Atenție la mecanismul care toacă miliardele de euro investiții: Fața nevăzută a PNDL – într-un raport al Curții de Conturi ținut 2 ani la secret

de Victor Bratu | 24.4.2017 .

Echipa câștigătoare nu se schimbă

Președintele PSD Liviu Dragnea anunța săptămâna trecută, la Antena 3, că printre obiectivele deja îndeplinite din programul de guvernare se află lansarea programului PNDL II. De ce a fost asta o prioritate? ”Pentru că programul PNDL I a fost un succes”, afirmă Liviu Dragnea.

Curtea de Conturi spune însă altceva. Constatările Curții arată anomaliile severe ale mecanismului care toacă zeci de miliarde de euro, bani aflați la dispoziția și decizia unui singur om – după cum prevede Ordonanța dată în 2013 de PSD. (Un link AICI). 

La începutul anului 2015, Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței Programului național de dezvoltare locală, program finanțat de la Bugetul de stat și derulat prin autoritățile locale. Perioada supusă auditării: anii 2013 și 2014, perioadă în care la Ministerul Dezvoltării ministru era Liviu Dragnea, iar unul dintre secretarii de stat era Sevil Shhaideh.

De menționat că PNDL este programul prin care urmează să gestioneze investiții locale de 30 de miliarde de lei în următorii 3 ani – prin credite de angajament. (Un Link AICI)

(Descărcați AICI Raportul integral al Curții de Conturi)

La finalul auditului, în aprilie 2015, Curtea a prezentat o sinteză a acestui raport, dar instituția condusă de Nicolae Văcăroiu nu a publicat niciodată documentul complet. Intrat în Parlament după alegerile din 2016, Cristian Ghinea cerut să citească versiunea completă, pe care a solicitat-o, oficial, Curții de Conturi. Documentul l-a primit pe 10 aprilie 2017, cu o săptămână înainte ca liderul PSD să anunțe etapa a doua a programului.

1) PNDL – o sursă de finanțare a arieratelor și o sursă de satisfacere a intereselor locale

Cum arată ”succesul” pentru Liviu Dragnea:

Potrivit concluziilor generale  formulate de auditorii publici externi, ”în lipsa unei strategii naționale în domeniu și în contextul carențelor și/sau neconcordanțelor legislative, PNDL nu a funcționat ca un program național în sensul prevederilor legale”.

Tot Curtea explică la ce a folosit PNDL: a reprezentat inițial, în 2013, o sursă de finanțare a arieratelor de la nivelul UAT-urilor provenite din derularea anterioară a altor 3 programe, iar ulterior, în 2014, o sursă de finanțare a unor necesități din cele mai diverse domenii de interes local.

Banii alocați (credite bugetare definitive aprobate de MDRAP) în modul descris de raport: 3,7 miliarde lei în 2013 și 5,3 miliarde lei în 2014.

2) Din perspectiva Legii finanțelor publice, PNDL nu trebuia să opereze

Auditorii au mai constatat la data începerii controlului (ianuarie 2015):

  • actul de aprobare a PNDL (OUG 28/2013) nu era aprobat prin lege conform prevederilor constituționale. Parlamentul repară omisiunea abia 2 ani mai târziu – la 1 aprilie 2015
  • deși lansase în 2011 procedurile de aprobare a unei strategii naționale de dezvoltare locală, acestă strategie nu era adoptată de guvern
  • privit prin prisma Legii finanțelor publice, în lipsa elementelor definitorii, PNDL nu poate fi recunoscut ca și program național
  • modificările ulterioare ale OUG 28 și cele operate prin ordin de ministru s-au făcut fără analiza impactului asupra PNDL, fiind introduse sau extinse domenii de finanțare în condițiile în care fondurile alocate erau considerate insuficiente pentru realizare obiectivelor deja incluse în program

3) Cum a devenit PNDL, prin ordin de ministru, un instrument discreționar pentru finanțările ”cu dedicație”

Potrivit concluziilor Curții de Conturi, ministerul lui Liviu Dragnea a reglementat situația ”excepțională”, în care beneficiarii puteau ocoli Consiliul Județean și se puteau adresa direct ministerului pentru finanțări.

Suplimentar, prin ordin de ministru, a fost abrogat articolul care stabilea termene clare pentru depunerea solicitărilor de finanțare.

Tot ministerul a finanțate obiective noi, cu toate că norma legală este aceea de a finanța obiective ”în continuare”, adică de a termina un lucru început

Mecanismul, descris în raport: OUG 28/2013 și ordinele de ministru ulterioare OUG sunt atât de ambigue încât permit ca un obiectiv de investiții pentru care nu au fost încheiate contracte/convenții de finanțare (adică tocmai acelea definite de OUG drept obiectiv nou) să poată fi considerat obiectiv în continuare dacă pentru acesta ”au fost alocate fonduri de la bugetul de stat, bugetul local sau din alte surse legal constituite”

4) Solidaritatea PNDL-lui lui Liviu Dragnea cu PNDI-ul Elenei  Udrea: unde au ”dispărut” 4950 de investiții ?

Curtea de Conturi a mai constatat că, în 2013 și 2014, prin PNDL au fost decontate inclusiv facturi emise pentru lucrări executate între 2009-2012 prin programul similar (PNDI) gestionat la vremea respectivă de Elena Udrea. PNDI – o instituție asemănptrare cu PNDL, fusese dur criticat de partenerii internaționali ai României tocmai din cauza lipsei de transparență în alocarea în teritoriu a banilor.

PSD a modificat, în 2013, PNDI-ul Elenei Udrea, transformându-l în PNDL: Banii nu mai erau alocați prin hotărâre de guvern, ci prin simplu ordin de ministru.

În baza de date  ”obiective de investiții final an 2012” sunt înregistrate 6.186 asemenea obiective ”moștenite” de la PNDI-ul Elenei Udrea. Curtea de Conturi a descoperit că Ministerul Dezvoltării a finanțat în 2013 numai 1.230 de obiective ”în continuare”, pentru restul de 4.956 de investiții neexistând date sau informații.

5) Un haos întreținut atent și cu efort: Responsabili desemnați ”prin dispoziții verbale”

Pentru contractele noi încheiate între 2013-2014, Curtea de Conturi constată:

  • nu s-a respectat Legea privind finanțele publice locale, care prevede obligatoriu eșalonarea multianuală a investițiilor
  • evidența electronică pentru gestionarea datelor și informațiilor din PNDL este realizată pe fișiere Excel, plasate pe Google Drive, deschise accesului comun, cu administrare inclusiv din partea unor terți străini

Curtea de Conturi mai afirmă: ”Existența mișcărilor de personal, desemnarea prin dispoziții verbale  a responsabililor de județe pe perioade limitate, a generat reconstituirea cu dificultate a dosarelor aferente derulării PNDL, precum și imposibilitatea ordonării cronologice a documentelor, existând riscul de sustragere a unor documente sau rătăcirii acestora în urma gestionării defectuoase a dosarelor”.

6) Și niște consecințe. De sute de milioane, de miliarde

Curtea de Conturi constată că, în 2013, între suma estimată și cea alocată există o diferență de 386 milioane lei, din care 33,55% nu este fundamentată corespunzător.

În anul 2014, diferența între cele două cifre crește la 1,3 miliarde lei, iar procentul sumelor nefundamentate urcă la 58,63%.

Curtea a mai descoperit o serie de ordine de ministru prin care s-au aprobat în 2014 finanțări de obiective noi, în Gorj, Dîmbovița, Vrancea, Suceava, bani alocați oficial la mijlocul lunii decembrie pentru asfaltări sau modernizări de drumuri, în condițiile în care autoritățile aveau la dispoziție cel mult 2 săptămâni să finalizeze lucrările.

Culmea prostiei. Sau a hoției. Când un WC comunal ia fața unei alimentări cu apă a comunei

În lipsa unor proceduri clare de înregistrare/arhivare/circulație a documentelor, a suprapunerii de competențe, a neclarităților privind atribuțiile personalului, capacității limitate de evaluare, Curtea constată că ministerul s-a preocupat de îmbunătățirea coordonării și selecției transparente a proiectelor de infrastructură.

În acest sens, ministerul a depus un proiect și câștigat o finanțare, prin PO Asistență Tehnică, de 12,8 milioane lei, la care a contibuit cu o cofinanțare de 2,2 milioane lei pentru efectuarea unei analize a modului în care investițiile finanțate de la buget pot fi complementare și mai bine corelate cu alte surse de finanțare ”pentru a încuraja sinergii, un impact mai mare și dezvoltarea durabilă a României”.

Implementarea proiectului s-a realizat cu ajutorul Băncii Mondiale, pentru care Ministerul a semnat în 2014 un acord de prestări servicii consultanță în valoare de 2,5 milioane euro.

Principalele activități ale proiectului au fost structurate pe 5 componente, din care una privind organizarea unei echipe de management și operaționalizarea sediului proiectului, iar alta de schimb de experiență, probabil vizite ale unor delegații române în străinătate.

Fără să numescă cine s-a ocupat de componenta 2- ”Corelarea strategiilor naționale de investiții”, Curtea afirmă că echipa a predat raportul final pe data de 27 decembrie 2014 care nu conține și ”o listă exhaustivă de acțiuni”.

Referitor la eficiență, raportul Curții mai semnalează faptul că, în perioada iunie-decembrie 2014, ministerul a refuzat finanțarea unui număr de 247 de obiective de importanță majoră în domeniul alimentării cu apă și canalizare din cauza  insuficienței fondurilor deținute, dar a aprobat la finanțare sume estimate la 56,6 milioane lei pentru investiții de tipul ”Grup sanitar construcție nouă”, ”Extindere sediu primărie comunală” sau ”Bază sportivă”.

Publicat la data de 24.4.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Strategia energetică a României: Agenda experților, industriei și viitorului – în altă lume decât agenda decidenților

Orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

O necruțătoare analiză OECD a paradoxului Educației românești: țara în care profesorii se cred cei mai buni, iar elevii sunt cei mai slabi. Recomandări concrete

Înainte de orice, o percepție șocantă, ce pare să depășească efectul paradoxal. În timp ce profesorii din Japonia și Finlanda se consideră slab pregătiți,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Două pietre de moară legate de picioarele companiilor românești: Dosarele prețurilor de transfer pentru firmele mici și inexistența unei legi a holdingului

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) solicită cu insistență guvernului să adopte un set de măsuri legislative care să evite pietrele de moară legate de picioarele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Noua metodă de plată a TVA pe achizițiile publice, explicată de ministrul Finanțelor: Modelul italian

Programul de convergență 2017-2020 aprobat vineri de Guvern conține măsura introducerii de la 1 iulie a unui mecanism de plată defalcată a TVA. Ministrul...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5573 lei
4.0641 lei
5.2287 lei

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id