La obiect

Dobânda de politică monetară vis-a-vis de inflaţie în mai multe ţări. Unde se află România

România se poziţionează, alături de ţările cu regim valutar similar din regiune (foste colege de bloc socialist ce au aderat la UE dar încă nu… Mai mult

08.05.2018

La obiect

Atenţie la evoluţia dobânzilor! Remunerarea depozitelor a ajuns puternic negativă

În termeni reali ( ajustat cu inflaţia), la începutul acestui an, dobânzile la credite au scăzut foarte mult iar cele la depozite au intrat puternic… Mai mult

07.05.2018

Evenimentul

Anunț oficial: Undă verde pentru ArcelorMittal să vândă combinatul de la Galați. Pârghiile guvernului de gestiune a situației

Comisia Europeană a aprobat luni achiziția companiei italiene Ilva de către ArcelorMittal. Decizia este condiționată de cedarea a mai multor active deținute de Arcelor în… Mai mult

07.05.2018

La obiect

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5%… Mai mult

07.05.2018

Băsescu a trimis la Parlament “confiscarea extinsă”. E nevoie de schimbarea Constituţiei? Ce spun experţii

de Vladimir Ionescu 23.6.2011

Preşedintele Traian Băsescu a transmis, joi, la Parlament proiectul de revizuire a Constituţiei, cu eliminarea prezumării caracterului licit al dobândirii averilor, deşi cu o zi înainte Curtea Constituţională a României (CCR) sublinia că această prevedere trebuie să rămână în Legea fundamentală.

”Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”, prevede alin 8 al art. 44 din Constituţie, pe care Băsescu îl vrea eliminat.

Şeful statului a motivat scoaterea prezumţiei licitului averii prin necesitatea aplicării unei directive europene care prevede acest lucru, în legislaţia naţională.

”Nu am făcut întâmplător această propunere de revizuire a Constituţiei. Este vorba de decizia Consiliului European din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, instrumentelor şi a bunurilor având legături cu infracţiunea. Această decizie este obligatorie pentru toate statele membre şi trebuia implementată până în martie 2007. Singurul stat care contravine deciziei Consiliului este România”, a explicat liderul de la Cotroceni.

Reglementarea europeană invocată de Băsescu este Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului European privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor care au legătură cu infracţiunea sau delictul, pe care Comisia Europeană a cerut statelor membre să o implementeze, potrivit unui raport din 17 decembrie 2007.

Adoptată la iniţiativa Regatului Danemarcei, decizia-cadru vizează ”a garanta că toate statele membre dispun de norme eficiente în materie de confiscare a produselor având legătură cu infracţiunea, inter alia, în ceea ce priveşte sarcina probei privind sursa bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune având legătură cu criminalitatea organizată”. Decizia-cadru are ca obiectiv, în principal, ca statele membre să ia măsuri pentru a permite două tipuri de confiscare:

în totalitate sau în parte, a instrumentelor şi a produselor care sunt rezultatul unor infracţiuni, care se pedepsesc cu o pedeapsă privativă de libertate cu o durată mai mare de un an, sau a bunurilor de o valoare corespunzătoare acestor produse;

în totalitate sau în parte, a bunurilor deţinute, direct sau indirect, de către o persoană declarată vinovată de anumite infracţiuni grave, în special în cazul în care bunurile provin din activităţi infracţionale.

Practic, confiscarea extinsă nu-l mai obligă pe procuror să demonstreze că o persoană cercetată penal şi-a dobândit ilicit anumite bunuri sau bani, ci persoana respectivă este obligată să demonstreze că bunurile sale sunt dobândite licit.

De aceea, în legislaţia actuală, au existat cazuri în care persoane dovedite ca au săvârşit infracţiuni s-au ales cu confiscarea bunurilor pentru care procurorii au reuţit să dovedească ilicitul, însă restul averii pentru care nu s-a putut demonstra în acel moment legătura cu infracţiunile dovedite a rămas în proprietatea infractorului.

Referitor la această chestiune, cursdeguvernare.ro a consultat trei experţi recunoscuţi pentru competenţa în materie juridică.

 

Georgiana Iorgulescu, membru al CSM: Confiscarea extinsă este blocată de un alineat nesupus revizuirii

 

Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ) şi proaspăt membru al CSM, consideră că măsura confiscării extinse a averii dobondite ilicit este împiedicată oricum de alin. 9 al art. 44 din Constituţie, care nu este supus revizuirii în proiectul preşedintelui Traian Băsescu.

”Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”, prevede alin 9 al art. 44 din Constituţie.

”Lumea s-a focusat pe eliminarea acelei prezumţii, dar există şi alineatul 9, care spune ce fel de bunuri pot fi confiscate. Aliniatul 9 face referire la bunurile folosite, destinate sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii. Pe cale de consecinţă, suntem limitaţi la materia contravenţională sau penală şi atunci sarcina probei este oricum la procuror. Prin urmare, cu sau fără caracterul licit prezumat, sarcina probei este oricum la stat.

Momentan, noi suntem în câmp contravenţional şi penal sarcina probei este la parchet sau la altă autoritate a statului, nu la individ, ca oriunde în lume. Dacă se pune problema confiscării extinse, nu este permisă de aliniatul 9, pentru că aceasta se referă la alte bunuri decât cele rezultate nemijlocit din infracţiune”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Iorgulescu, proaspă aleasă membră a Consiliului Superior al Magistraturii.

”Cu alte cuvinte, dacă eu sunt un traficant de droguri şi am fost prins şi s-a confiscat respectiva cantitate de droguri, în alte ţări se poate merge pe extinderea controlului averii respectivului cetăţean prezumându-se că dacă cumva vila, piscina sunt rezultatul unei infracţiuni similare. Noi nu avem acest principiu şi nici nu avem, dacă păstrăm alineatul 9 şi cu atât mai mult nu avem confiscarea civilă”, a exemplificat ea.

Aceasta a atras atenţia că o strategie anticorupţie trebuie să ia în considerare procedura confiscări extinse, dar numai cu prevederi clare pentru protejarea persoanelor nevinovate de eventualele abuzuri ale statului.

”Preşedintele în proiectul de revizurie nu se atinge de aliniatul 9. Sunt lucrurile tratate superficial, populist. Trebuie discutat pe fond. Foarte bine, renunţăm la asta (caracterul prezumtiv licit). Ce înseamnă dacă renunţăm la asta? Este suficient? Vrem mai mult, dar cum facem să ne protejăm şi de eventualele abuzuri ale statului? Dar cum facem şi să confiscăm? Asta înseamnă strategie anticorupţie”, a mai spus Iorgulescu.

 

Cristi Danileţ (CSM): Constituţia nemodificată permite confiscarea extinsă

 

Judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, consideră că actualele prevederi constituţionale, prevăzute în alin. 8 al art. 44, privind prezumarea caracterului licit al dobândirii averii, nu împiedică Legislativul să adopte o lege organică pentru confiscarea extinsă a bunurilor.

”Nu se contrazice actuala dispoziţie din Constituţie cu prezumţia de dobândire licită a averii şi cu o eventuală reglementare în privinţa confiscării extinse. Nu văd nicio contradicţie între prezumţia de licit a dobândirii averii şi confiscarea averii obţinute în mod ilicit, pentru că prima chestiune se referă doar la o prezumţie, deci când am indicii că averea a fost obţinută ilicit, prezumţia dispare. Astăzi, această prezumţie ocroteşte omul simplu şi cinstit. Pe acest om simplu şi cinstit nu am de ce să-l întreb cum a dobândit averea, dar, când am indiciile că el deja a dobândit în mod ilegal sau a folosit banul public, atunci prezumţia încetează, nu mai produce efectele”, a declarat judecătorul pentru cursdeguvernare.ro.

Mai mult, el arată că prin actuala Constituţie, România este obligată să adopte o Directiva 2005/212 a Consiliului European, privind confiscarea extinsă.

”De altfel, trebuia să fie implementată de foarte multă vreme legislaţia cu privire la confiscarea extinsă. Este prevăzută într-o directivă-cadru din 2005. Oricum, şi în actuala Constituţie directiva este obligatoriu de implementat, iar regula este prevăzută în art. 11 şi 20 din Constituţie, potrivit cărora instrumentele internaţional la care România este parte, atunci când contrazic legislaţia română, ele au prioritate. Deci dacă s-ar pute problema unor contradicţii cu actuala prevedere din Constituţie, tot ar avea prioritate. Deci, n-ar fi nicio problemă”, a mai spus oficialul CSM.

Danileţ a mai explicat că o soluţie pentru legiferarea confiscării extinse ar fi o lege organică în acest sens, dar cel mai eficient ar fi şi prevederea în Constituţie a acestei proceduri.

” Cel mai bine este ca această directivă europeană statul român să o implementeze fie prin lege organică – trebuia să o facă de multă vreme, cel puţin de la aderarea noastră la UE – fie chiar prin Constituţie şi cred că cea mai puternică garanţie este să se prevadă în Constituţie că în cazul celor care utilizează banul public sau sunt implicaţi în infracţiuni grave, se poate confisca averea în momentul în care ei nu şi-o pot justifica”, a arătat judecătorul.

 

Laura Ştefan: CCR permite confiscarea extinsă

 

Expertul Societăţii Academice Române, Laura Ştefan, este de părere că în motivarea sa Curtea Constituţională a lăsat o portiţă pentru legiferarea confiscării extinse.

”Motivarea Curţii Constituţioanle pare să lase uşa deschisă implementării actelor europene, cum este şi cazul confiscării extinse”, a declarat Laura Ştefan.

Într-adevăr, CCR arată în motivarea deciziei privind priectul de revizuire a Constituţiei că ”în măsura în care partea interesată dovedeşte dobândirea unor bunuri, a unei părţi sau a întregii averi a unei persoane în mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobândite ilegal se poate dispune confiscarea, în condiţiile legii”.

Curtea subliniază, totodată că reglementarea acestei prezumţii nu împiedică legiuitorul primar sau delegat ca, în aplicarea dispoziţiilor art.148 din Constituţie – Integrarea în Uniunea Europeană, să adopte reglementări care să permită deplina respectare a legislaţiei Uniunii în domeniul luptei împotriva criminalităţii.

De altfel, susţine Curtea, acest obiectiv a fost avut în vedere şi de iniţiatorul propunerii de revizuire, în mod special cu referire la Decizia – cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, care obligă la luarea măsurilor necesare pentru a aduce la îndeplinire cele stabilite în cuprinsul acesteia, în special a unei reduceri a sarcinii probei în ceea ce priveşte sursa bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune care are legătură cu criminalitatea organizată.

Cu toate acestea, CCR subliniază că sarcina probei revine statului, în privinţa caracterului ilicit al unei averi.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.6.2011

2 comentarii

  1. Averea—prezumţie şi constituţie : Blogul ActiveWatch
    28.6.2011, 3:58 pm

    […] multă lume s-a inflamat pe tema averilor ilicite sau nejustificate—nici ei nu mai ştiu…  Nu vreau […]

  2. Averea—prezumţie şi constituţie, de Codru Vrabie | activewatch
    4.8.2011, 12:09 am

    […] multă lume s-a inflamat pe tema averilor ilicite sau nejustificate—nici ei nu mai ştiu…  Nu vreau […]

Lăsați un comentariu


Europa

Costul finanțării statului – la un nou maxim: Politici interne, fără a ține cont de conjuncturile externe:

Adrian N Ionescu

Pe piaţa titlurilor de stat româneşti, rata de dobândă la obligațiunile suverane la 10 ani a urcat cu cinci puncte bază, săptămâna aceasta, până la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis somează coaliția de guvernare să clarifice definitiv intenția legată de Pilonul 2 de pensii

Vladimir Ionescu

După apariția unui document care vorbea despre suspendarea pentru șase luni a plăților la Pilonul II de pensii, președintele Klaus Iohannis a „somat” guvernul „să-și… Mai mult

Stiri

11 companii sunt interesate să transporte gaze naturale din România în Ucraina

Vladimir Ionescu

Un număr de 11 companii şi-au exprimat interesul pentru a transporta gaze naturale din România în Ucraina prin conducta Trans-Balkan, a anunţat vineri compania Ukrtransgaz,… Mai mult

Stiri

Judecătoarea Elena Pușcaș, acuzată de luare de mită, a fost suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Secţia pentru judecători a Consilului Superior al Magistraturii (CSM) a dispus luni suspendarea din funcţia de judecător a Elena Burlan-Puşcaş, de la Tribunalul Bucureşti, acuzată… Mai mult

Stiri

Hidroelectrica vrea să cumpere parcuri eoliene în România şi alte companii energetice în regiune

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica analizează oportunităţile de a achiziţiona parcuri eoliene şi fotovoltaice în ţară, precum şi alte companii energetice în afara graniţelor, a declarat, luni, directorul general al… Mai mult

Stiri

Pilonul 2 de pensii: RBL cere autorităților să nu distrugă singura reformă care a rezistat la alternanța de putere politică în România

Adrian N Ionescu

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) cere autorităţilor să respecte promisiunea de a creşte contribuţiile la Pilonul 2 la nivelul prevăzut de lege (6%) şi, astfel,… Mai mult

Stiri

Antonio Tajani: Livestream de la discuțiile de marți cu Mark Zuckerberg

Iulian Soare

Întâlnirea CEO Facebook, Mark Zuckerberg, cu o serie de europarlamentari va fi marți transmisă live, a anunțat pe Tweeter președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, transmite… Mai mult