Asociația VedemJust, fondată de judecătorul Cristi Danileț, cere anularea recursului compensatoriu, o lege elaborată pentru a funcționa până în 2022.
În ultimul an a crescut numărul infracțiunilor cu violență, autori fiind adesea persoane eliberate pe baza recursului compensatoriu – 188 dintre cei eliberați în acest fel au comis deja tâlhării, violuri sau crime.
Recursul compensatoriu prevede scăderea din pedeapsă a șase zile pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiții improprii – principalul criteriu pentru stabilirea condițiilor improprii este spațiul de patru metri metri cubi pentru fiecare condamnat.
În ultima lună mai multe cazuri în care suspecți sunt persoane eliberate prin recurs compensatoriu au șocat populația și au adus în discuție această lege:
- o tânără din Alba Iulia care a fost atacată într-o scară de bloc
- o adolescentă de 15 ani din Constanțaa fost tâlhărită pe stradă
- o femeie din Timișoara a fost jefuită după ce a fost bătută cu cruzime de un bărbat
- un interlop din Iași a violat o tânără de 17 ani
- un tânăr a fost ucis sâmbătă seara la Mediaș, de un bărbat condamnat anterior pentru omor.
Se discută nu numai abrogarea acestei legi, ci și introducerea unei prevederi care să nu permită eliberate condiționată a celor care comit infracțiuni cu violență.
Potrivit sindicatelor din penitenciare, peste 12.000 de deținuți au beneficiat, începând cu octombrie 2017, de această lege și au fost eliberați mai devreme.
Apelul Voci pentru Democrație și Justiție (VedemJust):
ALERTĂ! România a devenit o țară nesigură, căci infractori periculoși sunt în libertate. VeDemJust solicită Parlamentului României inițierea procedurilor pentru abrogarea Legii recursului compensatoriu nr. 169/2017!
Asociația Voci pentru Democrație și Justiție atrage atenția asupra creșterii numărului de infracțiuni cu violență în România, majoritatea comise de recidiviști eliberați din penitenciare mai devreme decât perioada stabilită prin hotărârile de condamnare (…)
Legea nr. 169/2017 – prin care 30 de zile de detenție se consideră a fi executate 36 de zile – s-a aprobat fără vreun studiu de impact. Ea a obligat judecătorii să elibereze condamnații mai înainte de a-și ispăși pedepsele. România nu are capacitatea de a integra persoanele eliberate din penitenciar, motiv pentru care rata recidivei și este de 60-70%. Serviciul de Probațiune este total depășit de situație, neavând resursele umane și financiare pentru a-i supraveghea pe cei liberați. S-a ajuns, astfel, în situația ca efectele acestei legi să fie periculoase pentru integritatea fizică și chiar viața cetățenilor onești.
La această reglementare dovedită ca periculoasă se adaugă greutățile Poliției în a-i prinde pe unii criminali (peste 300 de autori ai unor omoruri sunt neprinși); acordarea mult prea ușoară a liberărilor condiționate de către unii judecători, uitându-se că liberarea este o vocație și nu un drept al condamnatului, astfel că ea nu trebuie să se acorde automat când sunt îndeplinite condițiile formale prevăzute de lege; stabilirea de către unii judecători de sancțiuni inadecvate pentru infracțiuni cu violență, constând în pedepse prea mici sau acordându-se chiar suspendarea pedepsei (inclusiv pentru tentativă de omor!); lipsa din comunicarea publică a instanțelor de informații regulate despre arestarea și condamnarea persoanelor care comit infracțiuni cu violență, uitându-se astfel de rolul pedepselor în prevenția generală, populația trebuind să fie înștiințată cu privire la reacția justiției față de asemenea fapte.
Astăzi, siguranța cetățenilor este în pericol, astfel că VeDemJust solicită reacția adecvată a oamenilor legii: Parlamentul trebuie să adopte legi care să protejeze oamenii nevinovați; Poliția trebuie să reacționeze imediat pentru prinderea răufăcătorilor; Parchetul trebuie să administreze rapid probele; Justiția trebuie să sancționeze foarte aspru infractorii care pun în pericol siguranța și viața cetățenilor.
