Chestiunea

Ce forță de muncă pregătește România: Printre cele mai mici ponderi ale tinerilor înalt calificați, și cele mai mari de tineri slab calificați

Între 2005 și 2015, sistemul de educație românesc a produs una dintre cele mai restrânse forțe de lucru înalt calificate și unul dintre cele mai… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Guvernul României, pe curs de coliziune cu Comisia Europeană din cauza politicilor fiscale

O misiune de evaluare a politicilor fiscale românești sosită la București luna trecută a constatat că Guvernul nu dorește să țină cont de recomandările pe… Mai mult

26.10.2017

Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Avem ministru, n-avem plan: Master Planul avizat de Bruxelles n-a fost adoptat guvern, Comarnic-Brașov merge mai departe cu bani de la buget

de Victor Bratu 16.7.2015

harta masterplan

România, plină de autostrăzi, pe hârtie

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea lui Iulian Matache în funcţia de ministru al Transporturilor. Iulian Matache, fost secretar de stat în minister, a fost propus miercuri de premeierul Ponta după ce preşedintele Iohannis a refuzat prima nominalizare făcută de PSD.

Prioritatea noului ministru ar trebui să fie adoptarea în guvern a Master Planului General de Transporturi.

Forma finală a documentului a fost convenită cu experţii Comisiei Europene pe data de 10 iulie, după mai mult de un an şi jumătate de negocieri, însă documentul trebuie să capete un caracter formal (aprobat în şedinţă de guvern) pentru a deveni opozabil Comisiei.

Când trebuia să se bărbierească premierul Ponta

“Nu se întâmplă chiar în fiecare zi un lucru important, dar astăzi chiar este un lucru important, și anume lansarea în mod oficial a Programului Operațional pentru Infrastructură Mare, care include și faimosul Master plan de Transport, mai cunoscut în România decât orice altceva.

Înainte de a pleca din țară, i-am spus domnului ministru Rus, în tradiția altor oameni politici cunoscuți, că-mi las barbă și nu mă mai rad până nu se aprobă Master Planul. Iată că s-a aprobat, pentru că fără Master plan nu puteam să avem Programul Operațional. Mă bucur foarte tare că acest lucru s-a întâmplat, nu doar pentru că vorbim, cu siguranță, despre cel mai important program operațional finanțat de Comisia Europeană și cofinanțarea Guvernului României. (…) Sunt 12 miliarde de euro, însemnând 9,5 miliarde fonduri nerambursabile și 2,5 fonduri de la buget”, a declarat Victor Ponta pe 10 iulie la Palatul Victoria, la evenimentul de semnare a Deciziei de Aprobare a Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM).

Premierul Victor Ponta are dreptate când afirmă că domeniul transporturilor (Master Planul) este o componentă a POIM, alături de mediu şi de energie. Dar se înşeală atunci când crede că simpla finalizare a discuţiilor de la Bruxelles ţine loc de document oficial.

Potrivit procedurilor Comisiei Europene, Master Planul General de Transport este un document al statului român care trebuie să fie aprobat oficial, în şedinţă de guvern.

În data de 13 iulie, surse de la Comisia Europeană au declarat pentru cursdeguvernare.ro, că versiunea finală a Masterplanului a fost trimisă deja la București, ”discuțiile cu Comisia sunt definitiv închise”, dar că, pentru a fi valid, ”documentul trebuie adoptat formal de către guvernul României”. Masterplanul este un document diferit de Programul Operațional Infrastructură Mare – semnat săptămâna trecută.

Diverse forme ale acestui document au fost doar prezentate în guvern şi Parlamentului, atât în timpul mandatului lui Dan Şova cât şi în cel al lui Ioan Rus. Comisia Europeană a solicitat chiar consensul politic pe acest document, nici acesta nerealizat oficial.

La ultima şedinţă de guvern, miercuri 15 iulie, din lista documentelor adoptate a lipsit o hotărâre de adoptare a documentului în baza căruia se pot accesa fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport.

Dacă adoptarea în guvern a Master Planului nu este secretă, atunci, având şi un titular în fruntea ministerului, guvernul poate va trece acest punct pe agenda unei reuniuni viitoare.

De ce s-a împiedicat strategia naţională de transport

Surse apropiate negocierilor purtate în ultimele 20 de luni au declarat cursdeguvernare.ro că experţii Comisiei au avut numeroase obiecţii asupra modului în care a fost conceput acest plan strategic, atât în ceea ce priveşte prioritizarea, cât și în ce privește implementarea proiectelor.

Obiecţiile au existat la toate componentele Master Planului – drumuri, căi ferate, naval, aerian.

Cel mai controversat aspect ajuns în atenţia publicului a fost legat de insistenţa cu care miniştrii transporturilor din Cabinetul Ponta, inclusiv premierul, au promovat necesitatea demarării lucrărilor la autostrada Comarnic- Braşov.

Guvernul a încercat inclusiv varianta Parteneriatului Public-Privat, respinsă şi aceasta de experţii Comisiei din cauza costurilor exagerate ale investiţiilor comparativ cu gradul de rentabilitate.

Detaliu semnificativ : în documentaţia pregătitoare PPP guvernul asigura de atingerea unor ţinte de trafic anual, respectiv venituri în beneficiul partenerului extern pentru amortizarea cheltuielilor.

Guvernul se angaja să contribuie cu 300 milioane euro anual pentru compensarea indicatorilor scăzuţi de trafic.

Fostul preşedinte Traian Băsescu atrăgea atenţia, la instalarea ministrului Ioan Rus la Transporturi: „Acolo ar trebui să fiţi atent în mod deosebit la premisele de contractare a Autostrăzii Comarnic-Braşov. Din informaţiile mele, deja s-au produs acte de corupţie. De asemenea, s-au contractat studii de fezabilitate de circa 50 de milioane de euro, care nu vor mai fi valabile, cea mai mare parte din ele, în 2 ani. Dar s-au găsit nişte firme cărora să li facă cadouri. Am rugămintea să verificaţi cu atenţie lucrurile acestea înainte de a vă asuma derularea mandatului.”

Ce nu a uitat premierul: CoBra reînvie, cu bani de la buget

rusIoan Rus nu a găsit nimic în neregulă la acest proiect.

În plus, deja fără nicio calitate în Guvernul Ponta, Ioan Rus explica, pe 10 iulie, la Digi TV: ”Ploiești-Comarnic îl lăsăm după 2020, dar luna aceasta începem București-Brașov. SF-ul existent pe București-Brașov are cîteva bucăți pe Valea Prahovei care nu sunt bune, trebuie refăcute, dar începem din capete cu autostrada că acolo SF-ul e bun, începem de la Comarnic și de la Brașov. Şi facem SF-ul pentru secțiunile montane, studii geo că alea ne trebuie. Începem și cu centura Comarnic acum și cu centura Bușteni” – a spus ministrul. (Subl. aparțin redacției)

Declaraţiile fostului ministru au fost urmate de fapte: CNADNR  a publicat în sistemul electronic de achiziţii publice un anunţ de licitaţie deschisă pentru proiectarea şi execuţia capetelor autostrăzii Comarnic-Braşov (53 de kilometri). 

Cele două segmente au în total 10 kilometri, iar suma totală pentru investiţie estimată de CNADNR este de circa 400 de milioane de lei, echivalentul a 90 de milioane de euro.

În iunie CNADNR a denunţat înţelegerea cu asocierea Vinci – Strabag – Aktor pentru construirea prin concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov.

Cei 53 de kilometri ar fi costat 8,5 miliarde de euro, însă la proiect s-a renunţat din cauza opoziţiei Comisiei Europene, FMI şi Bănci Mondiale, îngrijorate de deficitul care l-ar fi produs această investiţie.

Guvernul şi CNADNR au anunţat ulterior că vor realiza “fazat”, adică pe bucăţi,  această autostradă. Cu bani de la buget sau din credite externe.

Un cost total, cât mai exact, al lucrărilor “fazate” nu a fost comunicat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.7.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Liviu Dragnea contestă sechestrul pe avere. Argumentul său – nicio instituție nu revendică recuperarea vreunui prejudiciu

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea contestă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sechestrul pus pe întreaga sa avere, în ancheta Tel Drum. Argumentul forte al liderului… Mai mult

Stiri

Ioan Neculaie, condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, prins în timp ce încerca să fugă din țară

Vladimir Ionescu

Omul de afaceri Ioan Neculaie, condamnat joi la doi ani de închisoare cu executare, a fost prins în timp ce încerca să fugă din țară… Mai mult

Stiri

Premierul Tudose acuză BNR că nu a intervenit pentru a opri deprecierea leului: Va trebui să avem o discuţie foarte serioasă

Razvan Diaconu

Premierul Mihai Tudose a susţinut, joi seară, că Banca Naţională poartă o parte din vină pentru deprecierea leului în raport cu euro, afirmând că BNR… Mai mult

Stiri

Ultim omagiu adus Stelei Popescu de către Catena

Vladimir Ionescu

Catena își exprimă regretul că una dintre cele mai importante actrițe pe care România a avut-o, draga noastră prietenă, Stela Popescu, a încetat din viață,… Mai mult

Stiri

UE analizează includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale

Vladimir Ionescu

Uniunea Europeană )UE) ar putea decide luna viitoare includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale, fapt care ar încorda şi mai mult tensiunile dintre… Mai mult

Stiri

CCR respinge sesizarea lui C.P. Tăriceanu: DNA poate ancheta hotărâri de Guvern. Dosarul Belina merge sigur mai departe

Vladimir Ionescu

UPDATE: Procurorii pot ancheta hotărâri de Guvern pentru că sunt acte administrative individuale, nu general aplicabile (precum legile și OUG-urile), explică un comunicat al CCR… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a picat, la fel și convingerea unei părți din PSD că există ”statul paralel”

Vladimir Ionescu

Moţiunea de cenzură ”PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, iniţiată de PNL, a fost respinsă joi, înregistrându-se 159 de voturi “pentru”, mult sub minimul… Mai mult