Chestiunea

România – cele mai mari costuri de finanțare din statele ECE: perspective de creștere și accentuare a vulnerabilității

Costurile de finanţare ale României şi Ungariei au crescut, în vreme ce ale altor ţări central europene au rămas stabile, în ultima săptămână – cu… Mai mult

12.02.2018

La obiect

UE – probleme în economie: Deficit mare de forță de muncă, rata ocupării a ajuns la un record istoric

Rata ocupării forței de muncă în UE în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a crescut în mod constant în… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme

Banca Mondială a constatat că procesul de modernizare al ANAF s-a blocat imediat după prima etapă a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizată… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

Avertisment pentru calitatea creşterii. România – Involuție la productivitatea resurselor între statele UE

de Marin Pana 6.7.2017

România se situează pe penultimul ultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, cu doar 0,70 euro pe kilogram de materie primă utilizat în anul 2016, potrivit datelor communicate de către Eurostat.

Surprinzător, suntem la mai puţin de două treimi faţă de indexul consemnat pentru anul 2000 şi batem pasul pe loc din 2001 încoace.

Totodată, pentru referinţă, trebuie menţionat că devansăm de puţin Bulgaria (0,68 euro/kg), ne plasăm la doar o treime din media UE28 ( 2,07 euro/kg) și rămânem la o distanță apreciabilă de țări precum Italia ( 3,98 euro/kg), Olanda (3,96 euro/kg), Luxemburg (3,65 euro/kg), Marea Britanie (3,59 euro/kg) sau Spania (3,17 euro/kg).

Singura țară care între 2000 și 2016 a scăzut la productiovitatea resurselor

Analiza Eurostat arată că, între 2000 şi 2016, interval în care productivitatea resurselor a crescut per total state membre UE de la 1,47 euro/kg până la 2,07 euro/kg (cu 41% în termeni reali), România a scăzut la acest indicator esenţial pentru calitatea creşterii unei economii de la 1,09 euro/kg spre 0,70 euro/kg.

Pe cale de consecinţă, raportul dintre noi şi media europeană s-a deteriorat de la 74% la 34%.

CASETA

Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate). Pentru asigurarea comparabilității între diferite țări, se utilizează PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard iar pentru a se urmări corect evoluția în timp se folosește PIB/locuitor în termeni reali, ajustat după volum la prețurile unui an de referință.

Campioana îmbunătățirii utilizării resurselor din 2000 încoace a fost Irlanda, care a reușit o ameliorare foarte pronunțată a acestui indicator economic în ultimii 12 ani. Ea a fost urmată îndeaproape de Spania şi Italia. Plutonul urmăritor, situat la o distanţă mai mare şi în care se evidenţiază Marea Britanie, este condus de două colege de fost bloc socialist, Slovenia şi Cehia.

Performanțe foarte bune în acest secol au mai reuşit Ungaria şi Polonia, care, cu avantajul că au pornit de la o bază mai mica de performanţă în domeniu, au devansat ( cum ar fi trebuit să facem şi noi), cele două economii europene de referinţă, Franţa şi Germania.

De notat că până şi vecinii bulgarii şi-au îmbunătăţit rezultatul cu 20% şi mai ales, noua membră a UE, Croaţia, ce a traversat o perioadă de recul puternic similară cu cea de la noi prin 2004, şi-a revenit la valori mai mari decât cele de pornire.

La noi, productivitatea resurselor a coborât abrupt în România până în 2008, adică exact în perioada de avânt economic. Trecerea de la postura de ”croitorul Europei” la cea de ”fierarul Europei” a fost însoţită de o deteriorare inerentă a raportului între suma obţinută şi cantitatea de resurse consumate. Care nu a putut fi compensată de sporul de valoare adăugată, în pofida deplasării certe spre produsele de nivel tehnologic mediu.

Revenirea din ultimii opt ani analizați a remediat întrucâtva situația de-a dreptul dezastruoasă la indicatorul analizat, dar ne plasează în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca trend şi de-abia ne-a salvat de a deţine lanterna roşie în valoare absolută.

Porniţi de valoarea de avarie din 2008, ritmul de creştere a fost ceva mai bun decât media europeană ( 34% creştere a productivităţii resurselor în 2016 faţă de 31% media UE în acelaşi interval de timp), dar cu totul insuficient pentru a reface decalajele faţă de celelalte ţări.

Aşadar, dincolo de rezultatele economice cantitative, care arată bine la prima vedere, ar trebui să fim mult mai atenți la calitatea creșterii, deoarece aici este segmentul pe care stăm cel mai slab în ceea ce privește convergența reală cu economiile din UE. Pe scurt, fără a neglija expansiunea cantitativă, avem nevoie urgentă de creştere intensivă mult mai clară.

Desigur situația nu poate fi remediată decât pe termen lung. Pentru aceasta, însă, trebuie ţintite inteligent domeniile strategice pentru ameliorarea productivităţii resurselor şi nu luate otova măsuri pentru toată economia. În plus, nu trebuie să uităm de educaţie, deoarece este greu de crezut că vom putea vinde mai eficient resurse materiale prelucrate fără resurse umane învăţate.

Doar aşa vom putea păstra şi spori competitivitatea (ceea ce e tot mai dificil pe o piaţă unică extinsă). Competitivitate care va materializa în substituirea treptată și parțială a consumurilor materiale cu creșterea salariilor. Realizată nu prin măsuri administrative de sporuri nominale arbitrare ale veniturilor ci prin cerere şi ofertă, într-o piaţă a muncii bazată pe o monedă naţională puternică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Reacția președinției după anunțul declanșării procedurii de revocare a șefei DNA: Evaluarea Președintelui României diferă de cea a ministrului Justiției

Vladimir Ionescu

“Președintele României s-a declarat, în repetate rânduri, mulțumit de activitate DNA, punct de vedere pe care și-l menține în continuare”, precizează un comunicat al Administrației… Mai mult

Stiri

Austria dă în judecată Comisia Europeană din cauza centralei nucleare de la Paks, Ungaria

Iulian Soare

Austria a depus joi o plângere la Curtea Europeană de Justiție împotriva aprobării acordate de UE asupra extinderii centralei nucleare de la Paks, Ungaria, anunță… Mai mult

Stiri

Guvernul a adoptat măsura tranzitorie de plafonare a contribuţiilor sociale aferente concediilor maternale și medicale

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat, joi, ordonanța de urgență prin care rectifică regimul plății contribuțiilor sociale pentru concediile maternale şi medicale, astfel încât nivelul să fie plafonat,… Mai mult

Stiri

DNA București a cerut filialei Prahova a PSD chitanțe legate de europarlamentarele din 2014

Vladimir Ionescu

Procurori anticorupție de la DNA central au cerut organizației PSD Prahova zeci de chitanţe legate de alegerile europarlamentare din 2014, relatează Mediafax. Informația a fost… Mai mult

Stiri

Bugetul Capitalei: 111 de milioane de euro pentru spitale și 231 milioane euro pentru infrastructură și fluidizarea traficului

Vladimir Ionescu

Consiliul General al Municipiului București a aprobat joi proiectul de buget al PMB, care prevede aproximativ patru miliarde de lei pentru funcționarea instituției și societăților… Mai mult

Stiri

Procurorul general: Activitatea DNA este eficientă, nu există niciun motiv pentru demiterea Codruței Kovesi

Vladimir Ionescu

Activitatea DNA este una eficentă și nu există niciun motiv întemeiat pentru revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi, a declarat procurorul general al României,… Mai mult

Stiri

România va cere Comisiei Europene amânarea respectării cerinţelor de mediu pentru termocentralele pe cărbune

Razvan Diaconu

România va cere Comisiei Europene prelungirea, de la 2021 la 2024, a termenului până la care termocentralele pe cărbune se pot conforma noilor cerinţe europene de… Mai mult