Avem ministru, n-avem plan: Master Planul avizat de Bruxelles n-a fost adoptat guvern, Comarnic-Brașov merge mai departe cu bani de la buget

de Victor Bratu | 16.7.2015 .

harta masterplan

România, plină de autostrăzi, pe hârtie

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea lui Iulian Matache în funcţia de ministru al Transporturilor. Iulian Matache, fost secretar de stat în minister, a fost propus miercuri de premeierul Ponta după ce preşedintele Iohannis a refuzat prima nominalizare făcută de PSD.

Prioritatea noului ministru ar trebui să fie adoptarea în guvern a Master Planului General de Transporturi.

Forma finală a documentului a fost convenită cu experţii Comisiei Europene pe data de 10 iulie, după mai mult de un an şi jumătate de negocieri, însă documentul trebuie să capete un caracter formal (aprobat în şedinţă de guvern) pentru a deveni opozabil Comisiei.

Când trebuia să se bărbierească premierul Ponta

“Nu se întâmplă chiar în fiecare zi un lucru important, dar astăzi chiar este un lucru important, și anume lansarea în mod oficial a Programului Operațional pentru Infrastructură Mare, care include și faimosul Master plan de Transport, mai cunoscut în România decât orice altceva.

Înainte de a pleca din țară, i-am spus domnului ministru Rus, în tradiția altor oameni politici cunoscuți, că-mi las barbă și nu mă mai rad până nu se aprobă Master Planul. Iată că s-a aprobat, pentru că fără Master plan nu puteam să avem Programul Operațional. Mă bucur foarte tare că acest lucru s-a întâmplat, nu doar pentru că vorbim, cu siguranță, despre cel mai important program operațional finanțat de Comisia Europeană și cofinanțarea Guvernului României. (…) Sunt 12 miliarde de euro, însemnând 9,5 miliarde fonduri nerambursabile și 2,5 fonduri de la buget”, a declarat Victor Ponta pe 10 iulie la Palatul Victoria, la evenimentul de semnare a Deciziei de Aprobare a Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM).

Premierul Victor Ponta are dreptate când afirmă că domeniul transporturilor (Master Planul) este o componentă a POIM, alături de mediu şi de energie. Dar se înşeală atunci când crede că simpla finalizare a discuţiilor de la Bruxelles ţine loc de document oficial.

Potrivit procedurilor Comisiei Europene, Master Planul General de Transport este un document al statului român care trebuie să fie aprobat oficial, în şedinţă de guvern.

În data de 13 iulie, surse de la Comisia Europeană au declarat pentru cursdeguvernare.ro, că versiunea finală a Masterplanului a fost trimisă deja la București, ”discuțiile cu Comisia sunt definitiv închise”, dar că, pentru a fi valid, ”documentul trebuie adoptat formal de către guvernul României”. Masterplanul este un document diferit de Programul Operațional Infrastructură Mare – semnat săptămâna trecută.

Diverse forme ale acestui document au fost doar prezentate în guvern şi Parlamentului, atât în timpul mandatului lui Dan Şova cât şi în cel al lui Ioan Rus. Comisia Europeană a solicitat chiar consensul politic pe acest document, nici acesta nerealizat oficial.

La ultima şedinţă de guvern, miercuri 15 iulie, din lista documentelor adoptate a lipsit o hotărâre de adoptare a documentului în baza căruia se pot accesa fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport.

Dacă adoptarea în guvern a Master Planului nu este secretă, atunci, având şi un titular în fruntea ministerului, guvernul poate va trece acest punct pe agenda unei reuniuni viitoare.

De ce s-a împiedicat strategia naţională de transport

Surse apropiate negocierilor purtate în ultimele 20 de luni au declarat cursdeguvernare.ro că experţii Comisiei au avut numeroase obiecţii asupra modului în care a fost conceput acest plan strategic, atât în ceea ce priveşte prioritizarea, cât și în ce privește implementarea proiectelor.

Obiecţiile au existat la toate componentele Master Planului – drumuri, căi ferate, naval, aerian.

Cel mai controversat aspect ajuns în atenţia publicului a fost legat de insistenţa cu care miniştrii transporturilor din Cabinetul Ponta, inclusiv premierul, au promovat necesitatea demarării lucrărilor la autostrada Comarnic- Braşov.

Guvernul a încercat inclusiv varianta Parteneriatului Public-Privat, respinsă şi aceasta de experţii Comisiei din cauza costurilor exagerate ale investiţiilor comparativ cu gradul de rentabilitate.

Detaliu semnificativ : în documentaţia pregătitoare PPP guvernul asigura de atingerea unor ţinte de trafic anual, respectiv venituri în beneficiul partenerului extern pentru amortizarea cheltuielilor.

Guvernul se angaja să contribuie cu 300 milioane euro anual pentru compensarea indicatorilor scăzuţi de trafic.

Fostul preşedinte Traian Băsescu atrăgea atenţia, la instalarea ministrului Ioan Rus la Transporturi: „Acolo ar trebui să fiţi atent în mod deosebit la premisele de contractare a Autostrăzii Comarnic-Braşov. Din informaţiile mele, deja s-au produs acte de corupţie. De asemenea, s-au contractat studii de fezabilitate de circa 50 de milioane de euro, care nu vor mai fi valabile, cea mai mare parte din ele, în 2 ani. Dar s-au găsit nişte firme cărora să li facă cadouri. Am rugămintea să verificaţi cu atenţie lucrurile acestea înainte de a vă asuma derularea mandatului.”

Ce nu a uitat premierul: CoBra reînvie, cu bani de la buget

rusIoan Rus nu a găsit nimic în neregulă la acest proiect.

În plus, deja fără nicio calitate în Guvernul Ponta, Ioan Rus explica, pe 10 iulie, la Digi TV: ”Ploiești-Comarnic îl lăsăm după 2020, dar luna aceasta începem București-Brașov. SF-ul existent pe București-Brașov are cîteva bucăți pe Valea Prahovei care nu sunt bune, trebuie refăcute, dar începem din capete cu autostrada că acolo SF-ul e bun, începem de la Comarnic și de la Brașov. Şi facem SF-ul pentru secțiunile montane, studii geo că alea ne trebuie. Începem și cu centura Comarnic acum și cu centura Bușteni” – a spus ministrul. (Subl. aparțin redacției)

Declaraţiile fostului ministru au fost urmate de fapte: CNADNR  a publicat în sistemul electronic de achiziţii publice un anunţ de licitaţie deschisă pentru proiectarea şi execuţia capetelor autostrăzii Comarnic-Braşov (53 de kilometri). 

Cele două segmente au în total 10 kilometri, iar suma totală pentru investiţie estimată de CNADNR este de circa 400 de milioane de lei, echivalentul a 90 de milioane de euro.

În iunie CNADNR a denunţat înţelegerea cu asocierea Vinci – Strabag – Aktor pentru construirea prin concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov.

Cei 53 de kilometri ar fi costat 8,5 miliarde de euro, însă la proiect s-a renunţat din cauza opoziţiei Comisiei Europene, FMI şi Bănci Mondiale, îngrijorate de deficitul care l-ar fi produs această investiţie.

Guvernul şi CNADNR au anunţat ulterior că vor realiza “fazat”, adică pe bucăţi,  această autostradă. Cu bani de la buget sau din credite externe.

Un cost total, cât mai exact, al lucrărilor “fazate” nu a fost comunicat.

Publicat la data de 16.7.2015 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Zapad 2017 – un exercițiu militar care nu e doar un exercițiu

Zapad (”Occident” – în traducere)-2017, descris în Occident drept cel mai mare exercițiu militar al forțelor ruse de la sfârșitul Războiului Rece- în ciuda...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română