Datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor referitor la sumele care ar trebui achitate în contul datoriei publice prezintă câteva aspecte ce ar trebui lămurite.

Dacă ar fi să ne luăm după cifrele disponibile, anii 2018 şi 2019 vor aduce un vârf de plată ce nu prea se asortează cu politica expansivă de beneficii sociale anunţată iar bomba dobânzilor la datoria internă ar urma să explodeze în 2019.

Vârful de plată bate la ușă

Sumele alocate prin bugetul public pentru plata datoriilor statului, exprimate în lei, se regăsesc în bugetul pe 2017 ( publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor) la Sinteza fondurilor alocate pe surse şi pe titluri de cheltuieli, Acţiuni Generale, anexa nr.3/65/01 la titlul III, capitolul 5500, grupa 30.

Puse în contextul creşterii economice prognozate oficial şi a cursului de schimb euro/leu, situaţia se prezintă astfel:

Se poate observa uşor că anul 2017, în pofida unei creşteri de 13% a sumelor exprimate în euro, ar urma să vină cu o reducere a alocărilor prin raportare la PIB până la nivelul anului 2015.

Va urma, însă, o creştere relativ bruscă a banilor care vor trebui plătiţi în contul dobânzilor la datoria publică în 2018 şi 2019, până la un maxim de 1,33% din PIB, potrivit chiar datelor oficiale şi chiar în cazul în care prognozele (optimiste) de creştere economică şi curs de schimb s-ar adeveri.

În treacăt fie spus, cursul de schimb devine un element critic pentru sustenabilitatea politicilor avute în vedere în programul de guvernare. Mai ales că se mizează pe o evoluţie a acestuia în scădere până la 4,42 lei/euro în 2019-2020. Echivalentă cu o întărire a monedei noastre naţionale în pofida creşterii veniturilor la un nivel cel puţin dublu în raport cu posibilităţile oferite de avansul economiei.

Dincolo de întrebarea legitimă care se poate pune – pentru ce plătim, totuși, an de an, de an aceste sume din taxe şi impozite, că autostrăzi nu prea avem, spitalele sunt vai de capul lor iar învăţământul se duce la vale, deci nu se vede rodul unor investiţii în aceste domenii pe bani împrumutaţi ? -, trebuie remarcat că spaţiul fiscal pentru continuarea campaniei de beneficii sociale (oricum, nesustenabile) deja anunţate, se va reduce considerabil.

Cum se explică exapandarea dobânzilor din 2019 (de la două la nouă miliarde) ?

Dar poanta cea mai tare vine tot de pe site-ul Ministerului Finanţelor, unde proiecţia serviciului datoriei publice guvernamentale pe perioada 2014 – 2019, pe baza datoriei contractate la 30.11.2016 ( interesant, nu ?), arată un mic amănunt care ar trebui să pună în gardă Executivul actual.

Am extras din tabelul aferent acestei proiecţii doar sumele prevăzute pentru dobânzi şi comisioane, în baza presupunerii că nu vom plăti nimic din datoriile acumulate ci le vom ”rostogoli”, prin contractarea de împrumuturi echivalente, la ce costuri noi vom mai putea negocia.

Să vedem, deci, cum arată serviciul datoriei publice guvernamentale interne, în proiecţia datoriei moştenite de la fostul guvern :

Am verificat datele din tabel, cu adunarea ratelor de capital şi serviciul datoriei publice per total şi, de acolo, rezultă că nu este nicio greşeală de dactilografie, preluată pe site.

Rămâne să vedem care ar fi explicaţia trecerii de la 2 miliarde de euro în 2018 la 9 miliarde de euro în 2019, prin expandarea bruscă a datoriei INTERNE, şi cum ar putea fi absorbite efectele acesteia.