Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

de Aurelian Dochia | 26.2.2017 .

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte strâns de Parlamentul European, care repune pe tapet ideea reformării tratatelor europene. Reforma avută în vedere de această rezoluție merge în direcția separării drepturilor de vot ale europarlamentarilor: în chestiuni specifice care privesc zona euro să fie luate în considerare doar voturile parlamentarilor din țările care fac parte din uniunea monetară, ceilalți parlamentari urmând să aibă doar un vot consultativ.

Europarlamentarii români sunt, evident, împotriva acestei evoluții care deschide calea unei „Uniuni europene cu două viteze” sau cum mai este uneori prezentată, cu un „nucleu” și o „periferie”. Dar votul împotriva unor asemenea propuneri vehiculate în Parlamentul European și critica lor în discursul public nu fac mare lucru pentru soluționarea uneia din problemele de fond ale construcției europene.

Pentru că orice observator lucid constată că Uniunea Europeană a funcționat întotdeauna cu mai multe viteze, cu state membre care au avut inițiativa și state care s-au aliniat mai mult sau mai puțin convinse la aceste inițiative.

Chiar în cadrul actual al tratatelor europene țărilor membre le sunt oferite opțiuni de a participa sau nu la anumite proiecte și de a adopta mai devreme sau mai târziu unele reglementări, proceduri sau instituții – acordurile Shengen fiind o bună ilustrare a acestei realități. Moneda Euro adoptată de 19 din cei 28 de membri ai Uniunii constituie cel mai puternic și obiectiv element de departajare între țările membre, atât ca drepturi cât și ca obligații. Este evident deci că în practică ideea unei Uniuni Europene uniforme și unitare este un mit și că întotdeauna a existat un „centru” și o „periferie” a acestei construcții iar România cunoaște mai bine ca alții această realitate.

S-a creat o tensiune între realitatea „din teren” a funcționării Uniunii Europene și prevederile tratatelor ce stau la baza acesteia iar soluția de reconciliere presupune revizuirea cadrului instituțional, a acordurilor de bază.

Reformele instituționale sunt cu atât mai necesare cu cât crizele prin care trece proiectul european de aproape un deceniu se țin lanț iar soluțiile găsite și aplicate în ultimii ani s-au dovedit a fi insuficiente, nesatisfăcătoare, adesea improvizate și generatoare de controverse întrucât nu dispun de o susținere temeinică în actualele tratatele europene. Din acest motiv s-au înmulțit criticile cu privire la „deficitul democratic” al construcției europene iar capitalul de încredere al cetățenilor în UE se erodează rapid, lăsând câmp de manifestare curentelor politice populiste și eurosceptice. Brexitul, decizia cetățenilor Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, este un semnal de alarmă pentru cei ce și-au pus speranțele în proiectul european.

Dar tocmai climatul politic incert face ca o revizuire a tratatelor europene și aprobarea lor ulterioară prin referendumuri naționale să fie o întreprindere riscantă, cu rezultate potențial devastatoare pentru viitorul UE.

Trei viziuni reformatoare, la exact 60 de ani de la înființare

Situația pare fără ieșire: în lipsa unei viziuni clare cu privire la viitorul construcției europene și a reformelor necesare pentru a o promova proiectul european își pierde atractivitatea și face loc dezamăgirii, dezangajării și disoluției, dar în același timp orice încercare de promovare a unor reforme riscă să dea naștere la controverse și să precipite o criză existențială.

În acest context trebuie plasate și recentele semnale venite de la diverși lideri europeni privitoare la reforma instituțională a Uniunii. Pe 25 martie se va aniversa în capitala Italiei împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, documentul fondator a ceea ce va deveni peste ani Uniunea Europeană. Este momentul potrivit pentru a relansa proiectul european propunând o nouă viziune asupra viitorului acestui proiect. Cu ocazia unor reuniuni pregătitoare care au avut sau vor avea loc în Malta sau la Versailles, liderii unor țări precum Germania, Franța, Italia și Spania încearcă să-și coordoneze pozițiile pentru prezentarea unui punct de vedere comun asupra direcției de urmat în reforma UE.

În paralel, cabinetul președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker lucrează, potrivit publicației Politico, la pregătirea unui document cuprinzător („White Paper”), care trece în revistă opțiunile Uniunii Europene pentru dezvoltare instituțională în următorii 10 ani. O foarte scurtă „declarație” care ar urma să fie semnată de toate statele membre ale UE (cu excepția Marii Britanii) cu ocazia evenimentului din 25 martie este pregătită sub supravegherea lui Donald Tusk, Președintele Consiliului European și a lui Paolo Gentiloni, Prim-Ministrul Italiei. Obiectivul declarației ar fi acela de a oferi „o viziune ambițioasă despre cum se poate păstra unitatea și desăvârși consolidarea politică”, spune Donald Tusk.

Nu există încă documente oficiale privitoare la opțiunile considerate și cu atât mai puțin detalii privind felul în care Uniunea Europeană ar urma să evolueze într-o direcție sau alta. Știm totuși dintr-un șir de declarații făcute de-a lungul timpului de diverși lideri europeni că se confruntă trei viziuni privind viitorul UE.

Prima, susținută de parlamentarul și fostul prim-ministru belgian Guy Verhofstadt, merge către adâncirea integrării europene până la realizarea unui stat federal.

La polul opus se situează viziunea promovată de diplomația ungară, care militează pentru o Europă definită de relații inter-guvernamentale, în care rolul structurilor de la Bruxelles ar fi diminuat.

Cea de a treia viziune, promovată îndeosebi de cancelarul Germaniei Angela Merkel cu susținere din partea unor țări precum Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg, merge pe ideea că statele membre care doresc și pot să avanseze mai rapid în procesul de integrare au libertatea de a o face fără să mai aștepte acordul unanim al celorlalte state.

România :

După cunoștințele mele, România nu a exprimat o preferință pentru vreunul din aceste modele și probabil că dominantă în atitudinea noastră rămâne teama de orice schimbare, în oricare sens :

,Nu dorim o Uniune federală din teama că nu ne putem adapta și vom fi dominați.

,Nu dorim nici o slăbire a rolului jucat actualmente de instituțiile europene în lipsa cărora riscăm derapaje în politicile interne și capacitate limitată de a trata tensiuni și probleme externe.

,Dar nici opțiunea unei „Europe a la carte” nu ne atrage din teama că vom fi plasați la „clasa a doua” – după cum indică comentariile în general negative și alarmate ce au apărut în presa noastră în ultima vreme legate de „Europa cu două viteze”.

Ezitările României sunt de înțeles și este de notat faptul că majoritatea statelor membre ale UE nu și-au exprimat încă o poziție cu privire la direcția de urmat. Este de presupus că toate se confruntă cu dileme similare cu cele ale României.

Tocmai acest lucru face ca orice inițiativă de schimbare a status-quo-ului să fie greu de promovat și de pus în practică. Chiar cu susținerea Germaniei și a Franței, propunerea de creare a unui „club select” în interiorul Uniunii Europene se confruntă cu enorme dificultăți tehnice și politice care pornesc chiar de la componența și criteriile de acces în „club”. În cazul în care Germania dorește într-adevăr să promoveze această idee, va trebui să obțină și acordul celor care rămân pe dinafară iar concesiile cerute ar putea fi extrem de costisitoare.

Au trecut câțiva ani de când am scris pentru prima oară despre posibilitatea modificării arhitecturii Uniunii Europene și oficializarea unei structuri de tip „centru” și „periferie”. Acum sunt mai degrabă convins că nu astfel de proiecte vor fi cele care vor modela viitorul UE ci crizele care așteaptă să se întâmple.

Și-mi vin în minte cuvintele lui Woody Allen care, de reținut, nu se referă la Uniunea Europeană: „Mai mult decât oricând în istorie, omenirea se află la o răspântie. O cale duce la desperare și cumplită lipsă de speranță. Cealaltă, la extincție totală. Să sperăm că vom avea înțelepciunea de a alege corect.”

***
Aurelian Dochia este consultant financiar, fost consultant pentru Banca Mondială, fost director și actual membru în CA al BRD

Publicat la data de 26.2.2017 .

Un raspuns

  1. Protonic
    27.2.2017, 8:29 am

    Suntem la clasa a doua.
    Tot timpul de cand suntem in UE o serie de firme din vest au avut doua depozite unul pentru vest si unul pentru est. Calitatea acestor produse difera si de multe ori sunt fabricate in tari diferite.
    Si aici este vorba despre produse de tot felul nu numai alimentare (ci si industriale, textile, electrocasnice si altele).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Marin Pana

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română