George Maior şi Emil Hurezeanu au fost audiaţi şi au primit avizul pozitiv al comisiilor reunite de politică externă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Audierile celor doi au durat două ore şi jumătate, iar parlamentarii au luat o pauză de o oră şi jumătate înainte de a audia celelalte propuneri făcute de preşedintele Iohannis.
Este vorba despre Adrian Cioroianu — ambasador, delegat permanent pe lângă UNESCO, Ion Jinga — ambasador și reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU, Carmen Liliana Podgorean — ambasador în Republica Argentina și Republica Paraguay, Cristian Tudor — Qatar, Adrian Davidoiu — ambasador în Regatul Norvegiei şi Iulian Buga — Suedia.
Şedinţa comună a celor două comisii a început punctual, la ora 10, cu propunerea președintelui Comisiei de politică externă din Senat, Petru Filip, ca marţi să fie audiaţi doar George Maior, Emil Hurezeanu, Adrian Cioroianu, Ion Jinga, Iulian Buga, iar ceilalţi trei ambasadori propuşi să fie lăsaţi pentru miercuri.
A fost invocat programul încărcat, însă atât deputatul minorităților naționale Ovidiu Ganț și liberalul Vlad Nistor au susținut că este nepoliticos şi că, din moment ce au fost invitaţi la audieri, întreg grupul trebuie să treacă prin această procedură.
George Maior nu pleacă la Washington până nu rezolvă problemele logistice ale Ambasadei
Prima parte a şedinţei a decurs într-o atmosferă mai mult decât reverenţioasă, parlamentarii întrecându-se parcă în laude la adresa competenţelor celor două personalităţi propuse pentru ambasadele din Washington şi Berlin: George Maior şi Emil Hurezeanu.
Fostul şef al SRI a ţinut să precizeze de la început că obiectivele mandatului său au fost discutate şi agreate cu preşedintele Iohannis, premierul Ponta şi ministrul de externe Bogdan Aurescu, iar ele se coincid, fără nicio surpriză, cu obiectivele parteneriatului strategic dintre România şi SUA, aşa cum sunt ele afirmate în Declaraţia de la Washington, din 2011, privind “un parteneriat pentru secolul XXI”.
Prin urmare, George Maior îşi propune :
- Dezvoltarea parteneriatului strategic, cu accentul pe coordonata economică
- Consolidarea relaţiei cu românii
- Eliminarea obligativităţii vizelor de călătorie în SUA pentru români
Ambasadorul a pledat pentru un proces de informare continuă între cele două parţi, română şi americană, mai ales în contextul de securitate regional, care “poate afecta securitatea României”.
George Maior a insistat pe coordonata economică a parteneriatului strategic şi a afirmat că “este inadmisibil caa SUA, principala economie a lumii, să fie al 11-lea investitor în România”. În acest sens, a spus ambasadorul, va avea în vedere acţiuni de atragere a investiţiilor americane în România, în domenii precum energia şi IT.
Răspunzând ulterior întrebărilor presei, George Maior a detaliat modul în care va face lobby în favoarea includerii României în programul Visa Waiver: “O prezentare mai clară în Congres a faptului că includerea României în programul Visa Waiver este şi în interesul SUA din punct de vedere economic, dar şi al securităţii”.
Fostul şef la SRI a mai spus că experienţa sa în funcţia de şef al unui serviciu de informaţii în România îi va fi utilă: “Cel puţin pe palierul securităţii această experienţă va fi foarte folositoare. Vedeţi securitatea e importantă în dialogul nostru având în vedere evenimentele din regiune”, a spus ambasadorul.
În plus, George Maior a arătat că nu va pleca la Washington până nu se rezolvă anumite probleme logistice pe care ambasada le are. “Nu voi călca pe pământ american până când anumite probleme nu vor fi rezolvate în ţară”, a spus acesta.
Ambasadorul a explicat că ele sunt “probleme legate de buget, unele au fost remediate, mai sunt elemente care trebuie reabordate”.
“Am să discut, la nivelul guvernului, al Ministerului de Finanţe să avem şi resurse, dacă vrem rezultate. Inclusiv la nivelul resurselor umane, sunt multe lucruri de făcut. Şi nu voi pleca, ştiu din experienţă că odată plecat se rezolvă mai greu”, a afirmat George Maior.
Acesta a primit avizul comisiilor de politică externă, cu 18 voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere. Audierea sa a fost însă fără emoţii, iar ponderea laudelor la adresa fostului şef al SRI a depăşit ponderea întrebărilor.
Parlamentarii i-au spus viitorului ambasador că ei cred că este persoana cea mai potrivită pentru postul respectiv, că întreaga sa carieră îl recomandă pentru asta şi, unii dintre ei, au declarat deschis, în ciuda votului secret, că îi vor da un vot pozitiv.
Emil Hurezeanu – o audiere ca un talk show la televiziune
Emil Hurezeanu i-a încântat şi impresioant pe parlamentarii din comisiile de politică externă cu prezentarea obiectivelor sale.
Audierea a semănat cu o emisiune tv în care ambasadorul propus a vorbit liber, fără întreruperi, despre Germania, despre comunitatea românească de acolo, despre impresii ale unor influente personalităţi germane venite în România, care au constatat că romii nu sunt toţi la fel cu cei întâlniţi în Germania sau prezentaţi de presa germană, ci oameni cu tradiţii şi talente artistice.
“Există o neîncredere la nivel societal în Germania faţă de români, care se manifestă prin presă: acţiunile oamenilor politici români în Germania sau ale celor germani în România, vizite ale acestora, nu se bucură de interesul necesar din partea presei”, a spus Emil Hurezeanu.
Parlamentarii nu au părut presaţi de timp şi nu au cerut ca lucrurile să fie prezentate succint de către fostul om de televiziune. Unii dintre aceştia s-au arătat interesaţi de modul în care Emil Hurezeanu va stimula investiţiile germane în România şi de modul în care va face faţă adaptării la aparatul birocratic pe care îl presupune noua poziţie.
Acesta a încercat şi, din atitudinea parlamentarilor a reieşit că a şi reuşit să îi convingă că are abilităţile manageriale necesare.
“Media şi peisajul cultural pierd. (…) Va fi mult mai săracă presa română fără dumneavoastră, domnule Hurezeanu”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu, o opinie reluată de aproape toţi cei care au luat cuvântul.
“Domnul Hurezeanu nu este un diplomat format, ci un diplomat născut”, a mai spus senatorul Ungureanu, o altă opinie agreată de restul colegilor săi.
Unul dintre aceştia, în timpul elogiului pe care i l-a adus ambasadorului propus şi pentru postul de la Berlin, vorbea despre inspiraţia pe care a avut-o premierul român din 2003, care a văzut în Emil Hurezeanu un fin analist şi diplomat. A fost singura referire la perioada în care acesta a fost consilierul lui Adrian Năstase.
Emil Hurezeanu nu a mai rămas să răspundă întrebărilor presei şi nici nu a clarificat întrebările care au existat în spaţiul public referitoare la redobândirea cetăţeniei române.
Parlamentarii i-au dat aviz pozitiv, cu 20 de voturi pentru şi unul împotrivă.
Tot pozitiv a fost avizat şi Ion Jinga, propus pentru misiunea ONU de la New York.
Constantin Grigorie – audiere amânată până la finalizarea anchetei MAE
Întreg grupul de ambasadori propuşi de Klaus Iohannis a fost audiat de parlament, cu excepţia lui Constantin Mihail Grigorie propus pentru Republica Cehă.
Acesta a apărut într-un clip publicitar pentru comercializarea unui aparat medical de detoxifiere a organismului. Testimonialul este însoţit de prezentarea lui Constantin Grigorie, în calitatea sa de ambasador al MAE.
Ministerul a declanşat o anchetă. “Ancheta a fost iniţiată de către Corpul de Control şi Evaluare Diplomatică al MAE, urmare apariţiei în mass-media a unui articol însoţit de un video-clip în care au fost folosite în scopuri publicitare imaginea MAE, precum şi numele şi funcţia ambasadorului”, arată MAE, la solicitarea cursdeguvernare.ro.
Până la finalizarea acesteia, situaţia ambasadorului a rămas îngheţată: acesta nu a mai fost trimis la audieri, dar deocamdată nici nu este retrasă propunerea sa.
“În urma verificărilor preliminare efectuate de Corpul de Control, potrivit competenţelor legale, cazul a fost înaintat Consiliului de onoare al Corpului diplomatic şi consular spre soluţionare. (…) În funcţie de rezultatul verificărilor care sunt în derulare, vor fi luate măsurile care se impun”, a precizat marţi MAE.
