Avertisment pentru calitatea creşterii. România – Involuție la productivitatea resurselor între statele UE

de Marin Pana | 6.7.2017 .

România se situează pe penultimul ultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, cu doar 0,70 euro pe kilogram de materie primă utilizat în anul 2016, potrivit datelor communicate de către Eurostat.

Surprinzător, suntem la mai puţin de două treimi faţă de indexul consemnat pentru anul 2000 şi batem pasul pe loc din 2001 încoace.

Totodată, pentru referinţă, trebuie menţionat că devansăm de puţin Bulgaria (0,68 euro/kg), ne plasăm la doar o treime din media UE28 ( 2,07 euro/kg) și rămânem la o distanță apreciabilă de țări precum Italia ( 3,98 euro/kg), Olanda (3,96 euro/kg), Luxemburg (3,65 euro/kg), Marea Britanie (3,59 euro/kg) sau Spania (3,17 euro/kg).

Singura țară care între 2000 și 2016 a scăzut la productiovitatea resurselor

Analiza Eurostat arată că, între 2000 şi 2016, interval în care productivitatea resurselor a crescut per total state membre UE de la 1,47 euro/kg până la 2,07 euro/kg (cu 41% în termeni reali), România a scăzut la acest indicator esenţial pentru calitatea creşterii unei economii de la 1,09 euro/kg spre 0,70 euro/kg.

Pe cale de consecinţă, raportul dintre noi şi media europeană s-a deteriorat de la 74% la 34%.

CASETA

Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate). Pentru asigurarea comparabilității între diferite țări, se utilizează PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard iar pentru a se urmări corect evoluția în timp se folosește PIB/locuitor în termeni reali, ajustat după volum la prețurile unui an de referință.

Campioana îmbunătățirii utilizării resurselor din 2000 încoace a fost Irlanda, care a reușit o ameliorare foarte pronunțată a acestui indicator economic în ultimii 12 ani. Ea a fost urmată îndeaproape de Spania şi Italia. Plutonul urmăritor, situat la o distanţă mai mare şi în care se evidenţiază Marea Britanie, este condus de două colege de fost bloc socialist, Slovenia şi Cehia.

Performanțe foarte bune în acest secol au mai reuşit Ungaria şi Polonia, care, cu avantajul că au pornit de la o bază mai mica de performanţă în domeniu, au devansat ( cum ar fi trebuit să facem şi noi), cele două economii europene de referinţă, Franţa şi Germania.

De notat că până şi vecinii bulgarii şi-au îmbunătăţit rezultatul cu 20% şi mai ales, noua membră a UE, Croaţia, ce a traversat o perioadă de recul puternic similară cu cea de la noi prin 2004, şi-a revenit la valori mai mari decât cele de pornire.

La noi, productivitatea resurselor a coborât abrupt în România până în 2008, adică exact în perioada de avânt economic. Trecerea de la postura de ”croitorul Europei” la cea de ”fierarul Europei” a fost însoţită de o deteriorare inerentă a raportului între suma obţinută şi cantitatea de resurse consumate. Care nu a putut fi compensată de sporul de valoare adăugată, în pofida deplasării certe spre produsele de nivel tehnologic mediu.

Revenirea din ultimii opt ani analizați a remediat întrucâtva situația de-a dreptul dezastruoasă la indicatorul analizat, dar ne plasează în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca trend şi de-abia ne-a salvat de a deţine lanterna roşie în valoare absolută.

Porniţi de valoarea de avarie din 2008, ritmul de creştere a fost ceva mai bun decât media europeană ( 34% creştere a productivităţii resurselor în 2016 faţă de 31% media UE în acelaşi interval de timp), dar cu totul insuficient pentru a reface decalajele faţă de celelalte ţări.

Aşadar, dincolo de rezultatele economice cantitative, care arată bine la prima vedere, ar trebui să fim mult mai atenți la calitatea creșterii, deoarece aici este segmentul pe care stăm cel mai slab în ceea ce privește convergența reală cu economiile din UE. Pe scurt, fără a neglija expansiunea cantitativă, avem nevoie urgentă de creştere intensivă mult mai clară.

Desigur situația nu poate fi remediată decât pe termen lung. Pentru aceasta, însă, trebuie ţintite inteligent domeniile strategice pentru ameliorarea productivităţii resurselor şi nu luate otova măsuri pentru toată economia. În plus, nu trebuie să uităm de educaţie, deoarece este greu de crezut că vom putea vinde mai eficient resurse materiale prelucrate fără resurse umane învăţate.

Doar aşa vom putea păstra şi spori competitivitatea (ceea ce e tot mai dificil pe o piaţă unică extinsă). Competitivitate care va materializa în substituirea treptată și parțială a consumurilor materiale cu creșterea salariilor. Realizată nu prin măsuri administrative de sporuri nominale arbitrare ale veniturilor ci prin cerere şi ofertă, într-o piaţă a muncii bazată pe o monedă naţională puternică.

Publicat la data de 6.7.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română