Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a devenit cel de-al doilea acţionar la Electrica, după stat, cu cele 75 de milioane de euro investiţi în oferta publică iniţială, a anunţat vineri ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, la Conferinţele BCR.
“Al doilea acţionar al Electrica, după stat, este BERD, cu 75 de milioane euro, iar al treilea este ING, care a participat cu mai multe entităţi”, a declarat ministrul Nicolăescu.
Din cota de 21% revenită retailului, 11% a fost atrasă de investitorii mici de retail, iar 10% de investitorii mari de retail. “Retailul mic” a adus cel puţin 2.000 de investitori noi pe piaţa de capital.
Vineri a fost primit avizul autorităţilor din Marea Britanie pentru listarea la Londra , pe 4 iulie, a certificatelor globale de depozit (GDR) denominate în dolari subscrise în cadrul ofertei Electrica.
Independenţa energetică
În preajma anului 2020, a explicat ministru Răzvan Nicolăescu, România va fi cea de-a treia ţară europeană care produce energie electrică şi gaze naturale într-o cantitate ce va depăşi consumul, în ipoteza că se păstrează consumul de acum (creşterea economică va fi contrabalansată de îmbunătăţirea eficienţei energetice).
Potrivit scenariului de lucru prezentat de ministrul delegat, exporturile de energie electrică şi gaz vor depăşi importurile de petrol.
Proiecţia nu include gazele de şist (deoarece ar fi hazardat, a explicat Răzvan Nicolescu), ci doar sursele convenţionale şi rezervele din Marea Neagră şi are ca ipoteză un consum de gaze similar celui de acum.
Programul ”Rabla” pentru centralele de încălzire
Revizuirea strategiei energetice trebuie să conţină clar prioritizările în domeniu şi “decizia crucială” referitoare la partea de încălzire, să răspundă la întrebarea: “Cu ce se vor încălzi românii peste 15, 20 de ani?”, a explicat ministrul delegat pentru Energie.
În funcţie de acest răspuns se poate dezvolta un porgram Rabla pentru centrale, oamenii ar putea, de exemplu, să aducă centralele pe gaze şi să le schimbe cu cele funcţionând pe energie electrică, sau invers.
Dinamica investiţiilor în energie
În domeniul energiei sunt necesare investiţii între trei şi miliarde de euro anual, bani pe care statul nu-i are, chiar dacă ar fi posibil din punct de vedere al legislaţiei, a spus ministrul Nicolescu: “Aproape exclus ca statul să fie investitor activ în anii următori”.
De asemenea, capitalul privat autohton , “nu este atât de bine dezvoltat încât să satisfacă acest necesar de investiţii”.
A treia variantă ar fi chiar companiile de stat din energie, care au potenţial, dar ar trebui eficientizate şi făcute să funcţioneze “mai aproape de regulile guvernării corporative”, a spus ministrul. El a dat ca exemplu de administrare ineficientă cele cinci hidrocentrale în pompaj inaugurate recent, un proiect care a fost contractat la 140 de milioane de euro şi finalizat cu 400 de milioane de euro.
În aceste condiţi, doar capitalul privat străin ar putea furniza sumele respective, “Suntem însă într-o competiţie mondială pentru atragerea acestui capital”, aşa încât “trebuie să fim capabili să oferim un mediu clar, predictibil şi atractiv”, a explicat Răzvan Nicolescu.
Ministrul a făcut această prezentare în cadrul Conferințelor BCR – eveniment organizat vineri și sâmbătă la Snagov.
