Investitorii care se uită cu atenţia la statele din sudul Europei în încercarea de a anticipa o viitoare lovitură pentru economia zonei euro ar trebui să întoarcă harta, notează Bloomberg.
Finlanda, cel mai nordic stat membru al zonei euro şi statul care a avut una dintre cele mai dure poziţii vizavi de Grecia, devine o nouă „verigă slabă” a Europei. Economia Finlandei a avut una dintre cele mai slabe performanţe din regiune, în special pe fondul eşecului de a construi o piaţă competitivă a muncii. Investitorii au început să nu mai fie interesaţi de ţara din care provin companii de renume internaţional cum ar fi Nokia sau UPM.
Cererea pentru o emisiunea de obligaţiuni de luna trecută a fost „dezamăgitoare”, statul oferindu-le investitorilor titluri pe zece ani în valoare de 3 miliarde de euro, au comentat analiştii băncii Nordea, cea mai mare din nordul Europei.
Economia Finlandei se va contracta pentru al patrulea an consecutiv, potrivit prognozelor guvernamentale.
„Perspectivele pentru obligaţiunile finlandeze nu sunt pozitive”, spune Jan von Gerich, de la Nordea Bank.
Diferenţa dintre randamentele obligaţiunile finlandeze pe 10 ani şi cele germane a crescut la 29 de punct de bază, faţă de unu, în urmă cu şase luni. Astfel, randamentele au ajuns la 0,96%, faţă de 0,22% în martie.
Premierul Juha Sipila a fost un adept al austerităţii promovate de Germania încă de la preluarea funcţiei, în aprilie, moment în care Grecia negocia un nou pachet de sprijin financiar cu liderii europeni. Liderul milionar al partidului finlandez de centru a redus cheltuielile bugetare şi a majorat taxele pentru a evita ieşirea de sub control a datoriei publice. Pe de altă parte, companii din industrii cheie cum ar fi cea a hârtiei sau a produselor electronice încep să aibă dificultăţi, pe măsură ce exporturile scad ca urmare a adâncirii crizei din Rusia.
O parte a problemelor cu care se confruntă economia finlandeză sunt create de costurile foarte mari de pe piaţa muncii. Mai exact, costul orar al forţei de muncă este în Finlanda cu 20% mai mare decât la nivelul Uniunii Europene. În primul trimestru al anului, acest cost a crescut într-un ritm dublă faţă de media europeană, respectiv cu 0,7%.
