Atenție la datoria publică, atenție la dobânzi! Nelămuririle anului 2019

de Marin Pana | 27.2.2017 .

Datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor referitor la sumele care ar trebui achitate în contul datoriei publice prezintă câteva aspecte ce ar trebui lămurite.

Dacă ar fi să ne luăm după cifrele disponibile, anii 2018 şi 2019 vor aduce un vârf de plată ce nu prea se asortează cu politica expansivă de beneficii sociale anunţată iar bomba dobânzilor la datoria internă ar urma să explodeze în 2019.

Vârful de plată bate la ușă

Sumele alocate prin bugetul public pentru plata datoriilor statului, exprimate în lei, se regăsesc în bugetul pe 2017 ( publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor) la Sinteza fondurilor alocate pe surse şi pe titluri de cheltuieli, Acţiuni Generale, anexa nr.3/65/01 la titlul III, capitolul 5500, grupa 30.

Puse în contextul creşterii economice prognozate oficial şi a cursului de schimb euro/leu, situaţia se prezintă astfel:

Se poate observa uşor că anul 2017, în pofida unei creşteri de 13% a sumelor exprimate în euro, ar urma să vină cu o reducere a alocărilor prin raportare la PIB până la nivelul anului 2015.

Va urma, însă, o creştere relativ bruscă a banilor care vor trebui plătiţi în contul dobânzilor la datoria publică în 2018 şi 2019, până la un maxim de 1,33% din PIB, potrivit chiar datelor oficiale şi chiar în cazul în care prognozele (optimiste) de creştere economică şi curs de schimb s-ar adeveri.

În treacăt fie spus, cursul de schimb devine un element critic pentru sustenabilitatea politicilor avute în vedere în programul de guvernare. Mai ales că se mizează pe o evoluţie a acestuia în scădere până la 4,42 lei/euro în 2019-2020. Echivalentă cu o întărire a monedei noastre naţionale în pofida creşterii veniturilor la un nivel cel puţin dublu în raport cu posibilităţile oferite de avansul economiei.

Dincolo de întrebarea legitimă care se poate pune – pentru ce plătim, totuși, an de an, de an aceste sume din taxe şi impozite, că autostrăzi nu prea avem, spitalele sunt vai de capul lor iar învăţământul se duce la vale, deci nu se vede rodul unor investiţii în aceste domenii pe bani împrumutaţi ? -, trebuie remarcat că spaţiul fiscal pentru continuarea campaniei de beneficii sociale (oricum, nesustenabile) deja anunţate, se va reduce considerabil.

Cum se explică exapandarea dobânzilor din 2019 (de la două la nouă miliarde) ?

Dar poanta cea mai tare vine tot de pe site-ul Ministerului Finanţelor, unde proiecţia serviciului datoriei publice guvernamentale pe perioada 2014 – 2019, pe baza datoriei contractate la 30.11.2016 ( interesant, nu ?), arată un mic amănunt care ar trebui să pună în gardă Executivul actual.

Am extras din tabelul aferent acestei proiecţii doar sumele prevăzute pentru dobânzi şi comisioane, în baza presupunerii că nu vom plăti nimic din datoriile acumulate ci le vom ”rostogoli”, prin contractarea de împrumuturi echivalente, la ce costuri noi vom mai putea negocia.

Să vedem, deci, cum arată serviciul datoriei publice guvernamentale interne, în proiecţia datoriei moştenite de la fostul guvern :

Am verificat datele din tabel, cu adunarea ratelor de capital şi serviciul datoriei publice per total şi, de acolo, rezultă că nu este nicio greşeală de dactilografie, preluată pe site.

Rămâne să vedem care ar fi explicaţia trecerii de la 2 miliarde de euro în 2018 la 9 miliarde de euro în 2019, prin expandarea bruscă a datoriei INTERNE, şi cum ar putea fi absorbite efectele acesteia.

Publicat la data de 27.2.2017 .

Un raspuns

  1. Protonic
    5.3.2017, 10:45 am

    Fara cuvinte, sa rostogolim datoriile la un moment dat si in mod justificat as fi inteles dar sa marim datoriile in mod exponential cred ca poate fi periculos.
    Care este gandirea, sa fie efectele atat de mari incat sa merite imprumutul?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții....Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română