Pentru prima oară de la reaprinderea conflictului din Orientul Mijlociu, vechi deja de 5 ani, Turcia și-a trimis miercuri forțele armate în Siria.
Odată obiectivul realizat – eliberarea orașului de graniță Jarablos de sub ocupație a Statului Islamic – doar aviația turcă s-a întors la bază.
În plus, Turcia a continuat joi să trimită blindate în teritoriul sirian, surse oficiale de la Ankara declarând pentru Reuters că peste 20 de tancuri acționează acum în zona orașului Jarablos.
Deocamdată, cei doi mari jucători din Orientul Mijlociu par să își analizeze opțiunile :
Rusia s-a limitat la protestele transmise relativ discret pe canale diplomatice, iar Statele Unite au asigurat Turcia, prin vocea secretarului de stat Joe Biden, că rămâne aliatul Ankarei în lupta contra Statului Islamic.
În realitate, însă, lucrurile sunt mult mai complicate.
Cât de necesară a fost intervenția
Începută la ora locală 04.00, acțiunea armată a fost finalizată în 12 ore, când unități ale Armatei Libere Siriene au ocupat centrul Jarablos.
Rebelii, sprijiniți de trupele aliate, nu au întâlnit aproape nicio rezistență din partea luptătorilor Statului Islamic, care au părăsit localitatea, surprinzător, înainte de declanșarea atacului, scrie Washington Post, care citează comandanți ai rebelilor sirieni.
(Citiți și: Blindate turcești au intrat în Siria. Operațiune de amploare pentru securizarea districtului Jarablos din Alep)
Fotografii postate pe social media, arată luptătorii sirieni pozând în fața clădirilor guvernamentale părăsite sau ridicând drapelele Turciei și ale Armatei Libere Siriene la porțile orașului.
Potrivit Washington Post, Armata Liberă Siriană a atacat Jarablos cu un efectiv estimat la 1.000- 1.500 de oameni.
Planurile pe termen lung pe care le urmărește Turcia
Oficialul citat joi de Reuters afirmă că Ankara are în plan să mai trimită echipamente militare și civile în Siria.
”Vom avea nevoie de utilaje de construcții ca să deblocăm drumurile… și s-ar putea să mai avem nevoie și de alte lucruri. Am putea avea nevoie de vehicule blindate care să transporte personalul de care am putea avea nevoie în Siria. Oamenii vor fi trimiși în funcție de nevoi”, afirmă sursa Reuters.
Acțiunea Turciei în Siria este o componentă a operațiunii denumite ”Scutul Eufratului”, al cărei obiectiv oficial a fost eliberarea Jarablos, una dintre ultimele fortărețe ale Statului Islamic la granița turco-siriană.
La operațiune au participat forțe rebele siriene, sprijinite de trupe speciale, tancuri și avioane de luptă turcești la care s-au adăugat avioane de vânătoare americane.
Miza reală a intrării Turciei în Siria…
La începutul lunii august, cu ajutor american, Forțele de Apărare Siriene, o coaliție în care militanții kurzi dețin majoritatea, au recucerit o localitate strategică, Manbij, din nord-estul Siriei.
Eliberarea Manbij de sub controlul Statului Islamic a generat entuziasm în Occident, dar a stârnit consternare la Ankara. Actiunea a arătat că forțele kurde s-au deplasat la Vest, peste râul Eufrat, considerat de Turcia ”linia roșie” peste care kurzii nu trebuie să treacă.
Iar din acel moment kurzii aveau drum liber atât spre nord, către Jarablos, dar și spre vest, spre Al-Bab, fiind la un pas să unifice cele două teritorii controlate în Siria.
Iar asta semnifică pentru Ankara un lucru de neacceptat: crearea de-facto a unui teritoriu autonom kurd de-a lungul graniței cu Turcia.
… și complicațiile care le aduce și pentru Rusia și pentru SUA
Acțiunea militară a Turciei complică suplimentar situația geo-politică oricum încurcată din Orientul Mijlociu.
(Citiți și: O analiză inedită: ”Conflictul sirian pe înțelesul tuturor”)
Deocamdată, nimeni pe plan internațional nu poate critica acțiunile Ankarei.
“Să alungi Statul Islamic din Jarablos este un lucru pe care toate părțile îl pot tolera. Sigur, milițiile kurde nu sunt fericite, dar pot trăi cu asta. Dar dacă Turcia depășește niște limite, atunci orice se poate întâmpla”, spune Mesut Yegen, expert în problematica kurdă al Universității Sehir din Istambul, citat de Politico.
Problemele invocate de Yegen apar în perspectivă, mai ales din partea Rusiei, dar și a unora dintre statele din zonă.
În rezumat:
- Turcia dă semne evidente că a intrat în Siria pentru o perioadă mai lungă pentru că nu poate accepta crearea, de-a lungul granițelor sale, unei zone contolate exclusiv de kurzi, populație majoritară inclusiv în zonele de sud ale Turciei.
- Pentru a bloca această perspectivă, Turcia ar trebui să intre mai adânc în teritoriul sirian.
- Însă Rusia nu poate accepta un aliat NATO, în definitiv, în vecinătatea- fie și aproximativă- bazei sale aeriene din Latakia sau a portului Tartus. După cum nu poate accepta nici prezența în aceste teritorii a unor aliați, mai mult sau mai puțin oficiali, ai Statelor Unite- kurzii.
Suplimentar, intervenția Turciei în Siria nu este privită cu ochi buni nici de unele state arabe din zonă, după cum alte state arabe nu agreează intervenția rusă în Orientul Mijlociu.
Diplomația americană
Un amănunt semnificativ: intervenția turcă din Siria a avut loc în momentul în care secretarul de stat american John Kerry sosea la Ankara pentru discuții pe dosarul sirian. Regimul Erdogan îl aștepta însă cu dosarul Fetullah Gulen.
Statele Unite sprijină de ani buni, financiar și logistic, comunitatea kurdă siriană.
Primele declarații oficiale făcute de John Kerry în Turcia au demonstrat rapida adaptare a diplomației americane.
“Niciun fel de coridor kurd, punct! Va exista o Sirie unită, fără niciun fel de entitate separată de-a lungul graniței cu Turcia. Există un acord anterior, kurzii se vor retrage din Manbij odată ce localitatea a fost eliberată. Ei nu vor mai primi, indiferent de circumstanțe, niciun fel de ajutor american dacă nu își respectă promisiunea. Punct!”, a spus joi Joe Biden, citat de BBC, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Binali Yildirim.
Reacția kurdă
Kurzii sirieni au cucerit Manbij cu ajutorul forțelor speciale americane, scrie Washington Post, cu condiția că se vor retrage după cucerirea localității- acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.
Liderii politici ai kurzilor au avut o reacție și la afirmațiile făcute de președintele Erogan, care i-a caracterizat pe kurzi drept ”grenade umblătoare, cu siguranța trasă”.
Saleh Muslim, liderul principalei formațiuni politice kurde PYD, a scris pe Twitter: ”Turcii au intrat în coșmarul sirian. Vor fi învinși ca Statul Islamic”
