Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat joi, negativ, propunerile legislative de modificare a Legilor Justiției primite de la Camera Deputaților. Avizul este consultativ, așa încât parlamentarii îl pot ignora.
Propunere de respingere a proiectelor și critici dure au formulat zilele trecute, toate instanțele din țară, cu excepția uneia, precum și Parchetul General și DNA.
Decizia a fost luată cu votul majorității, printre cei care ar fi dorit vot pozitiv numărându-se ministrul Justiției, Tudorel Toader, membru din oficiu al CSM.
În martie 2017, regimul PSD a redeschis secţia ATI a Spitalului de Arşi din Capitală, în pofida avertismentelor că problema nosocomialelor nu este rezolvată.
Ministrul Toader – O dezbatere cu final cunoscut
- „O dezbarere cu final știut. Personal eram convins că rezultatul va fi acela. Pe alocuri s-a folosit un limbaj dublu, cineva s-a făcut că nu înțelege un anumit lucru. În contextul în care o doamnă judecător (Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție – n. red.), membră CSM, spunea public că la avizul precedent votul s-a schimbat peste noapte, din unanim azi a devenit majoritar negativ mâine.”
- „Este un aviz consultativ. Eu exprim speranța, să nu spun chiar convingerea, că membrii comisiei speciale (din Parlament – n. red.) vor lua în considerare unele dintre argumentele care vor însoți acest aviz negativ.”
- Cu referire la magistrații care au votat pentru aviz negativ: „Fondul problemei este aici: nu poți să te exprimi împotriva modificării legii pentru punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale. Nu poți să dai un aviz negativ, să respingi chiar propunerile făcute de CSM.”
Procurorul general – Înființarea unei direcții pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, o propunere suprarealistă
„Există câteva dispoziții (…) ale acestui proiect de lege care au fost foarte sever criticate de colegii noștri, cum este aceea privind direcția de investigare a pretinselor infracțiuni săvârșite de judecători și de procurori. Ei bine, așa ceva este absolut suprarealist, în condițiile în care există o criminalitate nesemnificativă, adică există un număr de fapte total nesemnificativ pentru acest corp socio-profesional”, a declarat procurorul general al României.
„Pentru aceasta să faci o direcție de 20 de procurori nu este realist”, a adăugat Augustin Lazăr.
Cele trei legi importante pentru sistemul judiciar pe care legislativul vrea să le modifice în regim de urgență:
- Legea 303/2004 privind statutul magistraților
- Legea 304/2004 privind organizarea judiciară
- Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Este a treia formă a acestora și ele vor fi dezbătute în regim de urgență.
Presiunea timpului este, de altfel, justificarea oferită de guvernanți pentru abandonarea promisiunii de a cere avizul Comisiei de la Veneția în legătură cu modificările ce vor fi aduse procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt.
Printre semnatarii proiectelor se numără și fostul ministru al Justiției Florin Iordache, cel care a promovat OUG 13 pentru modificarea codului penal.
Proiectele au fost disuctate de ministrul Tudorel Toader, marți, la Bruxelles, cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans și cu Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție, consumatori și egalitate de gen.
Comisia Europeană urmeză să trimită un punct de vedere referitor la modul în care autoritățile române doresc să definească abuzul și neglijența în serviciu, adică implicit referitor la problema instituirii unui prag valoric pentru ca acestea să fie infracțiuni.
De asemenea, CE insistă ca România să ceară avizul Comisiei de la Veneţia în legătură cu procedura de numire a procurorilor de rang înalt.
Principalele prevderi din proiectele aflate în dezbaterea parlamentarilor:
Se înființează Parchet special pentru magistrații penali
Se prevede apariția unei a treia structuri speciale în cadrul Parchetului General. În afară de Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT):
Direcția pentru Investigare a Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori urmează să se ocupe doar de faptele magistraților, o atribuție care aparține acum DNA.
Soluția ar fi una nepractică, potrivit DNA, deoarece anticorupția are deja personal specializat pe astfel de spețe și, în plus, ar fi prea costisitor să înființezi un parchet special pentru infracțiuni care, în mod normal, ar trebuie să fie foarte puține (și probabil că numărul lor s eva diminua în timp).
Alți specialiști din domeniu acuză că un astfel de organism ar putea fi politizat ușor.
Președintele rămâne în procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Dar:
Șeful statului îi va numi în continuare pe procurorul general și pe adjuncții acestuia și pe șefii DNA, DIICOT și noii direcții.
Limitarea atribuțiilor președintelui în numirea conducerii Curții Supreme
La numirea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, șefului statului poate refuza motivat propunerile CSM fără a exista o limitare a numărului de respingeri, pe când în viitoarea lege, el nu va putea face acest lucru decât o dată.
De asemenea, revocarea șefilor d eparcehete nu va mai fi făcută de președinte, la propunerea Minsiterului Justiției, ci de CSM, care se poate sesiza din oficiu sau la propunerea Minsiterului Justiției.
Inspecția Judiciară va fi subordonată unui Consiliu pentru integritatea magistraților
Inspecția Judiciară (cea care constată abaterile disciplinare ale magistraților) va fi reorganizată și va fi coorodnată de un nou organism – Consiliul Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor.
Consiliul va numi și revoca șefii Inspecției și va înainta CSM propuneri pentru organizarea și funcționarea Inspecției.
Pentru Inspecția Judiciară urmează să fie elaborată o lege specială în următoarele șase luni.
