Calitatea economiei de piață a României: Scorurile din Raportul BERD – printre cele mai slabe din Europa Centrală şi de Sud-Est

Calitatea guvernanței publice și corporatiste din România este inferiorară nu numai celei din țările Europei Centrale, dar și a celei din Cipru, (FYR) Macedoniei și Muntenegrului, ba chiar și față de Turcia, potrivit unui raport al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

De altfel, scorurile României sunt mai mici și la ceilalți indicatori berd ai sustenabilităţii economiei de piaţă, nu numai față de cele ale țărilor Europei Centrale, dar și decât ale unora dintre țările sud-est europene (SEE). Astfel:

• competitivitatea (Competitive), care ia în calcul adecvarea structurii pieței și a standardelor de afaceri la competiția globală, ca și capacitatea economiei de inovare și de a produce valoare adăugată (nota 6,28, după Cipru și Grecia);
• rezistența la șocuri (Resilient) – stabilitatea financiară și soliditatea sistemului energetic (6,98);
• deschiderea economiei și conectivitatea infrastructurii (Integrated) – deschiderea financiară și la comerțul extern, la investiții străine, ca și infrastructura domestică și transfrontalieră (6,88)
• creșterea pe baze ecologice (Green) – răspunsul la provocarea schimbrărilor climatice (5,86 – după Grecia);
• incluziunea socială (Inclusive) – disparitățile regionale și egalitatea șanselor pentru femei și tineri (5,08, după Bulgaria, Cipru, Grecia, Muntenegru și Serbia, dar și în urma Kazahstanului și Mongoliei);
• buna guvernanță (Well-governed) – la nivelul administrației publice și la nivel corporatist (4,97 – după Cipru, FIR Macedonia, Muntenegru, dar și în urma Turciei aflate sub un regim autoritar).

„O analiză mai atentă a performanţei ţărilor din Europa de Sud Est faţă de cea a altora (în care berd este prezentă) arată că România, Bulgaria şi Grecia au înregistrat progrese bune în general, dar slabe în privinţa bunei guvernanţe şi a incluziunii”, spune raportul BERD.

Comparația cu țările Europei Centrale este cu atât mai relevantă cu cât berd introduce în raportul său un areal de analiză grupând laolaltă țările Europei Centrale și de Est pe cele baltice și România, sub titulatura „CEB (central Europe and the Baltic states) și România”.

Raportul berd remarcă mai ales nevoia unei infrastructuri mai bune, de continuare a luptei anti-corupție și de stabilitate politică pentru ca România să aibă o creștere economică sustenabilă. Alte necesități: îmbunătățirea mediului de afaceri inclusiv prin reducerea birocrației și creșterea eficienței administrației publice, ca și reluarea privatizărilor.

BERD avertizează că guvernul va rata respectarea pragului maxim de deficit bugetar, pe care banca îl estimează la 3,3% în acest an, ca urmare a deteriorării politicii fiscale, ca și asupra riscurilor deficitelor externe.

Calitatea creşterii şi infrastructura, eficienţa politică şi competitivitatea

Calitatea creşterii din România este fragilă din cauza proporţiei prea mari de companii mici cu eficienţă scăzută, în condiţiile în care „ţările CEB şi România” au o pondere înaltă a industriilor cu productivitate scăzută, potrivit raportului BERD.

Totodată, Romania stă doar ceva mai bine decât Albania  la infrastructura de transport şi doar deasupra Bosniei Herţegovina, Tadjikistanului, Mogoliei, Kirkizstanului și Libanului cel mult frământat de războaie civile. berd spune că infrastructura de transport şi nu numai constituie unul dintre factori care contribuie la competitivitatea internaţională a unei economii.

Companiile româneşti reclamă condiţiile de transport ca o restricţie majoră a dezvoltării, peste media globală, la fel ca Palestina ( West Bank şi Gaza), Maroc, şi Kosovo.

Kosovo este mai bine cotată decât decât România şi în privinţa eficienţei cadrului politic şi instituţional şi a mediului de afaceri. Stau mai bine şi Albania, Croaţia, Egipt, Serbia, Turcia şi Mongolia, ca să nu mai vorbim de Lituania, Polonia şi Slovenia.

 berd este preocupată mai ales de reglementarea parteneriatului public – privat (PPP), considerând „tăcută”, inaplicabilă – în fapt, legea română în materie.

De asemeni, pierderile pricinuite de penele de curent sunt încă relevante în România, mai mari decât cele din Bulgaria, Bosnia şi Serbia şi mult mai mari faţă de ţările central europene, unde sunt aproape nesemnificative.

Și nu în ultimul rând, România înregistrează decalaje față de celelalte țări în care este implicată BERD, privind rata de acces la serviciii de salubritate de calitate (sub 80%) ca și Mongolia, Maroc și Republica Moldova.