Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis păstrarea ritmului de achiziţii de obligaţiuni în euro cel puţin până la sfârşitul anului, pe fondul aprecierii euro, dar în ciuda creşterii robuste a economiei Zonei Euro.
De asemeni, rata de referinţă a dobânzii ca și a dobânzii la facilitatea de creditare rămân neschimbate la nivelurile de 0,00%, respectiv 0,25%. Rata dobânzii la facilitatea de depozite este în continuare negativă, -0,40%, potrivit comunicatului băncii emis joi.
Mai mult, BCE lasă deschisă posibilitatea chiar de a crește dimensiunea achizițiilor, acum de 60 de miliarde de euro lunar, dacă „perspectivele devin mai puțin favorabile”.
Totuși, o eventuală nuanţare a deciziilor actuale, respectiv privind scăderea volumului de achiziții de obligațiuni, ar putea surveni în octombrie, a declarat Mario Draghi, președintele BCE, în conferința sa de presă de joi.
„Creşterea economică, care a accelerat peste aşteptări în prima jumătate a anului 2017, continuă să fie solidă și întemeiată în toate țările și economiile. Totodată, volatilitatea ratei de schimb reprezintă o sursă de incertitudine care necesită monitorizarea posibilelor efecte pentru stabilitatea prețurilor pe termen mediu”, a explicat Mario Draghi.
În fapt, strategii de la Frankfurt se tem că reducerea fluxului de lichidități pompat prin programul de achiziții ar spori presiunile de apreciere a euro, care ar afecta exporturile europene. Euro s-a apreciat cu 13% faţă de dolar de la începutul anului.
Şi într-adevăr, euro a trecut din nou peste pragul de 1,20 de dolari, ajungând la 1,2046 dolari, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2015 încoace, la numai 20 de minute de la începerea conferinței de presă a lui Mario Draghi.
Totodată, inflația , ca reflexie a creşterii economice este încă sub ţinta de 2%, asumată de banca centrală.
Programul de achiziţii ale BCE de titluri de stat în euro a fost menit acum doi ani şi jumătate să taie costurile de finanţare a economiei, să stimuleze cererea şi, ca efect, să aducă inflaţia la un nivel corespunzător unei expansiuni economice sănătoase.
Cele peste 2,3 trilioane de euro pompate astfel în sistem au reuşit evitarea deflaţiei, dar creşterea preţurilor de consum este sub aşteptări. Altfel spus, companiile câştigă insuficient de mult pentru ca stimului să se diminueze, potrivit analiştilor.
Efecte românești
Vestea nu este bună pentru leul românesc, moneda europeană apropiindu-se din nou de pragul de 4,6 lei, ajungând la 4,5981 lei / euro pe piața interbancară, joi la ora 16.30.
Pe de altă parte, faptul că atât BCE dar și Federal Reserve (FED, banca centrală a SUA) nu înăspresc condițiile monetare este favorabil economiilor emergente, inclusiv celei românești, care sunt astfel mai puțin expuse ieșirilor de capital.
Banca Națională a României (BNR) a atras atenția privind posibilele efecte ale deciziilor ECB și FED, inclusiv asupra costurilor de finanțare.
„Continuă să persiste incertitudini sporite asociate implicațiilor pe care procesul Brexit, politicile economice ale administrației SUA și conduita politicilor monetare ale FED și BCE le vor avea asupra configurației cadrului macroeconomic de la nivel global”, spune BNR în cel mai recent raport al său asupra inflației.
Deja, „în ultimele zile ale lunii iunie, întregul segment mediu/lung al curbei randamentelor (la titlurile de stat românești, n.r.) a consemnat o ajustare ascendentă mai evidentă, antrenată, ca și în cazul randamentelor din regiune, de modificarea anticipațiilor piețelor financiare privind conduita viitoare a politicii monetare a BCE”, spune raportul citat.
