miercuri

27 martie, 2024

3 martie, 2014

Criza din Ucraina pune în pericol eforturile preşedintelui Barack Obama de a coopera cu Rusia pe mai multe dosare de politică externă, arată o analiză realizată de Bloomberg. Este vorba fie despre o soluţie la războiul civil din Siria, oprirea ambiţiilor nucleare ale Iranului, sau retragerea de Afghanistan.

„Preşedintele Obama se confruntă cu cea mai dificilă criză itnernaţională a preşedinţiei sale”, apreciază fostul subsecretar de stat, Nicolas Burns, citat de sursa menţionată.

Situaţia tensionată din ţara vecină, cu ecouri de război rece, l-a pus pe preşedintele american în prim-planul soluţionării situaţiei. În plus, comentează Bloomberg, criticii preşedintelui american susţin că modul în care gestionează acestă situaţie – iar ei cred că politica externă nu este şi nu a fost punctul forte la liderului de la Casa Albă – va afecta şi alte dosare: negocierile de pace israeliano-palestiniene, ambiţiile nucleare ale Iranului sau poziţionarea faţă de politica regională agresivă a Chinei.

Barack Obama prea slab, sau prea provocator


Chiar dacă Barack Obama a pus presiune diplomatică asupra Rusiei, liderul de la Casa Albă trebuie să recunoască limitele Statelor Unite în crize precum cea din Siria sau în relaţia cu Chian, spune Richard Andres, profesor de strategii de securitate la U.S. National War College din Washington. Este nevoie ca SUA să îşi adapteze realist politica faţă de Rusia, în concordanţă cu limitele puterii americane, spune profesorul american.

Aliaţii străini ai Washingtonului şi-au exprimat temerile că SUA abdică de la rolul de lider mondial. Însă John Keery, şeful diplomaţiei americane, susţine că, dimpotrivă, liderul de la Casa Albă s-a arătat extrem de decis în conversaţţia de 90 de minute pe care a avut-o cu Vladimir Putin sâmbătă şi în care i-a arătat că situaţia din Ucraina este inacceptabilă şi că vor exista consecinţe.

Pe de altă parte, fostul ambasador al SUA la Moscova în perioada 1987-1991, Jack Matlock, susţine că această abordare este una greşită. „Oricât de mică ar fi fost speranţa ca Moscova să evite o intervenţie militară în Ucraina a dispărut când Obama l-a provocat pe Vladimir Putin”, crede ambasadorul.

Efectele pe care criza din Ucraina le-ar putea avea asupra SUA

Deteriorarea relaţiei ruso-americane va pune în pericol priorităţile politicii externe americane, susţine Bloomberg.

  • Orice măsură care a fost luată în baza relansării relaţiei ruso-americane (reset) va fi anulată. Însusşi secretarul de stat american a răspuns duminică unei întrebări privind resetarea: „Eii bine, nu ştiu la ce va referiţi prin resetare”.
  • Rusia se va arăta şi mai intransigentă în privinţa dossarului sirian şi va accelera acordarea de ajutor regimului Assad. Va fi mai dificilă implementarea acordului privind eliminarea armelor chimice ale Siriei.
  • Ar putea apărea probleme în privinţa retragerii forţelor aliate şi a echipamentului din Afghanistan, pentru că SUA depind de Rusia, pe al cărui teritoriu este traseul acestei retrageri.
  • Planul celui de-al doilea mandat al preşdintelui Obama de a reduce arsenalul nuclear cu rază lungă de acţiune a fost dinamitat de opoziţia preşedintelui putin referitor la amplasarea în Europa a scutului antirachetă.

O nouă politică de izolaţionism a SUA


Sondajele din SUA arată că americanii preferă ca administraţia de la Washington să se concentreze asupra politicii interne, să se retragă din angajamentele externe. John Kerry deplângea săptămâna trecută dorinţa cetăţenilor amernicani de „un nou izolaţionism” şi arăta că aceştia nu sunt pe deplin conştienţi de faptul că există o legătură între mersul economiei americane şi legăturile SUA cu lumea exterioară.

Pe de altă parte, republicanii susţin că opreşedintele american este lipsit de credibilitate în exterior, tocmai pentru că nu a fost un jucător hotărât, în cazul mai multor crize. Exemplul cel mai elovcent este ameninţarea că Siria va fi atacată dacă va traversa „linia roşie”, adică folosirea armelor chimice asupra populaţiei, dar apoi a dat înapoi.

Opinia republicanilor, dar şi sentimentele în rândul populaţie sunt de neignorat de preşedintele Obama, având în vedere alegerile de la mijloc de mandat care au loc în acest an.

Dosarul Ucraina – nou focar de tensiune SUA-Rusia

Perioada de după războiul rece nu a fost una lipsită de confruntări și reașezări între Washington şi Moscova, prinse totuşi într-o confruntare geopolitică, fie că a fost vorba despre Europa, periferia continentului european, Orientul Apropiat sau trădarea unui angajat contractual al serviciilor secrete americane, care a dezvăluit informaţii clasificate şi a ajuns, în final, să fie găzduit de Rusia.

Ultimii ani au crescut tensiunea, în ciuda schimbării de limbaj dintre cele două mari super-puteri.

SIRIA ŞI AZILUL ACORDAT LUI EDWARD SNOWDEN: Criza din Ucraina vine pe fondul unor relaţii oricum deteriorate între SUA şi Rusia: Siria şi azilul acordat de Moscova lui Edward Snowden a dus chiar la anularea unei întâlniri tete a tete între cei doi lideri. În ultimii ani, conflictul din Siria a pus pe poziţii divergente Moscova şi Washingtonul. America susţinea sancţiuni şi o rezoluţie a ONU care să îi ceară lui Bashar al Assad să plece de la putere, în timp ce Rusia s-a opus. Ulterior, SUA au susţinut intervenţia militară pentru îndepărtarea regimului Assad de la putere, Moscova a fost din nou împotrivă. În timpul summit-ului G20 de la Sankt Petersburg din toamna anului trecut, o imagine care a făcut înconjurul planetei a ilustrat cel mai bine relaţia ruso-americană. Vladimir Putin a pus pe agenda oficială a reuniunii situaţia din Siria, deşi subiectul nu era iniţial. În plus, răcirea relaţiilor dintre cele două ţări a făcut ca administraţia americană să anunţe că cele două delegaţii nu au motive să se mai vadă în cadru bilateral, pentru că nu s-au făcut progrese privind dosarele comune.

  • Faptul că Moscova i-a oferit azil politic temporar lui Edward Snowden, fostul colaborator CIA şi NSA, a dus la o înrăutăţire a relaţiilor ruso-americane. Edward Snowden a sustras documente secrete, publicate ulterior de mai multe ziare occidentale şi care au dezvăluit un amplu program de spionaj american.
  • Preşedintele american a ironizat deschis atitudinea lui Vladimir Putin în timpul întâlnirilor bilaterale, afirmând că “seamănă cu un ştrengar care se plictiseşte în spatele clasei”. Barack Obama a criticat periodic legea promulgată în iunie 2013 de Vladimir Putin, care condamnă la amenzi şi în unele cazuri la închisoare “propaganda” homosexuală.
  • “Sunt momente în care (ruşii) adoptă din nou gândirea Războiului Rece”, a apreciat vara trecută liderul de la Casa Albă. O trimitere la cea mai tensionată perioadă din istoria relaţiilor dintre cele două ţări pe care preşedintele Obama a reluat-o şi săptămâna trecută, în caontextul avertismentelor transmise Rusiei privind o eventuală intervenţie în Ucraina.

SCUTUL ANTIRACHETĂ – Kremlinul s-a proiectat la un moment dat ca o victimă a expansionismului occidental şi al NATO. Rusia pretinde că se simte ameninţată de instalarea scutului antirachetă american în Europa. Un proiect care a fost regândit de preşedintele Barack Obama, la începutul primului său mandat la Casa Albă, ceea ce a făcut posibilă şi semnarea tratatului START II în primăvara anului 2010. Un tratat care ar fi trebui să reprezinte o resetare a relaţiilor ruso-americane, resetare care însă a eşuat în timp.

  • Washingtonul a repetat insistent că scopul acestui scut antirachetă este pur defensiv, însă Rusia a considerat că trebuie să îşi flexeze muşchiul militar: a testat rachete lângăintercontinentale, cu rază lungă de acţiune, sau a ameninţat cu amplasarea de rachete în Kaliningrad, enclava rusă din inima Europei Occidentale.
  • Faptul că scutul antirachetă american a devenit proiect NATO şi că Alianţa a invitat Moscova să colaboreze nu a scos de pe agenda tensionată acest subiect. Moscova nu a dat un răspuns ofertei de colaborare. În schimb, după revenirea la putere, preşedintele Vladimir Putin a bugetat o nouă doctrină militară, mai agresivă şi care arată ambiţiile Rusiei.

 DECLARAREA INDEPENDENŢEI KOSOVO – Momentul declarării unilaterale a independenţei provinciei Kosovo a fost un nou moment tensionat între SUA şi Rusia. Cea din urmă nu a recunoscut independenţa provinciei, iar ministrul de Externe rus, la acel moment, atrăgea atenţia Statelor Unite că recunoaşterea acestei noi ţări” ameninţă distrugerea ordinii mondiale şi stabilitatea internaţională pentru zeci de ani înainte”.

 CRIZA DIN GEORGIA – În august 2008, relaţiile ruso-americane s-au deteriorat din nou din cauza conflictului din Osetia de Sud. Invazia Georgiei în regiunea separatistă a primit drept răspuns intervenţia Rusiei în zonă, argumentând că oferă protecţie separatiştilor din osetia de Sud şi Abhazia în faţa ofensivei militare georgiene. SUA au susţinut georgia în acest conflict şi au trimis ajutor umanitar în Georgia şi a ameninţat Rusia cu o intervenţie militară.

EXERCIŢII MILITARE RUSO-VENEZUELENE – Tot în 2008, Rusia a trimis vase de război pentru pretinse exerciţii militare comune cu Venezuela, într-o zonă a lumii considerată sfera de influenţă americană.Mulţi comentatori au făcut o paralelă cu criza rachetelor din Cuba. SUA au văzut aceste „exerciţii militare” ca pe o provocare şi ca pe un răspuns la instalarea scutului antirachetă în Europa de Est şi interferenţa în conflictul ruso-georgian.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: