Președintele PSD Liviu Dragnea anunța săptămâna trecută, la Antena 3, că printre obiectivele deja îndeplinite din programul de guvernare se află lansarea programului PNDL II. De ce a fost asta o prioritate? ”Pentru că programul PNDL I a fost un succes”, afirmă Liviu Dragnea.
Curtea de Conturi spune însă altceva. Constatările Curții arată anomaliile severe ale mecanismului care toacă zeci de miliarde de euro, bani aflați la dispoziția și decizia unui singur om – după cum prevede Ordonanța dată în 2013 de PSD. (Un link AICI).
La începutul anului 2015, Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței Programului național de dezvoltare locală, program finanțat de la Bugetul de stat și derulat prin autoritățile locale. Perioada supusă auditării: anii 2013 și 2014, perioadă în care la Ministerul Dezvoltării ministru era Liviu Dragnea, iar unul dintre secretarii de stat era Sevil Shhaideh.
De menționat că PNDL este programul prin care urmează să gestioneze investiții locale de 30 de miliarde de lei în următorii 3 ani – prin credite de angajament. (Un Link AICI)
(Descărcați AICI Raportul integral al Curții de Conturi)
La finalul auditului, în aprilie 2015, Curtea a prezentat o sinteză a acestui raport, dar instituția condusă de Nicolae Văcăroiu nu a publicat niciodată documentul complet. Intrat în Parlament după alegerile din 2016, Cristian Ghinea cerut să citească versiunea completă, pe care a solicitat-o, oficial, Curții de Conturi. Documentul l-a primit pe 10 aprilie 2017, cu o săptămână înainte ca liderul PSD să anunțe etapa a doua a programului.
1) PNDL – o sursă de finanțare a arieratelor și o sursă de satisfacere a intereselor locale
Cum arată ”succesul” pentru Liviu Dragnea:
Potrivit concluziilor generale formulate de auditorii publici externi, ”în lipsa unei strategii naționale în domeniu și în contextul carențelor și/sau neconcordanțelor legislative, PNDL nu a funcționat ca un program național în sensul prevederilor legale”.
Tot Curtea explică la ce a folosit PNDL: a reprezentat inițial, în 2013, o sursă de finanțare a arieratelor de la nivelul UAT-urilor provenite din derularea anterioară a altor 3 programe, iar ulterior, în 2014, o sursă de finanțare a unor necesități din cele mai diverse domenii de interes local.
Banii alocați (credite bugetare definitive aprobate de MDRAP) în modul descris de raport: 3,7 miliarde lei în 2013 și 5,3 miliarde lei în 2014.
2) Din perspectiva Legii finanțelor publice, PNDL nu trebuia să opereze
Auditorii au mai constatat la data începerii controlului (ianuarie 2015):
- actul de aprobare a PNDL (OUG 28/2013) nu era aprobat prin lege conform prevederilor constituționale. Parlamentul repară omisiunea abia 2 ani mai târziu – la 1 aprilie 2015
- deși lansase în 2011 procedurile de aprobare a unei strategii naționale de dezvoltare locală, acestă strategie nu era adoptată de guvern
- privit prin prisma Legii finanțelor publice, în lipsa elementelor definitorii, PNDL nu poate fi recunoscut ca și program național
- modificările ulterioare ale OUG 28 și cele operate prin ordin de ministru s-au făcut fără analiza impactului asupra PNDL, fiind introduse sau extinse domenii de finanțare în condițiile în care fondurile alocate erau considerate insuficiente pentru realizare obiectivelor deja incluse în program
3) Cum a devenit PNDL, prin ordin de ministru, un instrument discreționar pentru finanțările ”cu dedicație”
Potrivit concluziilor Curții de Conturi, ministerul lui Liviu Dragnea a reglementat situația ”excepțională”, în care beneficiarii puteau ocoli Consiliul Județean și se puteau adresa direct ministerului pentru finanțări.
Suplimentar, prin ordin de ministru, a fost abrogat articolul care stabilea termene clare pentru depunerea solicitărilor de finanțare.
Tot ministerul a finanțate obiective noi, cu toate că norma legală este aceea de a finanța obiective ”în continuare”, adică de a termina un lucru început
Mecanismul, descris în raport: OUG 28/2013 și ordinele de ministru ulterioare OUG sunt atât de ambigue încât permit ca un obiectiv de investiții pentru care nu au fost încheiate contracte/convenții de finanțare (adică tocmai acelea definite de OUG drept obiectiv nou) să poată fi considerat obiectiv în continuare dacă pentru acesta ”au fost alocate fonduri de la bugetul de stat, bugetul local sau din alte surse legal constituite”
4) Solidaritatea PNDL-lui lui Liviu Dragnea cu PNDI-ul Elenei Udrea: unde au ”dispărut” 4950 de investiții ?
Curtea de Conturi a mai constatat că, în 2013 și 2014, prin PNDL au fost decontate inclusiv facturi emise pentru lucrări executate între 2009-2012 prin programul similar (PNDI) gestionat la vremea respectivă de Elena Udrea. PNDI – o instituție asemănptrare cu PNDL, fusese dur criticat de partenerii internaționali ai României tocmai din cauza lipsei de transparență în alocarea în teritoriu a banilor.
PSD a modificat, în 2013, PNDI-ul Elenei Udrea, transformându-l în PNDL: Banii nu mai erau alocați prin hotărâre de guvern, ci prin simplu ordin de ministru.
În baza de date ”obiective de investiții final an 2012” sunt înregistrate 6.186 asemenea obiective ”moștenite” de la PNDI-ul Elenei Udrea. Curtea de Conturi a descoperit că Ministerul Dezvoltării a finanțat în 2013 numai 1.230 de obiective ”în continuare”, pentru restul de 4.956 de investiții neexistând date sau informații.
5) Un haos întreținut atent și cu efort: Responsabili desemnați ”prin dispoziții verbale”
Pentru contractele noi încheiate între 2013-2014, Curtea de Conturi constată:
- nu s-a respectat Legea privind finanțele publice locale, care prevede obligatoriu eșalonarea multianuală a investițiilor
- evidența electronică pentru gestionarea datelor și informațiilor din PNDL este realizată pe fișiere Excel, plasate pe Google Drive, deschise accesului comun, cu administrare inclusiv din partea unor terți străini
Curtea de Conturi mai afirmă: ”Existența mișcărilor de personal, desemnarea prin dispoziții verbale a responsabililor de județe pe perioade limitate, a generat reconstituirea cu dificultate a dosarelor aferente derulării PNDL, precum și imposibilitatea ordonării cronologice a documentelor, existând riscul de sustragere a unor documente sau rătăcirii acestora în urma gestionării defectuoase a dosarelor”.
6) Și niște consecințe. De sute de milioane, de miliarde
Curtea de Conturi constată că, în 2013, între suma estimată și cea alocată există o diferență de 386 milioane lei, din care 33,55% nu este fundamentată corespunzător.
În anul 2014, diferența între cele două cifre crește la 1,3 miliarde lei, iar procentul sumelor nefundamentate urcă la 58,63%.
Curtea a mai descoperit o serie de ordine de ministru prin care s-au aprobat în 2014 finanțări de obiective noi, în Gorj, Dîmbovița, Vrancea, Suceava, bani alocați oficial la mijlocul lunii decembrie pentru asfaltări sau modernizări de drumuri, în condițiile în care autoritățile aveau la dispoziție cel mult 2 săptămâni să finalizeze lucrările.
Culmea prostiei. Sau a hoției. Când un WC comunal ia fața unei alimentări cu apă a comunei
În lipsa unor proceduri clare de înregistrare/arhivare/circulație a documentelor, a suprapunerii de competențe, a neclarităților privind atribuțiile personalului, capacității limitate de evaluare, Curtea constată că ministerul s-a preocupat de îmbunătățirea coordonării și selecției transparente a proiectelor de infrastructură.
În acest sens, ministerul a depus un proiect și câștigat o finanțare, prin PO Asistență Tehnică, de 12,8 milioane lei, la care a contibuit cu o cofinanțare de 2,2 milioane lei pentru efectuarea unei analize a modului în care investițiile finanțate de la buget pot fi complementare și mai bine corelate cu alte surse de finanțare ”pentru a încuraja sinergii, un impact mai mare și dezvoltarea durabilă a României”.
Implementarea proiectului s-a realizat cu ajutorul Băncii Mondiale, pentru care Ministerul a semnat în 2014 un acord de prestări servicii consultanță în valoare de 2,5 milioane euro.
Principalele activități ale proiectului au fost structurate pe 5 componente, din care una privind organizarea unei echipe de management și operaționalizarea sediului proiectului, iar alta de schimb de experiență, probabil vizite ale unor delegații române în străinătate.
Fără să numescă cine s-a ocupat de componenta 2- ”Corelarea strategiilor naționale de investiții”, Curtea afirmă că echipa a predat raportul final pe data de 27 decembrie 2014 care nu conține și ”o listă exhaustivă de acțiuni”.
Referitor la eficiență, raportul Curții mai semnalează faptul că, în perioada iunie-decembrie 2014, ministerul a refuzat finanțarea unui număr de 247 de obiective de importanță majoră în domeniul alimentării cu apă și canalizare din cauza insuficienței fondurilor deținute, dar a aprobat la finanțare sume estimate la 56,6 milioane lei pentru investiții de tipul ”Grup sanitar construcție nouă”, ”Extindere sediu primărie comunală” sau ”Bază sportivă”.
