Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

de Marin Pana | 15.8.2017 .

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare din ultimele nouă luni. Prin cumularea cu efectul de bază defavorabil (preţurile scăzuseră în iulie 2016 cu 0,24%), indicele de inflaţie a urcat semnificativ, atingând valoarea de 1,42%.

De remarcat că, în absenţa modificării preţurilor reglementate, aflate în administrarea statului, inflaţia consemnată pe luna trecută ar fi fost la fel ca în alte luni de vară din anii trecuţi, adică negativă (-0,10%). Creşterea anormală a indicelui preţurilor a fost cauzată exclusiv de majorarea cu aproape cinci procente a preţului la energia electrică, care apare cu o pondere însemnată (6,07%) în coşul de consum al românilor.

Fapt semnificativ, indicatorul CORE 2, adică partea din inflaţie aflată sub acţiunea politicii monetare, a scăzut la cea mai mică valoare din ultimele 5 luni, respectiv 0,10%, ceea ce indică o tentativă de compensare a efectelor politicii fiscal-bugetare ( aflată la Guvern) prin cea monetară ( aflată în parohia BNR).

De fapt, în luna iulie, produsele alimentare s-au ieftinit cu 0,39%, sub efectul diminuării preţurilor cu 3,88% la legume şi conserve de legume ( din nou cartofii au jucat un rol important, cu o scădere de 9,28%) şi de 2,16% la fructe şi conserve din fructe. Deşi, fapt notabil din perspectiva confruntării între produsele din import şi cele autohtone, reducerea a fost mai mare la citrice şi fructe meridionale (-2,68%) decât la fructele proaspete (-1,61%).

(Citiți și: ”Fiscalitatea reactivă și haotică se întoarce: Cresc la loc accizele la carburanți, băncile își deduc 30% din creanțele cesionate, terenurile agricole nelucrate se suprataxează”)

De notat şi creşterile discrete dar semnificative ale preţurilor la carnea de porc (+0,46%), preparate din carne (+0,38%), unt (+1,22%), brânză de vacă (+0,17%) sau zahăr (+0,26%). Asta deoarece scăderea destul de mare de la legume şi fructe este sezonieră pe când majorarea (relativ mică) de la categoriile de alimente de bază amintite mai sus este, practice, ireversibilă.

Mărfurile nealimentare ar fi rămas în apropierea cotei zero dacă am fi făcut abstracţie de curentul electric şi de ţigări, o altă categorie aflată sub directa influenţă a statului pe calea nivelului accizelor. Acestea din urmă au avut o creştere a preţului de 0,58% pe luna iulie 2017, tot la o pondere de peste şase procente în coşul de consum ca şi energia electrică.

Mai mult, au existat şi produse manufacturate ale căror preţuri au scăzut uşor, precum medicamentele (-0,02%), încălţămintea din piele (-0,05%), detergenţii (-0,07%) sau autoturismele şi piesele de schimb pentru acestea (-0,11%).

În schimb, tarifele serviciilor s-au majorat în luna iulie cu 0,14%, principalele influenţe în acest sens venind, în sensul creşterii, de la eterna scumpire discretă a serviciilor de apă, canal şi salubritate ( +0,65%) iar în sensul scăderii de la serviciile de telefonie (-0,17%), care au beneficiat de scăderea cursului de schimb euro/leu, în care sunt facturate.

Una peste alta, dacă privim evoluţia indicilor de creştere a preţurilor pe ultimele 12 luni, se poate observa o creştere destul de pronunţată a inflaţiei anuale, până la un nivel nemaiatins în ultimii doi ani. Asta deşi partea aflată sub efectul politicii monetare a fost păstrată la niveluri mult mai constant decât cele induse de măsurile discutabile implementate la nivel guvernamental. Variaţia CORE 2 a fost de doar 0,32%, pe când cea a inflaţiei anuale a atins deja 2,09%, adică a fost de şase ori mai mare.

Deocamdată, rata medie pe ultimele 12 luni de-abia a urcat la 0,1% după metodologia naţională şi 0,3% după cea armonizată la nivelul UE. Dar valorile reduse ale IPC din anul precedent vor fi înlocuite de unele mai ridicate în lunile următoare, sub efectul creşterii semnificative ( şi hazardate) a veniturilor populaţiei, fără correspondent în productivitatea muncii.

Până la sfârşitul anului, se aşteaptă o creştere progresivă a indicelui de inflaţie undeva imediat sub cota dezirabilă teoretic de 2%. Dar asta numai dacă guvernul va interveni eficient pentru a stopa variaţii de amploare a preţurilor, precum cea a curentului electric. Din păcate, apelurile la prudenţă în politica de creştere a veniturilor (fie ele salarii bugetare, fie pensii) nu au fost ascultate iar foamea de bani a bugetului reclamă o creştere a veniturilor.

(Citiți și: ”Ultima jucărie a autorităților de toate felurile: cine presează prețul energiei. Guvernatorul BNR: atenție cu electricitatea în economie!”)

Din păcate (pentru noi), legea bugetului a fost adoptată în termeni nominali iar valoarea leilor incluşi în obiectivele de venituri nu este statuată ca fiind stabilă. De aceea, va exista tendinţa obiectivă de a creşte încasările pe calea unei exacerbări a inflaţiei, simultan cu temporizarea investiţiilor ( care şi el ear trebui făcute la preţuri mai mare).

Creştere a încasărilor ce se poate face chiar şi în afara pieţei, pe cale administrativă, umblând la preţul energiei electrice şi la majorarea accizele la carburanţi, resurse energetice care au în comun o propagare a scumpirilor la toate celelalte produse. Pe această cale se poate trece de punctul de control al deficitului de 3% din PIB la finele anului dar efectele vor fi devastatoare la scadenţa reducerii puterii de cumpărare în 2018.

Publicat la data de 15.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română