La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Banca Mondială – un Raport de speriat, care nu mai sperie pe nimeni: Cea mai nouă evaluare a emigrației românești

de Mariana Bechir , 25.7.2018

Între trei și cinci milioane de români muncesc și trăiesc în străinătate.

Estimatul din 2017 al ONU, calificat drept optimist în Raportul privind diagnosticul problemelor sistemice provocate de emigrație, realizat de Banca Mondială, este de 3,58 milioane de persoane, adică 18,2% din populația României. Aceasta înseamnă că migrația are o contribuție de peste 75% la declinul demografic înregistrat de România.

Autorii raportului BM avansează un număr de trei milioane de români în vârstă de muncă aflați în străinătate, ceea ce echivalează cu 23,3% din populația în vârstă de muncă a României.

Efectele pozitive ale remitențelor și ale emigranților reveniți sunt contrabalansate de deficitul provocat pe piața muncii din România și de o creștere economică inferioară celei posibile fără fluxurile uriașe de emigranți.

Conform Comisiei Europene, cele mai mari ponderi ale celor plecați apar în rândul persoanelor înalt calificate (26,6%).

Situația a produs deficite de personal în mai multe domenii cu valoare adăugată mare – pe piața autohtonă a muncii există cerere ridicată de programatori, medici, ingineri electrici, tehnicieni etc.

(Citiți și: ”România a intrat în Top 20 al statelor cu cele mai mari diaspore – potrivit Raportului ONU pe migrație”)

Un studiu FMI, din 2016, arăta că emigrarea forței de muncă calificate a încetinit dezvoltarea economică a României : creșterea anuală a PIB în termeni reali ar fi fost cu aproximativ 10 puncte procentuale mai mai ridicată în absența emigrației.

Până și în privința remitențelor, efectele sunt ambivalente:

  • au permis investiții
  • au redus inegalitățile, atât în interiorul ruralui, cât și urbanului, pe de o parte, dar și între rural și urban, pe de altă parte
  • au redus sărăcia

Dar:

  • au afectat disponibilitatea beneficiarilor de a lucra
  • au afectat puternic copiii lăsați în țară de părinții plecați la muncă peste hotare (sunt mai vulnerabili, mai expuși marginalizării și în rândul lor se constată rate mai mari de absenteism și abandon școlar)
  • au încetinit convergența veniturilor – diferența dintre România și UE la indicatorul veniturilor pe cap de locuitor ar fi fost redusă cu aproximativ 6,5% în absența emigrației

Categoriile a căror plecare ar trebui să îngrijoreze în mod special guvernanții

Studiul analizează și două categorii de persoane înalt calificate unde se înregistrează rate mari de emigrare și care ar putea crea probleme mari dezoltării României, pe termen mediu și lung.

1.Medicii

Unul din patru medici a plecat în străinătate, în perioada 2000 – 2013, interval în care numărul acestor profesioniști a crescut în țară cu 18%, în timp ce numărul medicilor români din străinătate a urcat cu peste 650%:

Sunt afectați în special românii din zonele sărace, rurale, unde deficitul de personal medical a atins cote alarmante.

Peste 50% din medicii români plecați au sub 40 de ani, iar majoritatea celor care au solicitat certificat pentru recunoaşterea diplomei (în vederea muncii în străinătate) sunt medici rezidenți.

De asemenea, mulți dintre tinerii medici aleg alte state membre pentru a-și termina rezidențiatul.

2.Tinerii care studiază în străinătate

Numărul studențiilor români din străinătate a crescut mai mult decât dublu în 16 ani – de la 12.500 în 2000, la 33.400, în 2016.

Tinerii sunt atrași și de calitatea programelor, și de posibilitatea de a-și îmbunătății abilitățile de comunicare într-o limbă străină, precum și de faptul că în străinătate au mai multe oportunități de carieră după obținerea licenței.

Acest ultim aspect este deosebit de relevant, precizează studiul BM, în condițiile în care șomajul în rândul tinerilor era de peste 20%, comparativ cu numai 5,9%, rata pe total persoane cu vârste între 15 și 64 de ani, în 2016.

Cele mai improtante impedimente în ceea ce privește revenirea acestora în România, după obținerea licenței, sunt:

  • mediul politic
  • procedura de recunoaștere a diplomelor obținute

Studiul arată că lipsesc datele și analizele detaliate privind emigrația, astfel încât sunt greu de evaluat efectele pozitive și negative ale emigrației, în condițiile în care toate aceste informații, pe baza cărora se pot elabora politici în domeniu, sunt cruciale pentru dezvoltarea pe termen lung a României.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cele 11 revendicări: Mobilizare fără precedent a magistraților împotriva măsurilor care le subminează independența

Vladimir Ionescu

Judecătorii și procurorii recurg la o mobilizare fără precedent pentru a bloca aplicarea ultimelor modificări aduse legilor Justiției. A fot formulată și o listă cu revendicări… Mai mult

Europa

Miniştrii Comerţului din UE discută la București despre relațiile cu SUA și modernizarea OMC

Adrian N Ionescu

Miniştrii Comerţului din ţările membre ale Uniunii Europene participă, vineri la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală pentru a discuta despre procesul de modernizare a… Mai mult

Europa

L’Espresso: Negocieri secrete pentru finanţarea partidului lui Salvini cu bani ruseşti

Iulian Soare

Publicaţia L’Espresso publică o investigaţie care vizează un acord de vânzare a trei milioane de tone de combustibil diesel către o companie italiană, un contract… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis i-a numit în funcție pe noii miniștri ai Transporturilor și Dezvoltării

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că șeful statului a semnat decretele de numire ale lui Daniel Suciu, în funcția de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării regionale și… Mai mult

Stiri

Analiză: Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

Ioana Morovan

Dezvoltarea economică a României este indisolubil legată de fondurile europene. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a fost cel mai mare investitor în România și sute… Mai mult

Stiri

Cristi Danileț: Unii magistrați își vor suspenda activitatea, în semn de protest față de OUG pe Justiție

Razvan Diaconu

Magistrații români vor organiza proteste după model polonez, anunță la RFI judecătorul Cristi Danileț, în contextul noii OUG pe legile justiției. El spune că unii… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal. Preşedinţia susţine că între momentul emiterii de… Mai mult