Atenție la datoria publică, atenție la dobânzi! Nelămuririle anului 2019

de Marin Pana | 27.2.2017 .

Datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor referitor la sumele care ar trebui achitate în contul datoriei publice prezintă câteva aspecte ce ar trebui lămurite.

Dacă ar fi să ne luăm după cifrele disponibile, anii 2018 şi 2019 vor aduce un vârf de plată ce nu prea se asortează cu politica expansivă de beneficii sociale anunţată iar bomba dobânzilor la datoria internă ar urma să explodeze în 2019.

Vârful de plată bate la ușă

Sumele alocate prin bugetul public pentru plata datoriilor statului, exprimate în lei, se regăsesc în bugetul pe 2017 ( publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor) la Sinteza fondurilor alocate pe surse şi pe titluri de cheltuieli, Acţiuni Generale, anexa nr.3/65/01 la titlul III, capitolul 5500, grupa 30.

Puse în contextul creşterii economice prognozate oficial şi a cursului de schimb euro/leu, situaţia se prezintă astfel:

Se poate observa uşor că anul 2017, în pofida unei creşteri de 13% a sumelor exprimate în euro, ar urma să vină cu o reducere a alocărilor prin raportare la PIB până la nivelul anului 2015.

Va urma, însă, o creştere relativ bruscă a banilor care vor trebui plătiţi în contul dobânzilor la datoria publică în 2018 şi 2019, până la un maxim de 1,33% din PIB, potrivit chiar datelor oficiale şi chiar în cazul în care prognozele (optimiste) de creştere economică şi curs de schimb s-ar adeveri.

În treacăt fie spus, cursul de schimb devine un element critic pentru sustenabilitatea politicilor avute în vedere în programul de guvernare. Mai ales că se mizează pe o evoluţie a acestuia în scădere până la 4,42 lei/euro în 2019-2020. Echivalentă cu o întărire a monedei noastre naţionale în pofida creşterii veniturilor la un nivel cel puţin dublu în raport cu posibilităţile oferite de avansul economiei.

Dincolo de întrebarea legitimă care se poate pune – pentru ce plătim, totuși, an de an, de an aceste sume din taxe şi impozite, că autostrăzi nu prea avem, spitalele sunt vai de capul lor iar învăţământul se duce la vale, deci nu se vede rodul unor investiţii în aceste domenii pe bani împrumutaţi ? -, trebuie remarcat că spaţiul fiscal pentru continuarea campaniei de beneficii sociale (oricum, nesustenabile) deja anunţate, se va reduce considerabil.

Cum se explică exapandarea dobânzilor din 2019 (de la două la nouă miliarde) ?

Dar poanta cea mai tare vine tot de pe site-ul Ministerului Finanţelor, unde proiecţia serviciului datoriei publice guvernamentale pe perioada 2014 – 2019, pe baza datoriei contractate la 30.11.2016 ( interesant, nu ?), arată un mic amănunt care ar trebui să pună în gardă Executivul actual.

Am extras din tabelul aferent acestei proiecţii doar sumele prevăzute pentru dobânzi şi comisioane, în baza presupunerii că nu vom plăti nimic din datoriile acumulate ci le vom ”rostogoli”, prin contractarea de împrumuturi echivalente, la ce costuri noi vom mai putea negocia.

Să vedem, deci, cum arată serviciul datoriei publice guvernamentale interne, în proiecţia datoriei moştenite de la fostul guvern :

Am verificat datele din tabel, cu adunarea ratelor de capital şi serviciul datoriei publice per total şi, de acolo, rezultă că nu este nicio greşeală de dactilografie, preluată pe site.

Rămâne să vedem care ar fi explicaţia trecerii de la 2 miliarde de euro în 2018 la 9 miliarde de euro în 2019, prin expandarea bruscă a datoriei INTERNE, şi cum ar putea fi absorbite efectele acesteia.

Publicat la data de 27.2.2017 .

Un raspuns

  1. Protonic
    5.3.2017, 10:45 am

    Fara cuvinte, sa rostogolim datoriile la un moment dat si in mod justificat as fi inteles dar sa marim datoriile in mod exponential cred ca poate fi periculos.
    Care este gandirea, sa fie efectele atat de mari incat sa merite imprumutul?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română