Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Analiză

Agricultura 2017 – creştere dezechilibrată: plus de aproape 20% la cea vegetală şi minus de 0,4% la cea animală

Valoarea producției agricole a crescut în 2017 cu 12,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care a reprezentat aproape 68%… Mai mult

28.07.2018

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

de Marin Pana 9.10.2017

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de profil, utilizate la fundamentarea bugetului şi a politicilor economice guvernamentale.

Desigur, modelarea economică nu e un lucru simplu iar avansarea unor valori cu mult timp înainte este dificilă. Însă trendul e clar.

Nu are nimeni pretenţia ca CNP să fi nimerit cursul de schimb euro/leu la valoarea exactă şi chiar s-a situat până acum la diferenţe minime faţă de ceea ce s-a consemnat în realitate pe anii trecuţi. Însă, trebuie remarcat trendul exprimat, de continuă şi tot mai pronunţată creştere. Oricum păstrat destul de conservator.

Asta deoarece valoarea care se conturează pentru anul în curs, respectiv 4,56 lei/euro (dacă pragul de 4,60 lei va fi apărat cu succes, pentru a tempera presiunile inflaţioniste) este deja peste prognoza pe anii 2018 şi 2019. Desigur, după cum apare în capul de tabel, este vorba despre valoarea MEDIE anuală.

Dar, tocmai de aceea, dacă vom porni la începtul lui 2018 din imediata apropiere a pragului de 4,60 lei/euro şi am păstra acelaşi trend din 2017, ne putem duce lejer undeva spre 4,66 lei/euro – 4,67 lei/euro. De subliniat şi faptul că renunţarea la adoptarea euro (deşi îndeplineam toate cele cinci criterii economice de la Maastricht) a anulat o eventuală tentativă de stabilizare în jur de 4,40 lei/euro.

Repoziţionarea monedei naţionale, pe baza regimului de flotare controlată, a ajutat la menţinerea echilibrelor macroeconomice în condiţiile în care politica fiscală şi politica de venituri nu doar că au funcţionat în afara regimului optim, dar nici nu au fost corectate ulterior la nivelul deciziilor luate de Executiv.

A rezultat o evoluţie rapidă în creştere a deficitului de cont curent (am ajuns deja pe locul 2 în UE după Marea Britanie). Prea rapidă pentru a compensa deficitul cu intrări de investiţii străine, oricum din ce în ce mai puţin atrase de România, pe măsură ce avantajul principal, cel al costului scăzut cu forţa de muncă s-a diminuat în ritm alert ( dacă am fi avut infrastructură, stabilitate legislativă şi un mediu economic mai favorabil era altceva). În plus, semnalele referitoare la deficitul public ( loc 3 în UE după Spania şi Franţa) nu au fost deloc încurajatoare.

Astfel, a rămas la dispoziţie doar varianta suboptimală a corecţiei pe calea politicii monetare, de unde şi creşterea ROBOR în apropierea ratei de politică monetară, obligatorie, practic, pentru obiectivul de stabilizare a evoluţiei preţurilor la un nivel rezonabil. Soluţia a fost o anumită „scumpire” a monedei naţionale, ca „marfă” controlată de banca centrală, nu ca urmare a performanţelor din economie ci pe baza controlului lichidităţii.

Dilemele aferente nu sunt deloc simple, deoarece problemele de creşteri salariale şi/sau de reduceri de fiscalitate (cu riscul scăderii încasărilor bugetare raportate la PIB) nu sunt unele de alb/negru şi dacă se facă sau nu, ci cât şi în ce ritm optim ar fi trebuit făcute. Ceea ce este foarte dificil, dacă nu imposibil de întreprins, într-un mediu dominat de pasiuni politice, în care s-a făcut un soi de licitaţie pe sistemul care oferă mai mult pentru a fi ales.

Inflația și cursul de schimb

Revenind însă la stabilitatea cursului de schimb, care NU constituie un obiectiv principal al Băncii Centrale (acesta poate afecta inflaţia pe calea creşterii preţurilor produselor aduse din import şi a facturilor interne permisiv raportate la euro dar nu şi ratele la creditele luate în lei şi care au ajuns la peste trei cincimi din total), se pune problema tot mai serios unde ne vom opri cu creşterea raportului euro/leu şi când vom începe să reintrăm pe trendul de apreciere tot sistematic estimat de către CNP.

Poate ar fi util să vedem şi cât anume din creşterea viitoare a preţurilor, care se va duce în scurt timp (pe parcursul viitoarelor 12 luni) spre 3%, vine pe canalul cursului de schimb la care sunt aduse produsele din import. Iar asta dincolo de partea inerent conţinută în costurile de fabricaţie interne, majorate prin creşterea salariilor în lei (unde statul dă tonul pe piaţa muncii).

Atenţie, după mai mulţi ani în care ne-am obişnuit cu păstrarea unui curs de schimb aproape neschimbat şi cu o inflaţie extrem de redusă sau negativă (urmare strict a unor reduceri punctuale de taxe care nu se vor mai putea reedita, reducerea TVA la alimente fiind cel mai bun exemplu), revenim la evoluţiile normale dintr-o economie aşezată.

În care inflaţia moderată sau mai puţin moderată erodează creşterile NOMINALE de venituri pe care multă lume s-a obişnuit să le considere creşteri REALE. Iar tendinţa de apreciere a euro, moneda unei zone care are excedent de cont curent ( undeva pe la 3% din PIB), faţă de leu, moneda unei ţări care are deficit tot mai pronunţat de acelaşi cont curent ( tot spre 3% din PIB dar cu minus), va fi tot mai greu de gestionat, chiar şi făcând abstracţie de costurile aferente.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.10.2017

2 comentarii

  1. Balea Elena
    31.10.2017, 5:45 pm

    Doresc sa fiu in contact cu analiza economica reala si corecta .

  2. Balea Elena
    31.10.2017, 5:47 pm

    Imi doresc o corecta si reala analiza asupra economiei si a impactului schimbarilor haotice ale acestei guvernari .

Lăsați un comentariu


Stiri

Parchetul General preia ancheta violenţelor din Piaţa Victoriei. Apel CSM către instituții și autorități publice: Nu exercitați presiuni asupra anchetei

Vladimir Ionescu

Secția Militară a Parchetului General preia ancheta privind violenţele din 10 august din Piaţa Victoriei, pentru a uni toate denunţurile într-un singur dosar, fiind avute… Mai mult

Stiri

Profitul net al Romgaz a scăzut cu 10% în primul semestru – explicațiile oferite acționarilor

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a obţinut un profit net de 797,7 milioane de lei în semestrul 1 din 2018, cu 10,1% mai mic decât aceeaşi perioadă din 2017, ca… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu cere demisia lui Liviu Dragnea de la șefia PSD, Cătălin Ivan anunță intervenții la Bruxelles

Razvan Diaconu

Ecaterina Andronescu, fost ministru al educației și fost lider al PSD București, îi cere lui Liviu Dragnea să se retragă din fruntea Partidului Social Democrat.… Mai mult

Stiri

CNE Cernavodă: Costul Reactoarelor 3 şi 4 este estimat în scădere, la 5 mld. euro

Adrian N Ionescu

Costul investiţiei în reactoarele 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă este estimat în prezent la cinci miliarde de euro, spune „Strategia revizuită de continuare… Mai mult

Stiri

Viaduct prăbușit în Italia. Bilanț provizoriu: 35 de morți

Iulian Soare

Tragedie în apropierea orașului italian Genova: o porţiune a unui viaduct al autostrăzii A10 s-a prăbuşit marţi. Potrivit unui bilanț provizoriu, au fost confirmate 35… Mai mult

Stiri

Proiect imobiliar pe 24 de hectare de teren anunțat de Cluj Napoca

Razvan Diaconu

În Cluj-Napoca, oraş aflat în topul localităţilor din România unde s-au construit cele mai multe locuinţe în ultimul an, se pregăteşte ridicarea unui nou cartier.… Mai mult

Stiri

Ministrul de Interne va fi audiat în Comisia de apărare a Parlamentului. Carmen Dan: Un procuror militar a supravegheat intervențiile jandarmilor, Parchetul militar dezminte.

Vladimir Ionescu

Ministrul de Interne, Carmen Dan, va fi audiat pe 21 august, la ora 10:00, în Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor, la solicitarea PNL și… Mai mult