Atenție la datoria publică, atenție la dobânzi! Nelămuririle anului 2019

de Marin Pana | 27.2.2017 .

Datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor referitor la sumele care ar trebui achitate în contul datoriei publice prezintă câteva aspecte ce ar trebui lămurite.

Dacă ar fi să ne luăm după cifrele disponibile, anii 2018 şi 2019 vor aduce un vârf de plată ce nu prea se asortează cu politica expansivă de beneficii sociale anunţată iar bomba dobânzilor la datoria internă ar urma să explodeze în 2019.

Vârful de plată bate la ușă

Sumele alocate prin bugetul public pentru plata datoriilor statului, exprimate în lei, se regăsesc în bugetul pe 2017 ( publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor) la Sinteza fondurilor alocate pe surse şi pe titluri de cheltuieli, Acţiuni Generale, anexa nr.3/65/01 la titlul III, capitolul 5500, grupa 30.

Puse în contextul creşterii economice prognozate oficial şi a cursului de schimb euro/leu, situaţia se prezintă astfel:

Se poate observa uşor că anul 2017, în pofida unei creşteri de 13% a sumelor exprimate în euro, ar urma să vină cu o reducere a alocărilor prin raportare la PIB până la nivelul anului 2015.

Va urma, însă, o creştere relativ bruscă a banilor care vor trebui plătiţi în contul dobânzilor la datoria publică în 2018 şi 2019, până la un maxim de 1,33% din PIB, potrivit chiar datelor oficiale şi chiar în cazul în care prognozele (optimiste) de creştere economică şi curs de schimb s-ar adeveri.

În treacăt fie spus, cursul de schimb devine un element critic pentru sustenabilitatea politicilor avute în vedere în programul de guvernare. Mai ales că se mizează pe o evoluţie a acestuia în scădere până la 4,42 lei/euro în 2019-2020. Echivalentă cu o întărire a monedei noastre naţionale în pofida creşterii veniturilor la un nivel cel puţin dublu în raport cu posibilităţile oferite de avansul economiei.

Dincolo de întrebarea legitimă care se poate pune – pentru ce plătim, totuși, an de an, de an aceste sume din taxe şi impozite, că autostrăzi nu prea avem, spitalele sunt vai de capul lor iar învăţământul se duce la vale, deci nu se vede rodul unor investiţii în aceste domenii pe bani împrumutaţi ? -, trebuie remarcat că spaţiul fiscal pentru continuarea campaniei de beneficii sociale (oricum, nesustenabile) deja anunţate, se va reduce considerabil.

Cum se explică exapandarea dobânzilor din 2019 (de la două la nouă miliarde) ?

Dar poanta cea mai tare vine tot de pe site-ul Ministerului Finanţelor, unde proiecţia serviciului datoriei publice guvernamentale pe perioada 2014 – 2019, pe baza datoriei contractate la 30.11.2016 ( interesant, nu ?), arată un mic amănunt care ar trebui să pună în gardă Executivul actual.

Am extras din tabelul aferent acestei proiecţii doar sumele prevăzute pentru dobânzi şi comisioane, în baza presupunerii că nu vom plăti nimic din datoriile acumulate ci le vom ”rostogoli”, prin contractarea de împrumuturi echivalente, la ce costuri noi vom mai putea negocia.

Să vedem, deci, cum arată serviciul datoriei publice guvernamentale interne, în proiecţia datoriei moştenite de la fostul guvern :

Am verificat datele din tabel, cu adunarea ratelor de capital şi serviciul datoriei publice per total şi, de acolo, rezultă că nu este nicio greşeală de dactilografie, preluată pe site.

Rămâne să vedem care ar fi explicaţia trecerii de la 2 miliarde de euro în 2018 la 9 miliarde de euro în 2019, prin expandarea bruscă a datoriei INTERNE, şi cum ar putea fi absorbite efectele acesteia.

Publicat la data de 27.2.2017 .

Un raspuns

  1. Protonic
    5.3.2017, 10:45 am

    Fara cuvinte, sa rostogolim datoriile la un moment dat si in mod justificat as fi inteles dar sa marim datoriile in mod exponential cred ca poate fi periculos.
    Care este gandirea, sa fie efectele atat de mari incat sa merite imprumutul?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română