Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

La obiect

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Banca Mondială – Problemele României: Polarizare din cauza „suburbanizării”, a agriculturii necompetitive și a educaţiei deficitare

de Adrian N Ionescu , 5.6.2018

În România sunt localizate câteva dintre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene, ca şi în restul Europei Centrale şi de Est (ECE) şi în sudul continentului, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.

Raportul „Regândirea regiunilor întârziate – folosirea politicilor de coeziune” vorbeşte despre:

  • absorbţia fondurilor europene este obstrucţionată de:
    • capacitatea managerială şi administrativă atât în accesarea programelor cât şi în implementarea proiectelor;
    • conflictele dintre priorităţile locale şi regionale şi cele naţionale;
  • nevoia de transformare sectorială a regiunilor în care domină o agricultură cu productivitate scăzută;
  • problemele forţei de muncă, amplificate de educaţia deficitară.
  • polarizarea României în jurul câtorva centre economice şi sociale puternice, în vreme ce oraşele secundare suferă de „suburbanizare”;

În ciuda progreselor înregistrate, „sunt probleme în România cu faptul că foarte mulţi oameni lucrează în agricultura cu productivitate redusă, iar o altă problemă este educaţia”, a spus şi Thomas Farole, economist principal al Băncii Mondiale, cu ocazia prezentări raportului la Bucureşti, potrivit Agerpres.

Cele mai sărace regiuni din UE au un PIB pe cap de locuitor de şapte ori mai mic decât regiunile cele mai bogate. Impactul tehnologiei asupra pieţei forţei de muncă va exacerba aceste diferenţe pe viitor, iar schimbările demografice şi tiparele de migraţie vor genera presiuni suplimentare.

Problemele

Analiza dezvoltării orașelor secundare în Polonia și România, ca și în Grecia, Italia, Portugalia și Spania, „arată că mare parte din creştere vine nu atât din migraţie cât din naveta determinată de suburbanizare”.

„Transformarea sectorială – în special prin orientarea agriculturii spre producţia de mărfuri, ar contribui cu aproape 45% la potenţialul de creştere al regiunilor cu venit redus, respectiv cu aproape 60% în România şi Bulgaria”

Regiunile mai puţin dezvoltate din Europa sunt formate din zone sărace cu locuitori cu venituri mici, din Europa Centrală şi de Est, dintre care multe converg rapid, precum şi din regiuni cu creştere lentă, din sudul Europei, care se confruntă, printre altele, cu stagnarea productivităţii şi cu o reducere a numărului de locuri de muncă.

Raportul relevă că UE ar trebui să utilizeze politica de coeziune pentru a maximiza impactul asupra regiunilor mai puţin dezvoltate, vizând în mod explicit potenţialul fiecărei regiuni, mai degrabă decât încurajarea convergenţei interne a regiunilor.

UE investeşte anual 50 de miliarde de euro prin fonduri de coeziune pentru a sprijini dezvoltarea în regiunile europene, cu scopul de a le aduce mai aproape de media europeană şi de a reduce divergenţele interne.

Dintre direcţiile strategice ale politicii de coeziune a UE, raporul remarcă:

  • eliminarea deficienţelor macrostructurale care limitează potenţialul de creştere al regiunilor – spre exemplu datoria fiscală naţională şi datoria externă a regiunilor cu creştere lentă diminuează potenţialul de creştere al acestora:
  • îmbunătăţirea mediului de afaceri regional, dar şi valorificarea potenţialului productiv al oraşelor – investiţii în oraşe secundare, care, în acest moment, generează 44% din PIB-ul Uniunii Europene, acestea fiind motoare de dezvoltare, magneţi de capital uman şi generatoare de oportunităţi.
  • investiţiile în competenţele profesionale şi întărirea capacităţii administrative – capacitatea administrativă scăzută este una dintre trăsăturile definitorii ale regiunilor mai puţin dezvoltate, iar soluţionarea acestei probleme este fundamentală pentru amplificarea potenţialului regional.

Totuși, dacă tendințele pozitive din ultima decadă vor continua, cele mai sărace regiuni din România, Polonia, Ungaria și Bulgaria vor deveni, până în 2025, mai bogate decât cele din Italia, Spania, Portugalia și Grecia, mai spune raportul citat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR: Vulnerabilitățile stabilității financiare și riscurile din economie. Inflația coboară în domeniul țintit

Adrian N Ionescu

Mandatele Băncii Naţionale ale României (BNR) privind inflația și stabilitatea financiară au fost îndeplinite în 2018, în ciuda vulnerabilităților și riscurilor care mai persistă, potrivit… Mai mult

Stiri

Doar 23 de spitale din 147 îndeplinesc criteriile de acreditare

Mariana Bechir

Doar 23 de spitale din cele 147 evaluate până acum îndeplinesc toate condițiile de acreditare, iar 106 le respectă numai parțial, anunță Autoritatea de Management… Mai mult

Stiri

PSD a decis: Codurile penale se modifică prin ordonanță de urgență. Tudorel Toader asigură că nu e vorba de amnistie și grațiere

Razvan Diaconu

Guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă pentru adoptarea Codului Penal şi Codul de Procedură Penală, modificate de Comisia Iordache. Ministrul Justiției a precizat ulterior… Mai mult

Stiri

Reșița, primul oraș care vrea să se alăture Alianței Vestului

Vladimir Ionescu

Primarul din Reșița, Ioan Popa (foto), a declarat Adevărul că intenționează să facă demersurile necesare pentru ca orașul pe care îl conduce să se alăture… Mai mult

Stiri

Liviu Voinea, BNR: Unul din patru români apți de muncă a emigrat

Adrian N Ionescu

România a avut cel mai ridicat nivel de emigrație din UE în rândul persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani, care trăiesc în… Mai mult

Stiri

AOAR: Bugetul de stat 2019 trebuie să se bazeze pe o înghețare a salariilor în sectorul bugetar

Vladimir Ionescu

Execuția bugetară aferentă perioadei de 10 luni din anul 2018 creează îngrijorare în mediul de afaceri, pe fondul creșterii cu circa 25% a cheltuielilor salariale… Mai mult

Stiri

Carmen Iohannis nu s-a prezentat la Parchetul General, de data aceasta invocând motive de sănătate

Vladimir Ionescu

Avocatul lui Carmen Iohannis a anunțat Parchetul General că aceasta nu se poate prezenta la audiere din cauza stării de sănătate. Apărătorul a depus un certificat… Mai mult