Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Băsescu a trimis la Parlament “confiscarea extinsă”. E nevoie de schimbarea Constituţiei? Ce spun experţii

de Vladimir Ionescu 23.6.2011

Preşedintele Traian Băsescu a transmis, joi, la Parlament proiectul de revizuire a Constituţiei, cu eliminarea prezumării caracterului licit al dobândirii averilor, deşi cu o zi înainte Curtea Constituţională a României (CCR) sublinia că această prevedere trebuie să rămână în Legea fundamentală.

”Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”, prevede alin 8 al art. 44 din Constituţie, pe care Băsescu îl vrea eliminat.

Şeful statului a motivat scoaterea prezumţiei licitului averii prin necesitatea aplicării unei directive europene care prevede acest lucru, în legislaţia naţională.

”Nu am făcut întâmplător această propunere de revizuire a Constituţiei. Este vorba de decizia Consiliului European din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, instrumentelor şi a bunurilor având legături cu infracţiunea. Această decizie este obligatorie pentru toate statele membre şi trebuia implementată până în martie 2007. Singurul stat care contravine deciziei Consiliului este România”, a explicat liderul de la Cotroceni.

Reglementarea europeană invocată de Băsescu este Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului European privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor care au legătură cu infracţiunea sau delictul, pe care Comisia Europeană a cerut statelor membre să o implementeze, potrivit unui raport din 17 decembrie 2007.

Adoptată la iniţiativa Regatului Danemarcei, decizia-cadru vizează ”a garanta că toate statele membre dispun de norme eficiente în materie de confiscare a produselor având legătură cu infracţiunea, inter alia, în ceea ce priveşte sarcina probei privind sursa bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune având legătură cu criminalitatea organizată”. Decizia-cadru are ca obiectiv, în principal, ca statele membre să ia măsuri pentru a permite două tipuri de confiscare:

în totalitate sau în parte, a instrumentelor şi a produselor care sunt rezultatul unor infracţiuni, care se pedepsesc cu o pedeapsă privativă de libertate cu o durată mai mare de un an, sau a bunurilor de o valoare corespunzătoare acestor produse;

în totalitate sau în parte, a bunurilor deţinute, direct sau indirect, de către o persoană declarată vinovată de anumite infracţiuni grave, în special în cazul în care bunurile provin din activităţi infracţionale.

Practic, confiscarea extinsă nu-l mai obligă pe procuror să demonstreze că o persoană cercetată penal şi-a dobândit ilicit anumite bunuri sau bani, ci persoana respectivă este obligată să demonstreze că bunurile sale sunt dobândite licit.

De aceea, în legislaţia actuală, au existat cazuri în care persoane dovedite ca au săvârşit infracţiuni s-au ales cu confiscarea bunurilor pentru care procurorii au reuţit să dovedească ilicitul, însă restul averii pentru care nu s-a putut demonstra în acel moment legătura cu infracţiunile dovedite a rămas în proprietatea infractorului.

Referitor la această chestiune, cursdeguvernare.ro a consultat trei experţi recunoscuţi pentru competenţa în materie juridică.

 

Georgiana Iorgulescu, membru al CSM: Confiscarea extinsă este blocată de un alineat nesupus revizuirii

 

Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ) şi proaspăt membru al CSM, consideră că măsura confiscării extinse a averii dobondite ilicit este împiedicată oricum de alin. 9 al art. 44 din Constituţie, care nu este supus revizuirii în proiectul preşedintelui Traian Băsescu.

”Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”, prevede alin 9 al art. 44 din Constituţie.

”Lumea s-a focusat pe eliminarea acelei prezumţii, dar există şi alineatul 9, care spune ce fel de bunuri pot fi confiscate. Aliniatul 9 face referire la bunurile folosite, destinate sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii. Pe cale de consecinţă, suntem limitaţi la materia contravenţională sau penală şi atunci sarcina probei este oricum la procuror. Prin urmare, cu sau fără caracterul licit prezumat, sarcina probei este oricum la stat.

Momentan, noi suntem în câmp contravenţional şi penal sarcina probei este la parchet sau la altă autoritate a statului, nu la individ, ca oriunde în lume. Dacă se pune problema confiscării extinse, nu este permisă de aliniatul 9, pentru că aceasta se referă la alte bunuri decât cele rezultate nemijlocit din infracţiune”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Iorgulescu, proaspă aleasă membră a Consiliului Superior al Magistraturii.

”Cu alte cuvinte, dacă eu sunt un traficant de droguri şi am fost prins şi s-a confiscat respectiva cantitate de droguri, în alte ţări se poate merge pe extinderea controlului averii respectivului cetăţean prezumându-se că dacă cumva vila, piscina sunt rezultatul unei infracţiuni similare. Noi nu avem acest principiu şi nici nu avem, dacă păstrăm alineatul 9 şi cu atât mai mult nu avem confiscarea civilă”, a exemplificat ea.

Aceasta a atras atenţia că o strategie anticorupţie trebuie să ia în considerare procedura confiscări extinse, dar numai cu prevederi clare pentru protejarea persoanelor nevinovate de eventualele abuzuri ale statului.

”Preşedintele în proiectul de revizurie nu se atinge de aliniatul 9. Sunt lucrurile tratate superficial, populist. Trebuie discutat pe fond. Foarte bine, renunţăm la asta (caracterul prezumtiv licit). Ce înseamnă dacă renunţăm la asta? Este suficient? Vrem mai mult, dar cum facem să ne protejăm şi de eventualele abuzuri ale statului? Dar cum facem şi să confiscăm? Asta înseamnă strategie anticorupţie”, a mai spus Iorgulescu.

 

Cristi Danileţ (CSM): Constituţia nemodificată permite confiscarea extinsă

 

Judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, consideră că actualele prevederi constituţionale, prevăzute în alin. 8 al art. 44, privind prezumarea caracterului licit al dobândirii averii, nu împiedică Legislativul să adopte o lege organică pentru confiscarea extinsă a bunurilor.

”Nu se contrazice actuala dispoziţie din Constituţie cu prezumţia de dobândire licită a averii şi cu o eventuală reglementare în privinţa confiscării extinse. Nu văd nicio contradicţie între prezumţia de licit a dobândirii averii şi confiscarea averii obţinute în mod ilicit, pentru că prima chestiune se referă doar la o prezumţie, deci când am indicii că averea a fost obţinută ilicit, prezumţia dispare. Astăzi, această prezumţie ocroteşte omul simplu şi cinstit. Pe acest om simplu şi cinstit nu am de ce să-l întreb cum a dobândit averea, dar, când am indiciile că el deja a dobândit în mod ilegal sau a folosit banul public, atunci prezumţia încetează, nu mai produce efectele”, a declarat judecătorul pentru cursdeguvernare.ro.

Mai mult, el arată că prin actuala Constituţie, România este obligată să adopte o Directiva 2005/212 a Consiliului European, privind confiscarea extinsă.

”De altfel, trebuia să fie implementată de foarte multă vreme legislaţia cu privire la confiscarea extinsă. Este prevăzută într-o directivă-cadru din 2005. Oricum, şi în actuala Constituţie directiva este obligatoriu de implementat, iar regula este prevăzută în art. 11 şi 20 din Constituţie, potrivit cărora instrumentele internaţional la care România este parte, atunci când contrazic legislaţia română, ele au prioritate. Deci dacă s-ar pute problema unor contradicţii cu actuala prevedere din Constituţie, tot ar avea prioritate. Deci, n-ar fi nicio problemă”, a mai spus oficialul CSM.

Danileţ a mai explicat că o soluţie pentru legiferarea confiscării extinse ar fi o lege organică în acest sens, dar cel mai eficient ar fi şi prevederea în Constituţie a acestei proceduri.

” Cel mai bine este ca această directivă europeană statul român să o implementeze fie prin lege organică – trebuia să o facă de multă vreme, cel puţin de la aderarea noastră la UE – fie chiar prin Constituţie şi cred că cea mai puternică garanţie este să se prevadă în Constituţie că în cazul celor care utilizează banul public sau sunt implicaţi în infracţiuni grave, se poate confisca averea în momentul în care ei nu şi-o pot justifica”, a arătat judecătorul.

 

Laura Ştefan: CCR permite confiscarea extinsă

 

Expertul Societăţii Academice Române, Laura Ştefan, este de părere că în motivarea sa Curtea Constituţională a lăsat o portiţă pentru legiferarea confiscării extinse.

”Motivarea Curţii Constituţioanle pare să lase uşa deschisă implementării actelor europene, cum este şi cazul confiscării extinse”, a declarat Laura Ştefan.

Într-adevăr, CCR arată în motivarea deciziei privind priectul de revizuire a Constituţiei că ”în măsura în care partea interesată dovedeşte dobândirea unor bunuri, a unei părţi sau a întregii averi a unei persoane în mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobândite ilegal se poate dispune confiscarea, în condiţiile legii”.

Curtea subliniază, totodată că reglementarea acestei prezumţii nu împiedică legiuitorul primar sau delegat ca, în aplicarea dispoziţiilor art.148 din Constituţie – Integrarea în Uniunea Europeană, să adopte reglementări care să permită deplina respectare a legislaţiei Uniunii în domeniul luptei împotriva criminalităţii.

De altfel, susţine Curtea, acest obiectiv a fost avut în vedere şi de iniţiatorul propunerii de revizuire, în mod special cu referire la Decizia – cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, care obligă la luarea măsurilor necesare pentru a aduce la îndeplinire cele stabilite în cuprinsul acesteia, în special a unei reduceri a sarcinii probei în ceea ce priveşte sursa bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune care are legătură cu criminalitatea organizată.

Cu toate acestea, CCR subliniază că sarcina probei revine statului, în privinţa caracterului ilicit al unei averi.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.6.2011

2 comentarii

  1. Averea—prezumţie şi constituţie : Blogul ActiveWatch
    28.6.2011, 3:58 pm

    […] multă lume s-a inflamat pe tema averilor ilicite sau nejustificate—nici ei nu mai ştiu…  Nu vreau […]

  2. Averea—prezumţie şi constituţie, de Codru Vrabie | activewatch
    4.8.2011, 12:09 am

    […] multă lume s-a inflamat pe tema averilor ilicite sau nejustificate—nici ei nu mai ştiu…  Nu vreau […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Cătălin Ivan: În România sunt 384 de firme cu acțiuni la purtător, toate lucrează cu statul. Peste 40 miliarde euro transferați din România către firme offshore

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat vineri, la Iaşi, că în România sunt 384 de firme cu acţiuni la purtător, fapt care le conferă proprietarilor confortul… Mai mult

Stiri

Cotele defalcate din impozitul pe venit se transferă integral bugetelor locale. Proiectul de Buget 2018, adoptat în comisiile de Buget

Razvan Diaconu

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au adoptat vineri, un amendament la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018, în baza căruia cotele defalcate din… Mai mult

Stiri

Modificarea codurilor penale / Îmbrăcați în robe, judecătorii din 4 județe vor ieși în stradă

Vladimir Ionescu

Magistrații din județele Sălaj, Maramureș, Cluj și Bistrița vor ieși în fața instanțelor unde lucrează, îmbrăcați în robe, pentru a protesta în tăcere față de… Mai mult

Stiri

CSM, despre modificarea codurilor penale: Ministerul Public nu va mai putea apăra ordinea de drept sau drepturile şi libertăţile cetăţenilor

Vladimir Ionescu

Amendamentele propuse în proiectele de modificare a codurilor penale vor paraliza capacitatea Ministerului Public de a-și îndeplini misiunea constituțională de a apără ordinea de drept, precum şi… Mai mult

Stiri

Directorul general al Romgaz a fost demis. Înlocuitorul, numit pe patru luni

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al Romgaz (SNG) a revocat mandatul de director general al luiVirgil Metea a fost revocat, potrivit unuir raport al companiei trimis la… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat investiția în Complexul Sportiv din capitala Teleormanului: aproape 56 mil. lei. De ce va costa mai mult

Adrian N Ionescu

Valoarea totală a investiției în „Complexul Sportiv Stadion Municipal” din Alexandria este de peste 55,7 milioane de lei și va fi realizată de Compania Națională… Mai mult

Stiri

Studiu: Corupția și lipsa oportunităților de dezvoltare profesională determină exodul medicilor și cercetătorilor

Vladimir Ionescu

Aproximativ 15.700 de medici și peste 15.000 de cercetători români lucrează în străinătate, conform unui studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS). Studiul “Emigraţia… Mai mult