relevante

  • În primele opt luni ale acestui an, prin Portul Constanţa au trecut 9,5 milioane de tone de cereale, cu 30% mai mult faţă de intervalul similar din anul trecut, iar volumul din acest an va depăşi recordul de 15,3 milioane de tone consemnat în 2013, a spus Velicu.
  • Contractele futures pentru grâu tranzacţionate la Paris au scăzut cu 21% în acest an, din cauza ofertei mari.
  • Exporturile de cereale care au avut loc anul trecut prin Portul Constanţa au fost de 8,7 milioane de tone, peste nivelul de 5,389 milioane tone din 2012.
  • Portul Rouen din Franţa a exportat 7,35 milioane de tone de cereale în 2013, comparativ cu 5,45 milioane de tone în 2012.
  • Producţia de grâu moale a României, Bulgariei şi Ungariei a urcat la un nivel total de 17,7 milioane de tone, de la 7,4 milioane de tone în urmă cu 10 ani, când regiunea a fost afectată de secetă, potrivit datelor Eurostat.
  • Producţia de porumb a crescut în aceeaşi perioadă la 20,8 milioane de tone, de la 15,3 milioane tone.

“Exporturile de cereale ale României vor continua să crească. Este o regiune cu multe bogăţii naturale”, a declarat Peter Beerents, director general al Cibus Farmland Club, companie olandeză de consultanţă în domeniul agricol.

Majoritatea cerealelor livrate din Portul Constanţa sunt destinate ţărilor din Orientul Mijlociu, iar traderii beneficiază de numărul mare de nave care caută contracte de transport.

Costul transportării unei cantităţi de circa 50.000 de tone de cereale din Constanţa în Egipt a fost în medie de 12,63 de dolari pe tonă în acest an, în scădere de la 13,01 dolari în 2013.

Între mărfurile neambalate care sunt transportate prin portul Constanţa se află cerealele, fierul vechi şi cărbunele.

De la 1 iulie, autorităţile din Egipt au convenit achiziţia a 600.000 de tone de grâu din Romania, peste cantitatea de peste 525.000 de tone din Rusia şi cea de 480.000 de tone din Franţa, conform datelor Bloomberg.

Constanţa este avantajată pentru livrările de cereale spre Egipt, cea mai mare piaţă de profil din lume. Portul egiptean de cereale El Dekheila este la o distanţă de 1.118 mile marine, la care se poate ajunge din Constanţa în 3,5 zile, la o viteză de 14 noduri, potrivit ports.com.

Faţă de Odesa, distanţa este de 1.393 de mile, iar faţă de Novorossiisk de 1.576 mde mile, iar durata transportului până la portul egiptean este de 4,1, respectiv 4,7 zile.

Ce împiedică dezvoltarea în continuare a portului

Potenţialul Portului Constanţa este în continuare limitat de navigabilitatea redusă a Dunării, au arătat Beerents, de la Cibus Farmland Club, şi Toma Dinu, decanul Facultăţii de Management a Universităţii de Ştiinţe Agricole din Bucureşti.

“În anumite perioade ale anului, nivelul Dunării este atât de scăzut încât navigaţia este limitată pentru navele peste un anumit tonaj. Sunt disponibile fonduri europene mari, dar nu sunt cheltuite pentru creşterea adâncimii fluviului”, a spus Beerents.

Dinu a spus că cea mai mare parte a cerealelor din România sunt transportate la Constanţa cu trenul sau camioanele, iar îmbunătăţirea navigabilităţii Dunării şi dezvoltarea porturilor fluviale ar permite creşterea exporturilor.

În 2012, Contanţa era al nouălea mare port pentru mărfuri neambalate din UE, în urma porturilor Tranto (Italia) şi Antwerp (Belgia), potrivit datelor Eurostat. Rotterdam se afla pe prima poziţie.

Creşterea exporturilor de cereale ale României şi îmbunătăţirea logisticii au coincis cu investiţii ale Cargill, ADM şi CHS, care deţin participaţii la terminalele de cereale din portul Constanţa.

ADM este cel mai mare procesator de porumb din lume, iar CHS cea mai mare asociaţie din industria cerealelor în SUA.

Publicat la data de 18.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Cea mai nouă tumoră din Sănătate: Ieftinirea administrativă a medicamentelor a lăsat bolnavii de cancer fără produse vitale. Producătorii au început să retragă medicamentele neprofitabile

Un număr de 11 dintre cele mai importante medicamente în tratamentele pentru cancer vor fi retrase anul acesta de pe piață. Motivul – vânzarea...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Ministrul Economiei asigură pe nemții de la Rheinmetall că susține proiectul comun de realizare a transportoarelor blindate 8×8

Reprezentanți ai constructorului de vehicule militare Rheinmetall au venit joi la sediul Ministerului Economiei pentru a discuta stadiul acordului de cooperare pentru dezvoltarea şi...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

O nouă filosofie în politica ajutoarelor sociale: Olguța Vasilescu cere limitare, C.P. Tăriceanu cere eliminarea venitului minim garantat

Coaliția de guvernare a început să transmită semnale de limitare a ajutoarelor sociale.Maniera de abordare a acestora, înclusiv din partea PSD, are serioase accente...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

30 milioane lei pentru constituirea a 4 bănci de sînge, țesuturi și celule umane

Guvernul a aprobat joi alocarea sumei de 30,1 milioane de lei, pentru anii 2017-2018, necesară Ministerului Sănătății pentru implementarea directivelor Uniunii Europene privind băncile...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BCE își menține ritmul de relaxare monetară, deși economia Zonei Euro are cea mai bună evoluție de după criză

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să menţină nemodificate dobânzile şi datele programului de relaxare monetară (QE), la parametrii actuali. Economia Zonei Euro...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5289 lei
4.1565 lei
5.3615 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română