Noul acord european de cooperare în domeniul Apărării (PESCO) trebuie deschis și statelor din afara blocului comunitar- precum Norvegia, Marea Britanie (după Brexit) chiar Statele Unite. Aceasta este o propunere care va fi discutată la reuniunea de luna viitoare a miniștrilor Apărării din UE, scrie Politico.
Ideea, concretizată într-un document de lucru realizat de Belgia, Luxemburg și de Olanda, ar eroda caracterul exclusivității UE în organizarea activităților PESCO, dar ar avea avantajul de a păstra și după 2019 participarea Marii Britanii în structurile de cooperare militară.
Marea Britanie are cel mai mare buget de cheltuieli militare dintre toate cele 28 de actuale state membre UE și este printe puținele state europene capabile să demonstreze forță în teatre de operațiuni militare îndepărtate. Propunerea deschide oportunitatea în special Marii Britanii, dar oricărui alt stat ”din afara blocului comunitar”, să joace un rol în orice inițiativă prezentă (mobilitate militară, centrul european medical de comandă sau forța de reacție rapidă) sau viitoare a PESCO.
Documentul de lucru, consultat de Politico, afirmă: ”Participarea unor state non-UE în anumite proiecte PESCO ar genera beneficii din punct de vedere al capacităților, al expertizei specifice sau al contribuțiilor financiare- elemente esențiale succesului oricăror operațiuni”. În acest sens, documentul care va fi supus aprobării, propune ca state non-UE să fie invitate, prin vot unanim al statelor membre, să participe în proiecte PESCO”.
Invitația nu ar fi una de principiu, ci una pe proiect specific.
Propunerea este susținută de alte 10 state membre: Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Portugalia, Suedia și Finlanda.
PESCO – Structura de Cooperare Permanentă în domeniul apărării- este program european aprobat în 2017, la care au aderat 25 dintre cele 28 state membre. Sub umbrela PESCO au fost anunțate, în decembrie 2017, 17 proiecte, fiecare cu grad diferit de implicare al statelor semnatare.
Guvernul Marii Britanii a anunțat miercuri viziunea asupra modului de cooperare cu UE post-Brexit, propunând o relație mai strânsă decât orice alt acord pe care UE îl are încheiat cu state terțe, inclusiv posibilitatea ca Regatul Unit să contribuie cu ofițeri și trupe la grupările de luptă europene sau să găzduiască cartiere generale operaționale.
Ministrul britanic al Apărării, David Davis, a spus că UE are de făcut o alegere: ”Ne pot amenința ca pe orice altă țară terță, potrivit precedentelor, generând ceva cu mult sub nivelul relațiilor actuale, sau pot colabora de o manieră constructivă, în care să dezvoltăm în comun capabilitățile operaționale de care avem nevoie pentru a face față amenințărilor mereu în schimbare care pun în pericol securitatea noastră comună. Cred însă că ar trebui să privim peste problemele actuale ca să protejăm securitatea cetățenilor, să găsim soluțiile ce permit colaborarea pentru că nu există impedimente legale sau operaționale care să stea în fața unui asemenea acord”.
Propunerea BeNeLux impune condiții ale invitării statelor non-UE în proiecte militare comune. Printre acestea se numără: expertiza în domeniu sau capacitățile deținute, contribuții financiare, operaționale sau de tehnică ce pot fi aduse în proiect.
O precizare importantă: ”un stat terț cooptat într-un proiect nu poate fi implicat în procese de decizie ce vizează probleme generale ale PESCO”.
Statele care au avansat propunerea își doresc o adoptare cât mai rapidă a acesteia, imediat după reuniunea din iunie a Consiliului Afaceri Externe.
Pe de altă parte însă, state precum Germania și Franța doresc să vadă mai întâi un cadru aprobat al viitoarelor relații cu Marea Britanie, privind cooperarea în domeniul securității doar ca element într-un pachet complex de negociere, în care, e drept, știu că britanicii au cărți puternice de jucat în fața UE.
De cealaltă parte a problemei, statele non-UE ar avea tot interesul să intre în proiecte comune cu UE, mai ales în cele care vor beneficia de fonduri europene pentru cercetare și achiziții comune.
