Lista favorizărilor financiare pe care urmează să le primească constructorul autostrăzii Comarnic-Brașov. Cine și de ce a dublat, în 4 ani, plata de disponibilitate

de Victor Bratu | 18.1.2015 .

 

Ministerul Transporturilor a dat publicității, miercuri 14 ianuarie, o parte a negocierilor purtate de oficialități cu consorțiul Vinci-Aktor-Strabag, cu care ar urma să se încheie (sau nu ) până pe data de 15 februarie, așa cum cerea marți 13 ianuarie premierul Victor Ponta, un nou contract de concesiune pentru construcția secțiunii de autostradă Comarnic- Brașov.

Din documentele oficiale, reiese că prețul cerut acum de constructori pentru realizarea acestei lucrări este de 1,8 miliarde euro (proiectare și construcție), însă statul român va eșalona costurile pe o perioadă de 26 de ani, o așa numită plată anuală de disponibilitate, de 325 milioane euro anual. Suma totală pe care ar urma să o plătească statul român pentru realizarea acestei investiții este de 8,45 miliarde euro.

(Descărcați AICI documentul publicat miercuri de CNADNR)

Aceeași secțiune de autostradă Comarnic- Brașov avea, potrivit contractului de concesiune semnat cu asocierea Vinci-Aktor în ianuarie 2010 (reziliat în același an de ministrul transporturilor de la acea dată, Radu Berceanu), următoarea rețetă financiară: 1,57 miliarde euro prețul lucrării și o plată anuală de disponibilitate de 180 milioane euro anual, vreme de 30 de ani. Suma totală pe care se angajase , în 2010, să o plătească statul era de 5,4 miliarde euro.

(Descărcați AICI documentul concesiunii din 2010)

Detaliile tehnice ale noului contract și comparații cu cel din 2010

În contractul semnat de ministrul Radu Berceanu în ianuarie 2010, lungimea traseului era de 57 km: mai jos harta prezentată la acea vreme de minister.

Potrivit documentului publicat miercuri atât de CNADNR cât și de Ministerul Transporturilor, traseul autostrăzii Comarnic-Brașov a fost scurtat la 53 de km, mai jos harta prezentată marți de ministrul Ioan Rus.

Click pentru mărire

Proiectul actual prevede 35 lucrări ”de artă”, între care 19 viaducte și 16 poduri cu o lungime totală de aprox. 4 km, precum și 10 km de tuneluri cu galerie dublă reprezentând, se scrie în document, una dintre provocările inginerești cele mai complexe.

Spre comparație, vechiul proiect (cel din 2010) conținea 39 de lucrări de artă– 14 viaducte, 25 de poduri cu o lungime totala de aprox. 10 km și 8 km de tuneluri.

Cele 2 proiecte prevăd un spațiu de servicii (benzinărie) și o parcare de scurtă durată, ambele între Comarnic și Predeal. Similare sunt și caracteristicile căilor de rulare, cu excepția creșterii razelor de curbă în noul proiect, care determină o creștere a limitei maxime de deplasare în zonele sinuase.

Ambele proiecte prevăd o durată a lucrărilor de 4 ani.

Aritmetica autostrăzii și lista superbeneficiilor pentru constructori

Prețul de execuție al lucrării nu diferă foarte mult: e vorba de 1,8 miliarde euro (varianta 2014) față de 1,57 miliarde euro (varianta 2010), diferență care poate fi explicată de schimbarea unora dintre soluțiile tehnice.

Mai greu de explicat este diferența severă dintre prețurile de disponibilitate– adică suma fixă pe care statul român se obligă să o plătească constructorului pe durata concesiunii:

E vorba de 325 milioane euro annual (în varianta Ponta-Șova-Rus), pentru 26 de ani (varianta 2014) față de 160 milioane euro, pentru 30 de ani (varianta 2010).

După cum explică documentul CNADNR, această sumă fixă acoperă costurile de operare, de întreținere și de finanțare, fiind caracterizată drept principala sursă de venituri a partenerului privat.

În forma actuală, aceste venituri pot fi caracterizate drept consistente dacă luăm în calcul următoarele:

  • Costul de întreținere. În mandatul său, fostul ministru Dan Șova anunța un cost de întreținere de aproximativ 700 de mii de euro/km/an. Chiar luând în considerare un scenariu mai pesimist- un cost de întreținere de 1 milion euro/km/an- rezultă că pentru întreținerea autostrăzii consorțiul de constructori va cheltui 55 milioane euro/an. (O comparație relevantă: în Germania costul de întreținere este stabilit la 500 de mii de euro/an)
  • Veniturile din taxa și chirii. Taxa de autostradă (prevăzută la nivelul de 7 lei/autoturism și mai mare, în funcție tonaj sau numărul de osii pentru camioane) este încasată de consorțiu (adică NU de către stat). Potrivit studiilor de trafic aceste venituri sunt estimate în jurul a 10 milioane de euro/an. Venituri suplimentare se mai constituie și din chiriile percepute pentru spațiile de servicii operate de terți.
  • Valoarea actualizată netă a plăților. Plata anuală de disponibilitate trebuie să țină cont și de o rată socială a discounturilor – un invers al dobânzii care pleacă de la principiul că un euro plătit astăzi este mai valoros decât un euro plătit peste 26 de ani.
    În documentul prezentat miercuri, CNADNR vorbește de un procent de 8% al valorii nete actualizate, în condițiile în care standardul UE, potrivit unei analize a Societății academice din România, realizată în ianuarie 2010, este de 5%.

Autostrada și Troica creditorilor României

sova-pontaStatul român încearcă de peste 11 ani să pună în operă proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov.
Proiectul a revenit în atenție la începutul guvernării Ponta, însă a fost insistent promovat în ultimul an, de miniștrii Dan Șova și Ioan Rus.

Oficialii români au afirmat că statul nu poate realiza acest tronson de autostradă din cauză că Troica creditorilor (FMI-BM-CE) nu acceptă creșterea deficitului cu suma aferentă proiectului, deci lucrarea trebuie realizată în sistem Parteneriat Public-Privat.

Surse apropiate discuțiilor purtate la finalul anului trecut de guvern cu specialiștii FMI-BM-CE au confirmat pentru cursdeguvernare.ro faptul că subiectul a fost întregul an 2014 pe agenda acestor discuții, iar autorităților române li s-a atras atenția asupra nivelului plății de disponibilitate – exagerate față de cifrele și practicile europene.

Un detaliu relevant: fostul președinte Traian Băsescu a atras atenția ministrului Ioan Rus, la învestirea acestuia în funcție, că deja s-ar fi produs acte de corupție în legătură cu proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov.
Ministrul Ioan Rus avea să declare, câteva luni mai târziu, că bănuielile prezidențiale nu se confirmă.

Publicat la data de 18.1.2015 .

4 comentarii

  1. Pribeagul
    18.1.2015, 2:37 pm

    Nu poti sa nu te intrebi, in 4 – 5 ani, ce s-a schimbat in viata noastra atit de profund incit o lucrare sa fie contractata in 2010 cu 5.4 mld euro si aceiasi lucrare sa fie contractata in 2015 cu 8.45 mld euro, adica cu 56.5% mai mult. Asta cu atit mai mult cu cit la o prima si fugitiva privire asupra realitatilor economice constatam ca acestea sunt mult, mult imbunatatite.
    Unde-i mintea limpede capabila sa ne explice corect aceste fenomene, parca paranormale, pentru a ne scoate din atmosfera indoielii si a ne introduce in aceea a optimismului?

    Unde s-au pierdut capacitatile constructive de altadata ale romanilor?

    “Bum-bum, bum-bum, spargem munti-n pumn!”

    Avem nevoie de optimism!

    N-avem nevoie de niste terchea-berchea la conducerea tarii!

    N-avem nevoie ca tara sa fie condusa de niste terchea-berchea!

    Curs de guvernare, Cum recupereaza tara jaful produs de Afacerae Bechtel?

    Curs de guvernare, cum este posibil ca tara, adica cetatenii ei, sa se pazeasca de jafuri similare?

  2. valentin
    19.1.2015, 7:29 am

    De ce costa totusi atata? Bai fratilor, misiunea NASA Curiosity a costat in jur de 2,5 miliarde dolari. Adica americanii trimit pe Marte o sonda spatiala si monitorizeaza misiunea atâta timp, iar pe noi ne costa de 4 ori mai mult pentru a construi 63 (saizeci si trei!) kilometri de autostrada?

    • vornicu
      20.1.2015, 10:44 am

      Costa asa de mult pentru ca asa s-a dorit. Solicitarea CNADNR din momentul licitatiei a fost o autostrada cu tuneluri, poduri si pe un anumit coridor. Se pare ca cine a solicitat asta nu a inteles nimic din esecul anterior. Probabil ca s-a vrut un anumit proiect pentru un anumit castigator, insa nimeni nu s-a gandit la costuri. In afara de incompetentii de la conducerea CNADNR mai sunt si o gramada de firme de consultanta si proiectare (platite tot din bani publici) care nu au facut altceva decat sa “intareasca” pretul.

  3. Raul
    20.1.2015, 1:32 am

    Victor Ponta “este un premier corupt profund”, aceasta este explicatia pentru acest jaf pregatit romanilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Politicienii de la breloc / Premierul Tudose lansează programul ”prima umbrelă politică”: Mohammad Murad, primul beneficiar

Preşedintele Federaţiei Patronale din Turism, Mohammad Murad, a anunțat marți că nu este de acord cu controalele din ultima perioadă ale comisarilor de la...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Concluziile dure ale BM pe reformarea ANAF: Cronica unui eșec atent supravegheat de la vârful Fiscului

Președintele ANAF Bogdan Stan (foto) a lansat marți, prin intermediul Agerpres, o serie de avertismente cu privire la situația incertă a programului de modernizare...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Prioritate de grad zero: Premierul Tudose și-a luat Delta Dunării din prima ședință de guvern

Premierul Mihai Tudose a mutat Delta Dunării din subordinea Ministerului Mediului în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Transferul de autoritate asupra Deltei a fost...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Partidul majorează, Universitățile finanțează. Majorarea salariilor profesorilor se va face fie prin tăieri de la Cercetare, fie prin creșterea taxelor studenților

Surpriză negativă pentru Universități, cărora li s-a promis creșterea salariilor cadrelor universitare: Guvernul Sorin Grindeanu a mărit salariile, începând de la 1 ianuarie 2017,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Statistica neagră care impune stringența de la ANAF: Blocarea accesului companiilor controlate la contestații corecte

O statistică macabră, intrată în posesia cursdeguvernare.ro arată necesitatea ca ANAF să rezolve, în cadrul reorganizării și schimbării de filosofie față de mediul de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română