Problema cea mare nu e neapărat deficitul comercial istoric înregistrat în 2018 – adică 15,2 miliarde de euro:
ci aceea că 2 miliarde de euro deficit a venit de la mâncare.
Poate nici asta n-ar fi cea mai mare problemă:
ci aceea că n-am făcut deficit importând icre de Manciuria sau muguri ai unei plante pe care de dispariție; deficitul comercial ne vine de la lapte, carne, legume și fructe – da, 2 miliarde de euro deficit.
Și poate nici asta n-ar fi un capăt de țară, dacă am exporta tehnologie de vârf:
problema e că deficitul comercial la mâncare a înghițit integral excedentul de la cea mai de vârf industrie a noastră: de la industria auto.
Analiza de mai jos e, de fapt sinteza sumară a unor fragmente din cele 7 articole aqpărute în publicația CRONICILE Curs de Guvernare, care abordează din toate unghiurile tristul adevăr al situație din acest moment:
Cum a ajuns această țară, aflată pe locul 2 în UE ca avantaje comparative ale agriculturii, să împrumute bani din exterior pentru a-i consuma aici – adică a-i trimite la loc tot în exterior sub formă de importuri din Ungaria și Polonia.
La final, fostul comisar european pe Agricultură, Dacian Cioloș, care le-a văzut pe toate din poziția de negociator al PAC – explică și problema: cum de această țată foarte bogată a susținut locurile de muncă din Ungaria și Polonia, într-un an în care, la mare sărbătoare, au sfârâit grătarele pe tot cuprinsul patriei.
(Ce sunt CRONICILE – un LINK informativ AICI.
Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.
(Redacția)
***
Despre cum creșterea economică românească întreține locurile de muncă din agricultura vecinilor
Cronologia arată – simplificând, desigur – că aproape orice leu trimis în veniturile populației iese ”afară” prin importul de alimente.
Pe fondul majorării în ritm susţinut a schimburilor de mărfuri cu exteriorul (+26% la exporturi şi +37% la importuri în perioada 2013 – 2017), livrările de produse alimentare s-au plafonat sub pragul de 5 miliarde de euro, în timp ce intrările din străinătate au crescut sistematic iar deficitul sectorial se duce spre 2 miliarde de euro dacă facem abstracţie de cele circa 350 de milioane de euro sold pozitiv din comerţul cu tutun.
(…………………….)
Aici să mai spunem doar atât:
Exportăm (și avem excedent!) cereale brute, animale vii si materii prime. Și importăm carne, lapte, legume, fructe, nutrețuri:
(………………….)
Cine ne hrănește: Ungaria și Polonia ne fac 2/3 din deficitul la alimente
Dacă România nu e în stare, cu excepționalele ei condiții pentru agricultură, să se hrănească singură, care sunt țările de la care cumpărăm produselele alimentare basic?
Sau, atfel formulat: care sunt ţările care profită de pe urma incapacităţii României de a-şi hrăni propria populaţie (aspect strategic care ar trebui dezvoltat până la nivel de siguranţă naţională) şi de care depindem în mare măsură la import.
Se poate vedea uşor concentrarea masivă a deficitului pe trei ţări ce contează într-o proporţie de 137% la crearea deficitului din comerţul alimentar, Germania, Ungaria şi Polonia. În mod cert, aceste ţări vin cu produse mult mai competitive pe piaţa noastră, fenomen amplificat şi de structura de vânzare şi promovare din lanţurile de supermarketuri.
(…………………………)
De luat aminte pentru modelul de urmat, cel mai scăzut grad de acoperire nu este cel cu Germania şi Ungaria, situat în jur de 20%, ci valoarea penibilă din relaţia cu Polonia. Unde ne ducem sub pragul de 10% şi exporturile sunt de-a dreptul anemice în raport cu dimensiunea pieţei locale. Mai pe româneşte, nu prea avem ce să le vindem, în timp ce le cumpărăm la greu produsele.
Deficitul la mâncare înghite tot excedentul de la industria noastră de bază: sectorul auto
După anul 2014, în care comerţul international cu produse alimentare a fost aproape perfect echilibrat, creşterea veniturilor în ritm susţinut, peste cel consemnat de PIB şi de industria alimentară, a condus la o creştere rapidă a deficitului comercial pe segmentul produselor alimentare.
(…………………………………)
Pentru a vă forma o idee mai clară asupra impactului acestei evoluţii asupra schimburilor de bunuri şi a deficitului de contului curent (DCC) am comparat minusurile consemnate de produsele alimentare cu singurul mare plus sectorial din comerţul exterior românesc, cel adus de maşinile şi echipamentele de transport, din fericire şi cel mai însemnat ca pondere în totalul fluxurilor externe.
Datele arată cum importurile majorate de produse alimentare au acoperit în doar trei ani cea mai mare parte a plusului adus de maşinile şi echipamentele de transport, pentru ca în 2017 să se atingă o cotă aproape incredibilă de 188% între deficitul alimentar şi plusul tehnologiilor de maşini şi utilaje.
(……………………………..)
Deocamdată, situaţia după primele trei trimestre arată ceva mai bine pentru 2018, dacă un raport de circa 132% rezultat în esenţă între mâncarea importată şi maşinile exportate ( desigur, pe net, ca diferenţă între livrări şi intrări) se poate califica drept o realizare relativ la anul precedent. Dar nu avem de unde să știm că lucrurile stau chiar așa – să așteptăm, mai bine, datele pentru trimestrul 4, când se importă alimente îndeobște masiv.
Avantajele comparative ale agriculturii acestei țări bogate. Foarte bogate
Echivalentul a peste 60% din suprafața României, circa 13 milioane de hectare, este formată din teren agricol, procent care ne plasează pe locul 2 în UE, și pe un loc fruntaș în lume.
România se numără printre cei mai mari patru producători de cereale din Uniunea Europeană, alături de Franța, Germania și Marea Britanie. Comisia Europeană estimează că cele patru state vor genera 55% din producția agricolă de cereale din Uniune până în 2030.
Problema e că exportăm aceste cereale și importăm fie nutrețuri obținute din ele, fie carne.
(………………………………..)
România are una dintre cele mai bogate resurse de terenuri agricole ce pot fi clasificate ca având ”o valoare naturală ridicată”, reiese dintr-un document de specialitate publicat în cadrul proiectului Inspiron, menit să ajute la menținerea și îmbunățirea solurilor din Europa. Din acest punct de vedere suntem pe locul cinci la nivel european, cu o suprafață de circa cinci milioane de hectare.
De altfel, toate strategiile agroicole ale României încep cu studii care detaliază avantajele de la care pornim.
(…………………………….)
Circa 4% din suprafața țării este ocupată de ape de suprafață: râuri, lacuri, bălți.
Cu toate acestea, amenajările pentru irigații, care acoperă circa 3,1 milioane de hectare, au coborât ca nivel față de anul 1997, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Interviu Dacian Cioloș:
”Ungaria și Polonia au tratat agricultura ca pe un domeniu economic strategic. România a tratat-o ca pe un câmp electoral”
”Unde sapă sapa locul / sare din pământ norocul” – spune o poezie a lui Arghezi, din vechile manuale de școală.
Dar asta nu-i suficient – spune Dacian Cioloș, fost comisar european pe agricultură și politici rurale – după ce, în 5 ani de mandat și sub complicatele detalii ale Politicii Agricole Comune (PAC) pe care le-a implementat în 27 de state cu structuri agricole fundamental diferite, a văzut la fața locului cum funcționează lucrurile în fiecare țară.
*
(…………………………………..)
CRONICILE: De ce e mai ieftin, de exemplu, laptele în Ungaria? Pentru că acolo sunt salarii mai mari. Prețurile sunt, raportate la media europeană, mai mari
Pentru că, în agricultură, în costurile de producție nu salariile au ponderea cea mai mare, ci tehnologia pe care o aplici.
În Ungaria investițiile în fermă au fost făcute pentru ca ferma respectivă să evolueze spre competitivitate, acolo piața a fost deschisă și a fost competitivă cu regiunea din care face parte Ungaria înainte chiar ca România să intre în Uniunea Europeană. Apoi, nici Ungaria, nici Polonia n-au trecut prin problemele structurale de dimensionare și redimensionare a fermelor prin care a trecut România.
(…………………………………)
Însă mai e un lucru important, poate cel mai important:
Și Ungaria și Polonia au tratat agricultura ca pe un domeniu economic strategic și antreprenorial. În România agricultura a fost tratată numai ca un câmp electoral. Am avut ocazia 5 ani să văd asta.
În Ungaria și Polonia câștigi politic și electoral dacă văd performanță acolo. În România, câștig politic și electoral dacă dau mai mulți bani deținătorilor de mici suprafețe de teren. Și impresia mea este că noi aproape am împărțit pământul la cât mai mulți proprietari, ca să am cât mai mulți clienți politici, ca să pot să-i mituiesc prin subvențiile astea la hectar care, la noi, se dădeau și înainte de ʼ89.
(……………………………….)
”La noi s-a luat lista pentru plățile directe și s-a dat la fiecare câte un pic ca să mulțumească pe toți”
CRONICILE: Sunt totuși aproape 30 de ani. Există de obicei și o presiune naturală care vine de la baza unui domeniu cum e agricultura. Mai ales de când am aderat la UE, fondurile de dezvoltare rurală chiar nu mișcă nimic?
Fondurile din programul național de dezvoltare rurală sunt eficiente când ai o viziune despre ce vrei să dezvolți.
Noi am fost tot timpul împinși de la spate de la Bruxelles să elaborăm PNDR-ul și n-a venit pe baza unei viziuni pe care s-o fi avut noi, în care să fi putut vedea două-trei domenii și două-trei probleme structurale pe care eu vreau să le rezolv în următorii cinci-șapte ani prin PNDR.
(…………………………….)
Uitați-vă și acum la subvențiile din Pilonul 1, deci cele din plăți directe care sunt la latitudinea statului membru. Sunt plăți directe la hectar care se dau la toată lumea în țara respectivă, iar eu, cât am fost comisar, am dat posibilitatea până la 13 la sută din totalul volumului de plăți directe, ceea ce înseamnă sute de milioane de euro pe an care să fie distribuite conform priorităților proprii stabilite de statul membru.
Ei, la noi s-a luat lista cu toate domeniile pe are Comisia Europeană le permitea pentru plățile acestea direcționate și s-a dat câte un pic la fiecare, ca să-i mulțumească pe toți.
(…………………………………)
***
Cele 7 analize care stau la baza sintezei de mai sus, precum și complicata situație descrisă în interviu de Dacian Cioloș, pot fi citite integral în CRONICILE Curs De Guvernare.
(Ce sunt CRONICILE – un LINK informativ AICI.
Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.
