La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Date oficiale și la zi: 1,1 miliarde euro în 2018 ca fonduri structurale și de investiții intrate în România. Dacă avem noroc, absorbim jumătate din banii europeni

Cu doi ani înainte de încheierea cadrului financiar european multianual 2014-2020, România a cheltuit în 4 ani și jumătate doar 15% din bugetul repartizat de… Mai mult

01.10.2018

Chestiunea

Vrem 6% pentru Educație, 6% pentru Sănătate și 2% pentru Cercetare? Atunci avem nevoie chiar acum de un PIB cu 80% mai mare. Cum stau fostele surate comuniste

Structura actuală a cheltuielilor bugetare, respectiv politicile economice și fiscale ar trebui reformate fundamental, pentru a putea respecta pragurile strategice asumate de cheltuieli pentru dezvoltare.… Mai mult

30.09.2018

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

de Marin Pana 9.10.2017

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de profil, utilizate la fundamentarea bugetului şi a politicilor economice guvernamentale.

Desigur, modelarea economică nu e un lucru simplu iar avansarea unor valori cu mult timp înainte este dificilă. Însă trendul e clar.

Nu are nimeni pretenţia ca CNP să fi nimerit cursul de schimb euro/leu la valoarea exactă şi chiar s-a situat până acum la diferenţe minime faţă de ceea ce s-a consemnat în realitate pe anii trecuţi. Însă, trebuie remarcat trendul exprimat, de continuă şi tot mai pronunţată creştere. Oricum păstrat destul de conservator.

Asta deoarece valoarea care se conturează pentru anul în curs, respectiv 4,56 lei/euro (dacă pragul de 4,60 lei va fi apărat cu succes, pentru a tempera presiunile inflaţioniste) este deja peste prognoza pe anii 2018 şi 2019. Desigur, după cum apare în capul de tabel, este vorba despre valoarea MEDIE anuală.

Dar, tocmai de aceea, dacă vom porni la începtul lui 2018 din imediata apropiere a pragului de 4,60 lei/euro şi am păstra acelaşi trend din 2017, ne putem duce lejer undeva spre 4,66 lei/euro – 4,67 lei/euro. De subliniat şi faptul că renunţarea la adoptarea euro (deşi îndeplineam toate cele cinci criterii economice de la Maastricht) a anulat o eventuală tentativă de stabilizare în jur de 4,40 lei/euro.

Repoziţionarea monedei naţionale, pe baza regimului de flotare controlată, a ajutat la menţinerea echilibrelor macroeconomice în condiţiile în care politica fiscală şi politica de venituri nu doar că au funcţionat în afara regimului optim, dar nici nu au fost corectate ulterior la nivelul deciziilor luate de Executiv.

A rezultat o evoluţie rapidă în creştere a deficitului de cont curent (am ajuns deja pe locul 2 în UE după Marea Britanie). Prea rapidă pentru a compensa deficitul cu intrări de investiţii străine, oricum din ce în ce mai puţin atrase de România, pe măsură ce avantajul principal, cel al costului scăzut cu forţa de muncă s-a diminuat în ritm alert ( dacă am fi avut infrastructură, stabilitate legislativă şi un mediu economic mai favorabil era altceva). În plus, semnalele referitoare la deficitul public ( loc 3 în UE după Spania şi Franţa) nu au fost deloc încurajatoare.

Astfel, a rămas la dispoziţie doar varianta suboptimală a corecţiei pe calea politicii monetare, de unde şi creşterea ROBOR în apropierea ratei de politică monetară, obligatorie, practic, pentru obiectivul de stabilizare a evoluţiei preţurilor la un nivel rezonabil. Soluţia a fost o anumită „scumpire” a monedei naţionale, ca „marfă” controlată de banca centrală, nu ca urmare a performanţelor din economie ci pe baza controlului lichidităţii.

Dilemele aferente nu sunt deloc simple, deoarece problemele de creşteri salariale şi/sau de reduceri de fiscalitate (cu riscul scăderii încasărilor bugetare raportate la PIB) nu sunt unele de alb/negru şi dacă se facă sau nu, ci cât şi în ce ritm optim ar fi trebuit făcute. Ceea ce este foarte dificil, dacă nu imposibil de întreprins, într-un mediu dominat de pasiuni politice, în care s-a făcut un soi de licitaţie pe sistemul care oferă mai mult pentru a fi ales.

Inflația și cursul de schimb

Revenind însă la stabilitatea cursului de schimb, care NU constituie un obiectiv principal al Băncii Centrale (acesta poate afecta inflaţia pe calea creşterii preţurilor produselor aduse din import şi a facturilor interne permisiv raportate la euro dar nu şi ratele la creditele luate în lei şi care au ajuns la peste trei cincimi din total), se pune problema tot mai serios unde ne vom opri cu creşterea raportului euro/leu şi când vom începe să reintrăm pe trendul de apreciere tot sistematic estimat de către CNP.

Poate ar fi util să vedem şi cât anume din creşterea viitoare a preţurilor, care se va duce în scurt timp (pe parcursul viitoarelor 12 luni) spre 3%, vine pe canalul cursului de schimb la care sunt aduse produsele din import. Iar asta dincolo de partea inerent conţinută în costurile de fabricaţie interne, majorate prin creşterea salariilor în lei (unde statul dă tonul pe piaţa muncii).

Atenţie, după mai mulţi ani în care ne-am obişnuit cu păstrarea unui curs de schimb aproape neschimbat şi cu o inflaţie extrem de redusă sau negativă (urmare strict a unor reduceri punctuale de taxe care nu se vor mai putea reedita, reducerea TVA la alimente fiind cel mai bun exemplu), revenim la evoluţiile normale dintr-o economie aşezată.

În care inflaţia moderată sau mai puţin moderată erodează creşterile NOMINALE de venituri pe care multă lume s-a obişnuit să le considere creşteri REALE. Iar tendinţa de apreciere a euro, moneda unei zone care are excedent de cont curent ( undeva pe la 3% din PIB), faţă de leu, moneda unei ţări care are deficit tot mai pronunţat de acelaşi cont curent ( tot spre 3% din PIB dar cu minus), va fi tot mai greu de gestionat, chiar şi făcând abstracţie de costurile aferente.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.10.2017

2 comentarii

  1. Balea Elena
    31.10.2017, 5:45 pm

    Doresc sa fiu in contact cu analiza economica reala si corecta .

  2. Balea Elena
    31.10.2017, 5:47 pm

    Imi doresc o corecta si reala analiza asupra economiei si a impactului schimbarilor haotice ale acestei guvernari .

Lăsați un comentariu


Stiri

Un nou episod Dieselgate – poliția germană face percheziții la sediul Opel

Poliția germană a confirmat luni pentru DPA că efectuează percheziții la birourile producătorului de automobile Opel, într-un dosar de fraudă referitor la emisiile la motoare… Mai mult

Stiri

Ministrul Justiției a trimis la Cotroceni propunerea de numire a Adinei Florea la DNA

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a transmis luni președintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a Adinei Florea în funcția de procuror șef al DNA, ignorând avizul… Mai mult

Stiri

Curtea supremă anulează una dintre prevederile care au făcut posibilă aderarea la UE: Protestele spontane în fața clădirilor publice importante au fost interzise

Mariana Bechir

Adunările publice trebuie declarate în prealabil, atunci când urmează să se desfășoare în piețe ori pe căi publice sau în alte locuri din vecinătatea sediilor… Mai mult

Stiri

Corina Creţu: Mă doare să văd că neîmpliniri ale statelor membre sunt puse pe seama Bruxelles-ului

Iulian Soare

Corina Creţu susţine că are conştiinţa împăcată în legătură cu lucrurile pe care le-a făcut în mandatul de Comisar european. ”Mă doare să văd că… Mai mult

Stiri

România, ultima din UE la calitatea vieții și bunăstare socială – Indicele de Progres social 2018

Vladimir Ionescu

România ocupă locul 44 din 146 de țări, în urma tuturor celorlalte state membre, în Indicele de progres social 2018. Este un clasament ce măsoară calitatea… Mai mult

Stiri

Premierul Benjamin Netanyahu amână, a doua oară, vizita în România

Razvan Diaconu

Ambasada Israelului la Bucureşti a confirmat luni, într-un răspuns pentru Mediafax, că premierul Benjamin Netanyahu şi-a amânat vizita în România. Este pentru a doua oară… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri cere o politică pe termen lung privind exploatarea resurselor naturale ale României

Vladimir Ionescu

Asociația Oamenilor de Afaceri din România solicită Guvernului, Parlamentului și partidelor să contribuie la fundamentarea și realizarea unor politici economice favorabile mediului de afaceri, ca… Mai mult