800 de milioane de lei (aproape 200 de milioane de euro) bani necolectaţi, 500 de milioane de lei cheltuiţi peste creditele de angajament şi neînregistraţi în evidenţele contabile, contracte de achiziţie publică fără respectarea procedurilor, lipsa de comunicare cu autorităţile care strâng taxele. Acestea sunt concluziile controlului Curţii de Conturi la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS).
Curtea de Conturi a descins, la începutul acestui an, la un control de fond la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, unde a descoperit numeroase nereguli.
Din bugetul CNAS lipsesc numai puţin de 800 de milioane de lei (aproape 200 de milioane de euro), reprezentând în principal contribuţii restante datorate de contribuabili la bugetul asigurărilor de sănătate, dar şi plata nelegală a unor produse şi servicii.
Asigurările sociale de sănătate plătite de către contribuabili sunt colectate în cadrul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), fond ce este gestionat de către CNAS.
Curtea de Conturi a susţine că CNAS că nu a luat măsuri de recuperare a debitelor persoanelor fizice autorizate şi asociaţiile familiale, ce se ridică la suma de 147 milioane lei (5,3 milioane lei pentru perioada 2006-2009 şi 142 milioane lei pentru anul 2010). Aceste restanţe ar fi trebuit să fie recuperate de CNAS inclusiv prin apelul la executare silită.
Curtea de Conturi mai arată că CNAS a permis caselor judeţene de sănătate să angajeze, în perioada 2009-2010, cheltuieli cu medicamentele eliberate de farmacii pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale de sănătate, peste valoarea creditelor de angajament, cheltuieli care nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, iar cuantumul acestora se ridică la suma de 508 milioane lei.
Practic, la sfârşitul anului 2010, companiile farmaceutice au furnizat către farmacii medicamente folosite în programele naţionale în valoare de 508 milioane de lei, deşi dar aceşti bani nu au fost înregistraţi în evidenţa contabilă a caselor judeţene de sănătate.
Între CNAS şi ANAF există un protocol de colaborare încheiat în anul 2006, care permite celor două instituţii să primească informaţii cu privire la nivelul veniturilor realizate de companii şi asociaţiile familiale, pentru o colectare corectă a contribuţiilor la bugetul asigurărilor de sănătate. Acest protocol nu furnizează informaţii complete referitoare la nivelul veniturilor actualizat al contribuabililor, respectiv cu privire la sumele suplimentare descoperite de ANAF cu ocazia inspecţiilor sale fiscale, astfel încât la bugetul CNAS nu a fost virată suma de 13 milioane lei.
Curtea de Conturi a mai descoperit că şapte case judeţene se sănătate (Buzău, Cluj, Dâmboviţa, Ialomiţa, Mehedinţi, Satu Mare şi Giurgiu) nu şi-au actualizat bazele de date, astfel încât în perioada 2006-2009 nu au fost încasate venituri din contribuţii în valoare de 45 milioane lei.
O alta problemă se referă la decontarea cheltuielilor pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale prin centrele de permanenţă. În cazul a 25 de case judeţene de sănătate, au efectuate plăţi suplimentare de 9,2 milioane de lei pentru cabinetele medicilor de familie, care au asigurat continuitatea în centrele de permanenţă (gărzi), prin interpretarea eronată a unui ordin al Ministerului Sănătăţii.
Curtea de Conturi a mai stabilit că CNSAS a înregistrat în mod eronat în evidenţa contabilă suma de 37 milioane lei, reprezentând datorii rezultate în baza relaţiilor contractuale ale caselor judeţene de sănătate, cesionate de furnizorii de medicamente, servicii şi dispozitive medicale unor terţe persoane.
De asemenea, în anul 2010, CNSAS a achiziţionat bonuri cu cantităţi fixe pentru carburanţi auto, în valoare de 120.000 lei, fără respectarea prevederilor legale privind alegerea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
O altă bilă neagră o reprezintă cheltuielile efectuate de CNAS în perioada 2009-2010 în valoare totală de 229 milioane lei, reprezentând asistenţă tehnică, actualizare tehnologică şi servicii de operare pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), fără o eficienţă economică, deoarece SIUI avea la sfârşitul anului 2010 un grad de utilizare de doar 78% din capacitate.
Sistemul Informatic Unic Integrat este un program de informatizare în domeniul sănătăţii, fiind singurul mijloc prin care se raportează serviciile medicale şi se efectuează plata acestora la nivel naţional şi judeţean. La realizarea SIUI lucrează un consorţiu format din Hewlett-Packard (HP), Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS) şi Siveco România.
CNAS încearcă să blocheze raportul Curţii de Conturi prin apelul în instanţă. Argumentele Casei
Conducerea CNAS a atacat la Curtea de Apel Bucureşti raportul întocmit pe 19 iunie 2011 de Curtea de Conturi, respingând cea mai mare parte a concluziilor inspectorilor de conturi.
Astfel, în privinţa creanţelor neîncasate de la contribuabili în perioada 2006-20010, conducerea CNAS declară că această problemă cade în responsabilitatea directorilor generali de la casele judeţene de asigurări de sănătate, însă recunoaşte că trebuie să monitorizeze activitatea acestora şi să îi sancţioneze dacă nu îşi îndeplinesc îndatoririle. CNAS nu specifică şi dacă a luat măsuri împotriva directorilor din teritoriu, deşi avea posibilitatea chiar să îi destituie din funcţie.
De asemenea, CNAS susţine că decontarea cheltuielilor pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale prin centrele de permanenţă s-a realizat respectând Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.1024/2008, ce prevede o creştere cu 50% a cheltuielilor de administrare.
Un răspuns