Comisia Europeană explică într-un răspuns trimis Digi24 care sunt riscurile ce pot apărea în cazul unui Parteneriat Public Privat pentru realizarea unei autostrăzi.
Guvernul nu a informat niciodată Comisia despre intenția sa de a realiza autostrada A8, Târgu Mureș – Iași prin Parteneriat Public Privat (PPP) și nu prin fonduri europene.
Oficialii români nu au avut niciodată discuții oficiale sau neoficiale cu cei ai Comisiei Europene privind preferința guvernului de a realiza autostrada Moldova în PPP, se arată într-un răspuns al Comisie Europene pentru Digi24.ro.
„Înțelegem că inițiativa de a realiza un PPP în domeniul autostrăzilor aparține Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză”, spun oficialii CE.
Aceștia lansează un avertisment la adresa României în privința recurgerii la PPP: „Deși Comisia Europeană încurajează căutarea resurselor alternative pentru dezvoltarea rețelei rutiere a României, recomandăm precauție înainte de a avansa cu lansarea contractelor de tip PPP. Dorim să facem referire la Raportul Curții europene de audit privind PPP din Europa și la provocările ce vin cu aceste PPP”.
Parteneriatele Public – Privat din Uniunea Europeană sunt afectate de deficiențe generalizate și prezintă beneficii limitate, spune raportul menționat de oficialii europeni, care analizează 12 contracte PPP din Spania, Grecia, Franța, Irlanda dintre care șase erau de autostrăzi
Pe scurt, concluziile privind trei autostrăzi din Grecia, doua din Spania și una din Irlanda. Curtea de Conturi a găsit că au apărut „cheltuieli ineficiente și ineficace în cuantum de 1,5 miliarde de euro”. În plus, raportul costuri-beneficii și transparența erau puternic subminate în special din cauza lipsei unei politici și a unei strategii clare, din cauza unor analize inadecvate, din cauza posibilității de a înregistra parteneriatele public-privat ca elemente extrabilanțiere și din cauza unor mecanisme neechilibrate de partajare a riscurilor.
În condițiile în care costul total al proiectelor aferente se ridica la 9,6 miliarde de euro (contribuția UE fiind la 2,2 miliarde de euro) au fost necesari bani suplimentari pentru încheierea proiectelor. Afaceri din care companiile „partenere” cu statul și bancherii nu ies in pierdere, ci doar plătitorii de taxe și tarife de autostradă.
„A fost necesară mobilizarea de fonduri publice suplimentare în sumă de aproape 1,5 miliarde de euro pentru a se finaliza cele cinci autostrăzi auditate din Grecia și Spania. Circa 30 % din aceste fonduri (mai exact, 422 de milioane de euro) au fost furnizate de UE”, spunea Oskar Herics, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport.
Un PPP cere o pregătire atentă pentru a evita pretenții ulterioare sau renegocieri scumpe care ar putea avea consecințe posibile asupra fondurilor publice, spune CE.
Pașii de pregătire includ realizarea unui studiu de fezabilitate, analiza cost-beneficii, analiza de trafic, impact de mediu, sustenabilitate financiară, întreținerea ulterioară.
„România nu are multă experiență cu PPP, cu atât mai mult cu cât un PPP durează între 20 și 30 de ani. Asistență din partea instituțiilor financiare ca Banca Europeană de Investiții sau Banca Mondială sunt recomandabile”, spune CE. Atât pentru autostrada A8 cât și pentru Ploiești – Brașov, cele două proiecte care Guvernul le vrea făcute în PPP nu există studii de fezabilitate recente și solide.
