Preţul petrolului Brent a coborât miercuri sub 50 de dolari pe baril, cel mai scăzut preț din mai 2009 până în prezent.
Pe fondul îngrijorărilor privind surplusul de petrol de pe piaţă, potrivit Bloomberg preţul petrolului Brent cu livrare în luna februarie a scăzut până la 49,92 de dolari pe baril la Bursa din Londra și la 47,09 dolari barilul pe bursa din New York.
Într-o analiză publicată miercuri, Bloomberg descrie spectaculos efectele scăderii dramatice a prețului barilului de petrol, care, în Venezuela, a condus la închiderea unei afaceri cu înghețată din cauza creșterii spectaculoase a prețului la lapte, generată de o rată a inflației de 64%, provocată de scăderea prețului produselor petroliere.
”Aceasta este situația unei națiuni producătoare de petrol. În același timp, țările mari consumatoare de carburanți, precum SUA, sunt în avantaj: camioanele, care consumă mult combustibil, aproape s-au epuizat, producătorii înregistrând cele mai mari vânzări din ultimii 9 ani, potrivit statisticilor Grupului Automoto Ward”, relatează Bloomberg.
Petrolul- cea mai importantă poveste a anului 2015
Prăbușirea majoră a prețurilor din energie, cea mai importantă de la debutul receiunii mondiale care a avut loc în 2008, ”generează o tranziție de bunăstare și putere din zona petro-statelor autocrate către statele industrializat-consumatoare, care ar putea face lumea mai sigură”, este concluzia unui raport al Berenberg Bank AG citat de Bloomberg.
Interesul crescut al SUA pentru gazele de șist, scăderea cererii în Asia, în Europa și un dolar puternic împing prețul petrolului la vale, astăzi la un minim al ultimilor 5 ani și jumătate și cu o perspectivă care trebuie din ce în ce mai mult de luată în considerare: un preț al barilului sub 40 de dolari”, afirmă Rob Haworth, consultant șef în investiții la U.S. Bank Wealth Management, companie cu portofoliu de investiții estimat la 120 miliarde dolari.
“Prețul petrolului va fi cea mai importantă poveste a anului 2015. Un asemenea șoc se petrece o dată într-o generație și vom fi martorii unor profunde șocuri”, afirmă și Kenneth Rogoff, profesor în economie la Universitatea Harvard University. “
Prețurile slabe și scenariile din jurul lor
Cotația perolului Brent a scăzut marți la 50,52 dolari barilul, cea mai slabă cotație din aprilie 2009. Prețurile au scăzut cu 48% în 2014, după 3 ani de prețuri record. “Credem că prețurile vor rămâne slabe cel puțin în prima jumătate a anului 2015”, afirmă Gareth Lewis-Davies, analist al BNP Paribasd in Londra.
”Să nu ne mire dacă prețurile vor coborâ chiar și sub 40 de dolari barilul”, este opinia lui Walter Zimmerman, strategul șef al United-ICAP din Jersey City, cel care a prevăzut evoluția prețului petrolului încă din 2014. ”Unde se va stabiliza prețul petrolului va fi o decizie emoțională, nu una bazată pe cerere și ofertă, deci garantat va fi un preț scăzut”, a explicat pentru Bloomberg Walter Zimmerman.
O analiză publicată în decembrie 2014 de către Oxford Economics, care vizează evoluția a 45 de economii, indică faptul că marele câștigător al scăderii prețului petrolului este Filipine, a cărei economie va crește până spre 7,6% în următorii 2 ani dacă barilul de petrol se va stabiliza la 40 dolari. Economia Rusiei, arată același studiu, se va contracta cu 2,5% în aceeași perioadă de timp.
Dintre economiile avansate, Hong Kong este o altă zonă care va ieși în câștig, în vreme ce Arabia Saudită, Rusia și Emiratele Arabe Unite vor suferi cel mai mult, arată Oxford Economics.
Una dintre preocupările majore ale conducătorilor de bănci centrale are ca obiect efectul pe care scăderea bruscă a prețului la petrol îl va avea asupra inflației. “Dacă barilul de petrol rămâne sub 60 dolari în primul trimestru, inflația la nivel global va atinge cote întâlnite numai la sfârșitul anului 2009, când economia mondială ieșea din recesiune“, este opinia economistului Bruce Kasman, JP Morgan Securities LLC.
Echipa condusă de Bruce Kasman a prezis deja că inflația va atinge o medie mondială de 1,5% în prima jumătate a anului 2015.
“Zona euro se va confrunta cu o inflație ngativă, iar ratele dobânzilor din SUA, Marea Britanie și Japonia vor scădea spre 0,5%. Inflația din piețele emergente se va menține scăzută, deprecierea principalelor monede și politici monetare dedicate contacarării efectelor asupra prețurilor de vânzare cu amănuntul ar putea limita efectele negative asupra economiilor. Menținerea pe termen lung a unui baril de petrol la 60 dolari ar putea, pe ansamblu, să genereze o greștere globală a PIB cu 0,5%“, sunt predicțiile JP Morgan Securities.
Prețul petrolului și surprizele politice ale anului 2015- Rusia și Iran
Combustibilii ieftini ar putea stimula economia globală, însă ar putea contribui la acumularea tensiunilor politice pe măsură ce veniturile bugetare și stimulentele sociale se diminuează, avertizează o analiză a Citigroup Inc., publicată pe 5 ianuarie.
“Evenimente inimaginabile anul trecut s-ar putea produce anul acesta“, este opinia lui Byron Wien, vicepreședinte Blackstone Group LP, care este convins, de exemplu, Iranul își va opri benevol programul nuclear.
“Iranului îi lipsesc deja zeci de miliarde de dolari din taxe pe petrol, consecință a sancțiunilor Occidentale și a anilor de dezastru economic patronat de fostul președinte Mahmoud Ahmadinejad. Președintele Hassan Rouhani, ales în urma promisiunilor de redresare economică a statului, se confruntă cu o monedă națională slabă și burse în scădere. Guvernul iranian a fost averizat că urmează o perioadă de reducere a cheltuielilor de investiții, pe fondul unui buget construit pe baza prețului de 72 dolari barilul de petrol- o cotație mult prea optimistă“, este explicația oferită de Byron Wien.
Oficialul Blackstone Group mai prezice că “președintele rus Vladimir Putin va demisiona în 2015“ din cauza situației economice pe care nu o va putea gestiona.
“Iranul va suferi din cauza scăderii economice și a deficitului de dezvoltare“, este și opinia profesorului în economie Djavad Salehi-Isfahani, de la Virginia Tech, specializat în economia acestui stat. “Scăderea prețului mondial al petrolului nu este însă suficientă să aducă Iranul pe calea compromisului“, este opinia profesorului Isfahani.
Cât despre Rusia, banca centrală a Moscovei a derulat un scenariu de stres în care prețul luat în considerare al petrolului a fost de 60 dolari barilul și a anunțat, în decembrie că economia rusă s-ar contracta cu 4,7% în acest scenariu. Prăbușirea cotației petrolului Brent a determinat vânzări masive de ruble, generând cel mai prost curs valutar rublă/dolar din 1998 încoace.
“Cel mai pesimist scenariu indică faptul că Rusia, cu o economie în corzi, ar putea avea comportamentul unui urs rănit și încolțit, devenind mai agresivă, punând în real pericol economia europeană și pacea mondială“, consideră Holger Schmieding, economist șef al Berenberg Bank din Londrat. “Din punct de vedere rațional, loviturile încasate de economia rusă ar trebui- în timp- să domolească flamura războinică de la Kremlin“, spune economistul șef al Berenberg Bank.
Extracția petrolului în Rusia a înregistrat un nivel record al erei post-sovietice, în încercarea de a demonstra că cea mai importantă resursă națională poate contrabalansa atât sancțiunile europene și americane de după izbucnirea conflictului din Ucraina cât și scăderea prețurilor la petrol.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Energiei de la Moscova, producția de țiței a Rusiei se situează la 10,667 milioane de barili pe zi, în condițiile în care Agenția Internațională pentru Energie a estimat un consum global zilnic de 93,3 milioane de barili pe zi.
Venezuela, care se bazează pe petrol în proporție de 95% în ceea ce privește veniturile din export, riscă insolvența, a avertizat pe 6 ianuarie compania Jefferies LLC. Costurile pentru acoperirea datoriei publice a Venezuelei pe următorii 5 ani s-au triplat din iunie 2014, a anunțat și Citigroup. Președintele Nicolas Maduro se află în vizită în China pentru a negocia acorduri de împrumut și este așteptat și în state membre ale OPEC pentru discuții legate de o strategie comună asupra prețului petrolului.
Investitori în confuzie
“SUA, deocamdată orientate către importul de petrol, vor avea o creștere economică de 3,8% în următorii 2 ani dacă prețul petrolului se stabilizează la 40 dolari barilul. Spre comparație, creșterea economică previzionată în aceeași perioadă de timp la o cotație a barilului de petrol la 84 dolari este de 3%“, arată un studiu Oxford Economics. “Impulsul dat consumului ar putea fi compensat de reducerea masivă a investițiilor companiilor petroliere“, declară Kate Moore, șef al departamentului de investiții strategice al JPMorgan. Producătorii scad investițiile cu 20-40%, confirmă și Fadel Gheit, analist al Oppenheimer & Co.
Există în piață o abundență de informații care induc confuzie în rândul investitorilor, constată Bloomberg.
Un preț scăzut al petrolului ajută consumul, cheltuielile au un efect sporit asupra capitalurilor iar companiile petroliere își reduc investițiile. Miza pe prețuri crescute în energie a afectat prețul acțiunilor la companii ca Ford, Tesla și Boeing.
Fifth Third Bancorp (FITB), unul dintre creditorii regionali care a mizat pe boom-ul gazelor de șist, a înregistrat o scădere a acțiunilor de 12% din iunie 2014. Caterpillar Inc., Joy Global Inc., Allegheny Technologies Inc., Dover Corp., Jacobs Engineering Group și Quanta Services Inc. au scăzut toate cu peste 20% în ultimele luni.
În ciuda acestui tablou sumbru, Morgan Stanley a concluzionat că scăderea prețului la combustibili reprezintă un beneficiu net pentru economia americană.
Bloomberg încheie analiza sa cu un extras dintr-un raport al Berenberg Bank: “Orice redistribuire masivă de venituri poate ridica tensiunile politice. Global însă, o întărire a SUA, Europei, Japoniei, Chinei și Indiei și o slăbire a Rusiei, Iranului, Arabiei Saudite și Venezuelei este de natură să facă lumea mult mai sigură.“
